596 matches
-
reciproc, talentele. (Hartley nu mi-a pomenit o vorbă despre cântatul lor; poate că ajunsese să nu-i mai pese de nimic sau, poate, ca și soțul ei, era un pic surdă.) Urlau arii din opere și din comedii muzicale, madrigaluri, cântece pop, cântece folclorice, rondeluri, cântece porcoase și balade de dragoste în engleză, franceză și italiană. Cred că în acele zile se îmbătau pur și simplu cu propria lor muzică; poate că era o reacție naturală la tensiunea din casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cea română, în întregul ei, o relizibilitate complicată, dublată de o discreție care face accesibilă relectura numai ochiului cititorului mult exersat de literatură; în ceea ce privește tehnica raportării la convențiile unei specii anume (în cazul analizat, cea a sonetului, dar sunt și madrigaluri și alte tipuri de forme poetice cu reguli bine stabilite - deși Mircea Ivănescu declară, în convorbirile cu Vasile Avram: "madrigalul nu știu nici cum se scrie și cărei formule i se subordonează"9), aceeași perseverentă voință de discreție înmoaie rigiditatea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
exersat de literatură; în ceea ce privește tehnica raportării la convențiile unei specii anume (în cazul analizat, cea a sonetului, dar sunt și madrigaluri și alte tipuri de forme poetice cu reguli bine stabilite - deși Mircea Ivănescu declară, în convorbirile cu Vasile Avram: "madrigalul nu știu nici cum se scrie și cărei formule i se subordonează"9), aceeași perseverentă voință de discreție înmoaie rigiditatea structurilor fixe specifice și textul capătă o aparență amorfă, care îngreunează voit (pentru că lectura lentă este întâia treaptă a inițierii
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Eminescu recital de poezie susținut de actorii Gheorghe Cozorici, Adela Mărculescu și Adrian Pintea, expoziție cu lucrări ale doamnei Ligia Macovei pe teme ale poeziei eminesciene -, seară I.L. Caragiale, susținută de actorii Rodica Mandache și M. Ralea, concert al corului Madrigal, recital al violonistului Eugen Sârbu, expoziție de pictură Marin Sorescu, expoziție de carte românească editată în străinătate. Este autorul a trei volume de poezii apărute la editura Junimea din Iași: "Anotimpuri aiurea" (2005), "Vânătorii de vise" (2006) și "Hoț în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
personalități de prestigiu, în domenii legate de "moștenirea latină": istorie, lingvistică, drept etc; * prezentarea, pe întreaga durată a manifestărilor (o săptămână) de spectacole la care au participat artiști veniți din țări latine, inclusiv din America Latină; din România au participat: Corul Madrigal, care a oferit spectacolul de gală (din seara decernării premiilor, în sala de ceremonii a Palatului Papilor din Avignon) și un ansamblu de cântece și dansuri populare românești; evitarea implicării în publicarea de cărți ale sau despre soții Ceaușescu sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de plăți avantajoase României. Ambasada s-a ocupat de reprezentarea în bune condiții a șefului statului român la funeraliile fostului împărat Hirohito și de organizarea unor schimburi de delegații în domeniul politic. Pe plan cultural, s-au realizat turneele Corului "Madrigal", orchestrei simfonice a Radiodifuziunii Române, Ansamblului "Ciocârlia" și Teatrului "Ion Creangă". Ambasadorul C. Vlad a ținut o prelegere despre politica României în ceea ce privește securitatea europeană la Colegiul Național de Apărare al Japoniei. În Australia, unde a fost acreditat, cu reședința la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), când au fost trimise peste hotare cele mai reprezentative ansambluri de cântece și dansuri românești: Ciocârlia, Călușarii, Cindrelul, Doina Argeșului ș.a., precum și Filarmonica de stat "George Enescu", Corul de copii al Radiodifuziunii, Corul "Madrigal", condus de Marin Constantin, formații de muzică de cameră etc., turneele folclorice din Africa, America Latină, Asia desfășurându-se pe durate mari de 1 2 luni. O atenție aparte a fost acordată personalităților culturale și științifice românești: academicieni, profesori universitari, scriitori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ezitat să-mi vorbească despre respectul pe care îl poartă celor care prin exemplul lor au contribuit la desăvârșirea formării sale. Mai întâi părinții, apoi mentorii spirituali, primul fiind Marin Constantin de la care, în anii îndelungați cât a fost în Madrigal, a învățat enorm. A contribuit mult și practica folositoare cât a dirijat un cor de preoți, neuitând să pună în calcul și cei 12 ani cât a fost profesor de dirijat la Universitatea de Arte din București, unde a stat
