1,192 matches
-
statistic, în comparație cu pacienții care au avut citologie peritoneală negativă. Comparativ cu cei neoperați, indiferent de statusul citologiei peritoneale, pacienții operați, cu citologie pozitivă, au avut o supraviețuire semnificativ îmbunătățită. Statusul cy+ nu a fost considerat echivalent cu prezența metastazelor peritoneale macroscopice, rezecția cu intenție curativă fiind recomandată indiferent de statusul citologiei peritoneale [15,16]. Investigând 168 de pacienți cu cancer pancreatic dintre care 135 operați chirurgical în scop curativ, Meszoely și colab. au raportat prezența celulelor maligne peritoneale la 13 pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
au avut citologie peritoneală negativă prin metode citologice clasice, dar aceștia au avut lichidul peritoneal pozitiv pentru expresia CEA mARN prin RT-PCR. Astfel, mai mult de 10 % dintre pacienți au avut lichidul peritoneal pozitiv pentru CEA mARN în absenta determinărilor macroscopice peritoneale sau a celulelor maligne identificabile prin citologie. Alți markeri analizați (CK7, K-ras2, MUC1) s-au dovedit a fi nespecifici [25]. Un alt studiu a indicat determinarea expresiei CEA mARN prin RT-PCR ca o metodă mai sensibilă de detectare a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
pancreatice rezecate oferă informații prognostice importante. Anatomo-patologul trebuie să stabilească dacă chirurgul a reușit sa rezece tumora în limite de siguranță oncologică (marginile de rezecție nu sunt invadate de tumoră-R0). Dacă marginile sunt invadate la nivel microscopic, dar nu vizibile macroscopic, stadiul este R1. Marginile invadate tumoral macroscopic corespund stadiului R2. O schimbare în clasificarea TNM a cancerului de pancreas constă în faptul că neoplasmul cu extindere la vena portă sau la vena mezenterică superioară este acum considerat stadiu T3 dacă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
trebuie să stabilească dacă chirurgul a reușit sa rezece tumora în limite de siguranță oncologică (marginile de rezecție nu sunt invadate de tumoră-R0). Dacă marginile sunt invadate la nivel microscopic, dar nu vizibile macroscopic, stadiul este R1. Marginile invadate tumoral macroscopic corespund stadiului R2. O schimbare în clasificarea TNM a cancerului de pancreas constă în faptul că neoplasmul cu extindere la vena portă sau la vena mezenterică superioară este acum considerat stadiu T3 dacă acesta este încă rezecabil și circulația venoasă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
dacă acesta este încă rezecabil și circulația venoasă poate fi reconstruită cu succes [44]. Pentru pacienții cu adenocarcinom ductal rezecat chirurgical, localizat la nivel cefalic supraviețuirea globala la 5 ani este de aproximativ 20-25%. Invadarea marginii de rezecție microscopic sau macroscopic, tumora slab diferențiată și de mari dimensiuni, ganglionii limfatici pozitivi determină un prognostic slab în ceea ce privește supraviețuirea . Tratamentul adjuvant chimioterapic cu Fluorouracil sau Gemcitabina este recomandat persoanelor cu rezecție pancreatică cu viză curativă și este inițiat o dată ce pacienții s-au recuperat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
și Desprez, 1978). Această reacție fibroasă invadează structurile mediastinale, încorsetându-le. Astfel, sunt afectate structurile ușor depresibile: vena cavă superioară, vena azygos, trunchiurile venoase brahiocefalice, venele și arterele pulmonare. În forme grave pot fi afectate traheea și esofagul. Anatomie patologică Macroscopic se constată infiltrația difuză fibroasă a structurilor mediastinale (vena cavă superioară, traheea și carena, arterele și venele pulmonare, esofagul). Microscopic sunt prezente zone de țesut conjunctiv hialin, benzi conjnctive neorganizate, sau aranjate concentric in jurul granulomului, zone de colagen, celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Tomografia computerizată aduce date concludente asupra mărimii cavernei, asupra localizării și a grosimii peretelui, ca și asupra conținutului ei (Lazareva). De asemenea CT-ul poate confirma procesul de vindecare a cavernei (McAdams), deși Durham (SUA, 1995) contestă această posibilitate. Aspectul macroscopic al leziunilor tuberculoase nevindecate (eșecul tratamentului medicamentos) este foarte polimorf. Predomină leziunile cazeoase și cavitare, care se intrică cu importante leziuni de fibroză, fapt care le face tot mai puțin receptive la tratamentul tuberculostatic. În cele ce urmează vom face
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
EPIDEMIOLOGIE IPMN apar de obicei la vârstnici (70-80 ani), la ambele sexe în egală măsură. Factorii de risc pentru dezvoltarea IPMN sunt diabetul cu necesar de insulină, pancreatita cronică, și istoricul familial de cancer pancreatic [7]. MORFOPATOLOGIE Există trei trăsături macroscopice pentru IPMN:afectează sistemul ductelor pancreatice;produc cantități mari de mucina extracelulara;formează adesea excrescențe papilare. Astfel, în timpul investigației macroscopice a IPMN, este important să se observe conectarea chiștelor cu sistemul ductelor pancreatice. IPMN pot fi localizate oriunde în pancreas