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
întregi filozofii sentimentale. Succesul lui Viorel Munteanu s-a repetat a doua zi și la Ateneul Român, tot cu o primă audiție a unei alte importante piese pentru clarinet solo, “Invocații”. Dar apariția în Festival a Corului Național de Camera Madrigal, prezent la toate edițiile anterioare ale festivalului, a impresionant din nou și la jubileul celor 50 de ani de la înființare a acestui excelent grup de muzicieni, formați de neîntrecutul părinte spiritual Marin Constantin, în cadrul unui excelent Micro Concert, sub conducerea
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
formați de neîntrecutul părinte spiritual Marin Constantin, în cadrul unui excelent Micro Concert, sub conducerea actuală a dirijorului Voicu Popescu. Printr-o succintă, dar cuprinzătoare prezentare istorică făcută de Marius Constantinescu, am putut lua din nou cunoștință de gloriosul trecut al Madrigalului. Am putut reasculta, și prin participarea directă a multor vechi madrigaliști prezenți la jubileu, impresionante interpretări ale inegalabilei formații care tocmai în acest cadru a primit și Diploma de Excelență de la UNESCO, la a cărei invitație se va afla la
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii de specialitate care lucrau la radio, la televiziune, totdeauna, totdeauna în momentele artistice importante din București, au invitat corul "Madrigal", m-au invitat pe mine și pe colegul meu Florin Croitoru, un violonist foarte important. Ce vreau să vă spun cu asta: eu am amintiri foarte frumoase din punct de vedere artistic. Îmi aduc aminte că era frig, am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fost un poet de talent, chiar dacă inegal. Există în producția lui restrânsă versuri de o cuceritoare simplitate și armonie interioară, cu un ritm melopeic, exteriorizând trăiri sufletești cu reverberații neerodate de trecerea timpului. Cultivând modalități lirice caracteristice epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre care cele mai cunoscute sunt Dor de răzbunare („Aș voi din piept să-mi scot...“ etc. pe muzică de George Cavadia) și Luna doarme (pe muzică de E. Macarie), citate mai sus și de Bacalbașa. Ambele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se cuplează direct la realitate, ci mediat, prin cultură. Primăvara este parnasiană, noiembrie e muzical sau preclasic, cu frunze căzând „decorativ”. Iubitei îi declamă „poeme sublimate”, iar mâinile „bibliotecarei din orașul gotic” desenează „sonate-n re minor”. M. scrie un Madrigal pentru Solveig, un Poem pentru femeile de jos pe care le-a cântat Villon. O tristețe difuză plutește peste toată această lirică, deși o dată poetul publică un Decret împotriva tristeții. El evadează uneori în bucolic și se refugiază în ambianța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
în toate genurile scrisului literar, Z. debutează editorial simultan cu versuri și proză, volumul Fără titlu reunind atât poeme, cât și nuvele, de fapt descrieri, schițe, biografii sau fragmente de biografii romanțate. Poemele, unele lirice, cu elemente de pastel, idilă, madrigal, meditație, satiră, altele epice, se plasează tipologic în configurația poeziei românești de dinainte de Mihai Eminescu. Tânărul compars al lui Al. Macedonski își cadențează spunerile când în alexandrini, când în versuri scurte, unele cu ecouri neoanacreontice. Spre deosebire de preeminescieni, Z. își cizelează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare vers al strofei inițiale și se încheie cu același vers. Exemplu: Glossă de M. Eminescu - madrigalul - specie lirică, de mici proporții, cu conținut idilic sau galant, uneori acompaniat de muzică. Exemplu: Serenadă de C. Pavelescu - rondelul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 13 versuri, grupate în trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
puteau să‑l înalțe cât mai sus. 4.2.5. Capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența Ca o pagină de antologie demnă de o figură printre cele mai desăvârșite piese ale liricii patriotice, este răspunsul dat de Michelangelo madrigalului unui literar contemporan ca Gianbattista Strozzi 21, care elogia în versuri per‑ fecțiunea sculpturii în opera Noaptea, realizată în capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența. Madrigalul lui Strozzi se adresa celui care privește uimit frumusețea statu‑ ilor: ,,La