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
IPMN sunt diabetul cu necesar de insulină, pancreatita cronică, și istoricul familial de cancer pancreatic [7]. MORFOPATOLOGIE Există trei trăsături macroscopice pentru IPMN:afectează sistemul ductelor pancreatice;produc cantități mari de mucina extracelulara;formează adesea excrescențe papilare. Astfel, în timpul investigației macroscopice a IPMN, este important să se observe conectarea chiștelor cu sistemul ductelor pancreatice. IPMN pot fi localizate oriunde în pancreas, deși cele ale canalului pancreatic principal sunt cel mai adesea evidențiate la nivelul capului pancreatic, iar cele ale canalelor pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
fost identificați receptori nicotinici în celulele epiteliului bronșic, ca și receptori la opiacee. Creșterea celulară este inhibată de opioide (Naloxone prin blocarea legării morfinei produce o reversibilitate a inhibiției). Se fac studii privind efectul Methadonei în CBP. ANATOMIE PATOLOGICĂ Caracteristici macroscopice Carcinomul bronșic apare mai frecvent în plămânul drept decât în cel stâng (6/4) și mai frecvent în lobii superiori decât în cei inferiori. Localizarea clasică este în segmentele ventrale ale lobilor superiori. Originea anatomică a CBP poate fi clasificată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
după Shields (1995) [56] în: centrală (bronhia primitivă, bronhia lobară, primele bronhii segmentare ale lobului inferior);zona intermediară (bronhiile segmentare de ordinul trei, patru și posibil cinci);zona periferică ce cuprinde bronhiile distale și bronșiolele. Carcinomul cu localizare centrală apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
și poate să prezinte o demarcație netă de țesutul pulmonar înconjurător. Suprafața de secțiune este omogenă. Spre deosebire de leziunile mici, cele mari pot prezenta necroză centrală cu cavitație. Frecvent se observă ombilicarea sau încrețirea pleurei viscerale supraiacente. Caracteristici histologice Principalele caracteristici macroscopice, microscopice, electronomicroscopice și imuno-histochimice ale variantelor de CBP pot fi studiate în tabelul 6.8. Tendință la cheratinizare sau formare de perle epiteliale Celule epiteliale columnare sau cuboidale dispuse acinar sau glandular, stromă fibroasă.Tumoră anaplastică din celule stratificate fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
să subliniem că cele două metode nu sunt în competiție una cu cealaltă, ci oferă informații complementare. Permite vizualizarea arborelui traheobronșic până la nivelul subsegmentarelor (în varianta flexibilă) și pune în evidență formațiunea tumorală în 25-50% din cazuri, precizându-i caracterele macroscopice. Stabilește cu precizie extensia bronșică proximală a leziunii tumorale, apreciind rezecabilitatea acesteia. În plus, examenul citologic bronhoscopic al materialului obținut prin lavaj, periaj, ca și examenul histopatologic al piesei obținute prin biopsie bronșică, permit susținerea diagnosticului de variantă histologică. Astfel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
secretă mucus și prezintă diferite grade de atipie celulară. Ele se dezvoltă în interiorul sistemului ductal ducând apariția unei dilatații chistice a ductului afectat. Sunt tumori rare care cresc lent, cu localizare mai ales la nivelul capului pancreasului, cu aspect chistic macroscopic și o simptomatologie care mimează pancreatita acută/cronică. Au un prognostic bun, însă în 30-50% dintre cazuri devin invazive și metastazează [10, 11]. Clasificarea morfologică a NMPI pe baza gradului de atipie cito-arhitecturală și a invazivității descrie următoarele categorii: NMPI
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
femei (1,5:1) și în decadele 6-8 de viață [59, 60]. Sunt tumori cu prognostic foarte rezervat datorită diagnosticului tardiv [61]. Carcinomul CBP distale face parte din grupul tumorilor periampulare și reprezintă aproximativ 15- 20% din colangicarcinoamele extrahepatice [59]. Macroscopic, colangiocarcinoamele pot fi sclerozante, nodulare sau papilare. Tumorile CBP distale sunt carcinoame papilare, friabile, ce se dezvoltă intraluminal. Microscopic, majoritatea sunt adenocarcinoame, bine sau moderat diferențiate și mai rar: adenocarcinoame mucinoase, carcinoame în celule în inel cu pecete, carcinoame cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
de vedere biochimic, au în structură proteine specifice contractile și reglatoare; (4) din punct de vedere funcțional, toate au capacitatea de contracție. Fibra musculară reprezintă unitatea structurală și funcțională a mușchiului. 2.1. Fibra musculară scheletică (fms) 2.1.1. Macroscopic, fms are formă cilindrică, cu capete rotunjite (în secțiune longitudinală), cu diametre cuprinse între 10 și 80 μm și lungimi variate, de la câțiva milimetri la câțiva centrimetri, în general întinzându-se pe toată lungimea mușchiului. Mai multe fibre musculare scheletice
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma este alungită, cu aspect de cilindru bifurcat la extremități, lungimea este
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
ventricolilor sunt asemănătoare cu cele atriale; în plus, unele dintre cele atriale au caracteristică prezența în microscopie electronică a granulelor electronodense ce reprezintă factorul natriuretic atrial, având astfel și funcție endocrină. 2.2.3. Miocardul embrionar 2.2.3.1. Macroscopic, în secțiune apare heterogen, fiind constituit din mai multe celule. 2.2.3.2. Microscopic se evidențiază prin tehnici de colorare speciale (cu hematoxilină ferică), fiind format din trei tipuri de celule: A. Celulele P, mici, rotund-ovalare, cu citoplasmă clară
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
clară, bogată în glicogen; la microscopul electronic se observă de asemenea lipsa sistemului T, miofilamente puține, reticul slab reprezentat și mitocondrii numeroase. Stabilesc joncțiuni de tip desmozomal și gap între ele. 2.3. Fibra musculară netedă (fmn) 2.3.1. Macroscopic are formă de fus, cu o parte centrală mai groasă și cu extremități alungite, sau mai rar - neregulat-ramificată (întâlnită mai ales în media arterelor de tip elastic), dimensiuni relativ mici (lungime de 50-500 μm și grosime 4-10 μm). În mod
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
DIAFRAGMUL POROS Sindromul diafragmului poros reprezintă pasajul transdiafragmatic din peritoneu în pleură al fluidelor (sânge, exudat, transudat, aer) sau al țesuturilor printr-un defect macroscopic al diafragmului. Sindromul a fost descris de Kirschner în 1998 [8]. Defectul este frecvent situat în porțiunea tendinoasă, pe partea dreaptă și posterior. Poate fi unic sau multiplu, sub formă de pori, fenestrații sau cribriform, cu dimensiuni milimetrice până la peste
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
este confirmată de analiza efectelor dimensiunilor parietectomiei asupra supraviețuirii la distanță a pacienților cu neoplasme parietale. S-a demonstrat că supraviețuirea medie la 5 ani a pacienților la care s-a efectuat o parietectomie la peste 4 cm de marginile macroscopice ale tumorii a fost de 56%, comparativ cu supraviețuirea de 29% la 5 ani a celor la care parietectomia s-a efectuat la doar 2 cm de tumoră [31]. În tumorile cu malignitate mare, se recomandă extirparea în bloc a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
abdominală (pentru a decela eventuale metastaze hepatice, suprarenaliene etc.), ecografia transesofagi-ană (evaluarea ganglionilor limfatici mediastinali). Metode invazive de diagnostic Bronhoscopia reprezintă o metodă endoscopică de bază în diagnosticarea tumorilor carcinoide ale arborelui traheobronșic [39]. Permite diagnosticul atât pe baza caracterelor macroscopice ale tumorii, cât și microscopic prin biopsie tumorală. De asemenea, permite localizarea procesului tumoral care apare predominant la nivelul marilor bronșii, frecvent de partea dreaptă. Bronhoscopia rigidă. Evidențiază tumori carcinoide situate central la nivel de trahee, bronșii primitive sau lobare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
1]. DEFINIȚIE Carcinomul hepatocelular (CHC) este o tumoră malignă cu diferențiere hepatocelulară. LEZIUNI PRECURSOARE ȘI INCIPIENTE Leziunile precanceroase ale CHC includ: focarele displazice, reprezentate de focare expansive de hepatocite atipice (displazice), vizibile doar la examinarea microscopică nu și la cea macroscopică. Atipiile, sau modificările displazice, reprezintă modificări celulare asemănătoare celor observate în celulele maligne, dar de amploare mai mică și nodulii displazici, leziuni nodulare formate din proliferări de hepatocite atipice (displazice) detectabile inclusiv la examinarea macroscopică, iar uneori și la examinarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
microscopică nu și la cea macroscopică. Atipiile, sau modificările displazice, reprezintă modificări celulare asemănătoare celor observate în celulele maligne, dar de amploare mai mică și nodulii displazici, leziuni nodulare formate din proliferări de hepatocite atipice (displazice) detectabile inclusiv la examinarea macroscopică, iar uneori și la examinarea radiologică [3]. FOCARELE DISPLAZICE Modificările hepatocelulare care au fost cel mai mult asociate cu carcinogeneza în boala cronică a ficatului pot îmbrăca mai multe forme:modificări cu celule mici,modificări cu celule mari și focarele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
cirotic, dar ocazional pot fi găsiți și într-un ficat suferind de o afecțiune cronică, care nu a evoluat încă spre ciroză. Acești noduli pot fi singuri sau multipli și pot fi bine delimitați, sau dimpotrivă imprecis delimitați la examinarea macroscopică. Mărimea lor variază de la câțiva milimetri la câțiva centimetri, dar majoritatea au sub 15 mm în diametru. Conform consensului internațional, nodulii displazici sunt clasificați ca fiind de grad scăzut (LGDN în engleză) sau de grad înalt (HGDN în engleză), în funcție de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]