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cele mai desăvârșite piese ale liricii patriotice, este răspunsul dat de Michelangelo madrigalului unui literar contemporan ca Gianbattista Strozzi 21, care elogia în versuri per‑ fecțiunea sculpturii în opera Noaptea, realizată în capela Medici din biserica San Lorenzo din Florența. Madrigalul lui Strozzi se adresa celui care privește uimit frumusețea statu‑ ilor: ,,La notte che tu vedi in si dolci atti Dormire, fa da un angelo scolpita In questo sasso; e perche dorme, ha vita; Destula, se na’l credi, e
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fată mică se închină (1935) au un sunet aparte prin gingășia emoțiilor - efemere, e drept - și nu întâmplător Tudor Arghezi îl așază în descendența lui Ienăchiță Văcărescu. M. le dezvăluie cu o spontaneitate netrucată și melancolia imprimă acestor cântece și madrigaluri o melodicitate remarcată în epocă: Eugen Jebeleanu îl aseamănă cu Heine, sonetul Dimineața fiind într-adevăr una din cele mai reușite poezii. În antologiile publicate după 1944 - Flori și ghimpi (1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul „cântecelor” se schimbă, realitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
abandonează lirica de atmosferă simbolistă a târgului provincial, nici vocația ironist-anecdotică. Va scrie din abundență epigrame, fabule, „cronici rimate” (mai ales ale vieții literare) etc. Titlul Flori și ghimpi îi sintetizează coordonatele poeziei: versul erotic ocazional (cu formele predilecte - catrenul, madrigalul) și versul epigramatic, ironist. Proza - Schițe, oarecum vesele (1966), Curățitorii de pete (1974) - nu e lipsită de nerv, narațiunea are dialoguri vii și câteva personaje cu contur pregnant. Nuvelele și povestirile surprind lumea magistraților, a judecătorilor și oamenilor politici din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
și problemele curente. În Programul de aplicare a Acordului guvernamental de colaborare cultural-științifică, valabil pe 2 ani, aveam de pregătit numai acțiuni "una și una": turneul la Berlin al Teatrelor Bulandra și Tănase, participarea la un festival internațional a Corului Madrigal, expoziție Ștefan Luchian, recital Silvia Marcovici, Zilele filmului cu prezența unei delegații de cineaști români, vizite de scriitori, profesori universitari și cercetători... Le-am ordonat pe calendar, am revăzut corespondența privind stadiul realizării fiecărei acțiuni și apoi, conform sfatului ambasadorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Dahlem, pentru a o vedea pe Nefertiti, intrarea la muzeu costându-ne cât douăzeci de săpunuri "LUX"! Începuse, odată cu primăvara, suita marilor acțiuni, cu vizite și corespondență, zeci de telefoane în țară pentru pregătiri. A fost mai întâi participarea corului Madrigal la un concurs internațional la Berlin. Spectacolul a fost primit cu aplauze care nu se mai sfârșeau și un premiu binemeritat, nemții având în general o bună educație muzicală. Deși corul nu număra pe atunci prea mulți ani de la înființare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de Artă Fotografică", unde am fost reprezentantul MAE în Juriul de selecție, excelenta expoziție "Tezaure de artă dacică", prezentată cu mult succes la Roma și Köln, inițierea editării "în premieră națională" a două discuri destinate emigrației, "Colinde", în interpretarea Corului Madrigal, respectiv a lui Tudor Gheorghe, reeditarea, tot pentru emigrație, a "Abecedarului" lui Ion Creangă, achiziționarea pentru ambasade a 100 de exemplare din "Istoria literaturii române" a lui George Călinescu, realizarea a cinci filme documentare consacrate lui Brâncuși, a unor documentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înconjurată de ziduri negre, roase de vreme, dar înveselite de un val de iederă în care se zbenguie un stol de vrăbii gureșe. Voichița stă pe o banchetă joasă și mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor Vizanțului! o ispitește Alexandru oferindu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o vreme, desigur, eu n-oi apuca-o -, când și-n Moldova vom înălța școli, catedrale, universități, vom aduna la Suceava fel și fel de învățați, vom avea meșteri zugravi pe pânză, vom închina și noi poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm sârba-n bătătură... Gândiți-vă cât datorăm meșterilor greci pribegi pripășiți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]