4,945 matches
-
Sosit cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărții, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi, a mărturisit că este „scriitor maghiar și patriot român”, amintind mesajul cuvântărilor lui Avram Iancu, care chema la conviețuire armonioasă între români, maghiari, sași și secui. Acesta este glasul Transilvaniei profunde, ca spațiu al multiculturalității, după cum cu toții am căzut de acord. Mihaela Rașcu propune o a doua cartea a ei, intitulată Oglinzile pământului, care vine imediat după volumul de debut, Nebănuitele fețe ale
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures/ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
așteaptă Dezastrul. Toate minoritățile sunt primejduite! Un german din RO e privit ca un german din RO de un german din UE! Un rom din RO e privit ca un rom din RO de un rom aciuiat în UE! Un maghiar din RO e privit ca un maghiar din RO de un maghiar din UE! (Cum România politică și intelectuală și-a declarat dezinteresul față de Monarhie, Reprimarea bolșevismului și Basarabia, deci și față de Ardeal, tocmai prin această infatuare nătângă se explică
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
german din RO e privit ca un german din RO de un german din UE! Un rom din RO e privit ca un rom din RO de un rom aciuiat în UE! Un maghiar din RO e privit ca un maghiar din RO de un maghiar din UE! (Cum România politică și intelectuală și-a declarat dezinteresul față de Monarhie, Reprimarea bolșevismului și Basarabia, deci și față de Ardeal, tocmai prin această infatuare nătângă se explică de ce nu ne-am ales noi cu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
ca un german din RO de un german din UE! Un rom din RO e privit ca un rom din RO de un rom aciuiat în UE! Un maghiar din RO e privit ca un maghiar din RO de un maghiar din UE! (Cum România politică și intelectuală și-a declarat dezinteresul față de Monarhie, Reprimarea bolșevismului și Basarabia, deci și față de Ardeal, tocmai prin această infatuare nătângă se explică de ce nu ne-am ales noi cu o gaură fiscală cât Kosovo
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
ci cărți, ziare, reviste și o anemie aiurea. Toată viața am iubit cultură, arta, frumosul și tot ce am incercat a fost în numele iubirii, al frumosului și al acestei țări minunate numite România fie că are în ea hoți, țigani, maghiari sau români cinstiți, ei sunt frații noștri. Las acest cont moștenire, cu misiunea spirituală de a scrie pentru voi de nedreptate și de frumos, de artă și de justiție verișorului meu Băluța Daniel, las cărțile mele și ziarele jumate-jumate și
TESTAMENT de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476298819.html [Corola-blog/BlogPost/350272_a_351601]
-
ca obiectiv final anexarea Ardealului. Pe tema așa-zisului ținut secuiesc s-au derulat numeroase etape dintre care este bine ca românii să-și amintească de următoarele: - La 16 iunie 2004, la Oradea, s-a înființat Consiliul de autonomie al maghiarilor din Bazinul Carpatic cu scopul de a acționa în fața instituțiilor Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite (O.N.U.) pentru obținerea autonomiei teritoriale numai pentru comunitățile de unguri din granițele fostei Ungarii Mari. Nu au curajul în Israel, S.U.A., Franța
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Steagul_unguresc_al_ardealului_gheorghe_funar_1361918610.html [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
Român, au fost umiliți prin arborarea și purtarea ilegală de către etnicii unguri a multor steaguri ungurești ale Ardealului și ale Ungariei Mari, alături de drapelul Ungariei. Pentru 15 martie a.c., Ungaria și U.D.M.R., împreună cu Partidul Civic Maghiar, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, cu FIDESZ, cu Partidul “Jobbik”, cu “Garda Maghiară” și Mișcarea de Tineret a celor 64 de comitate, pregătesc mari manifestații antiromânești în numeroase localități din Ardeal, la care vor fi purtate mii și mii de steaguri ungurești. Ele
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Steagul_unguresc_al_ardealului_gheorghe_funar_1361918610.html [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
Atilla - Csaba, care ne-a declarat: “Ansamblul Artistic Profesionist MUREȘUL a fost înființat în 1956 și dorește să pună în valoare cultura populară tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile populare specifice celor ce locuiesc în zona sud-estică a Transilvaniei: români, maghiari, sași, rromi și alte etnii. În repertoriul ansamblului se regăsesc totodată și jocuri și cântece din zonele Bistrița, Maramureș, Bihor, Banat, Muntenia, Oltenia și Moldova. Valoarea incontestabilă a repertoriului, precum și virtuozitatea artiștilor noștri au făcut ca Ansamblul Artistic MUREȘUL să
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU by http://uzp.org.ro/festivalul-mediteranean-de-dans-traditional-12-16-septembrie-2014-cipru/ [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
toate continentele. Ortodocșii văd și azi numai jumătatea goală a paharului. Înfrânți la Viena, turcii pierd Transilvania și ortodocși români se unească cu Roma 1700. Înlăturarea statutului de tolerați al ortodocșilor romani în Imperiu occidental (azi UE/NATO) nu convine maghiarilor și greco-pravoslavnicilor, care-i vor pe romani jos. Conflictul dintre adepții și adversarii Unirii din Ardeal obliga Viena la trimiterea generalului Bukow cu misiunea de a face pace și cu acest prilej se desființează mănăstirile contemplative, școli, spitale etc., fără
ANTIOCCIDENTALISM de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_antioccidentali_viorel_roman_1369254427.html [Corola-blog/BlogPost/381529_a_382858]
-
național, la fel cum propria lor existență, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra măreței noastre revoluții istorice ... Dispariția lor de pe fața pământului ar fi un pas inainte.” (Frederich Engels, Neue Rheinische Zeitung, 13 ianuarie 1849 în „Lupta maghiarilor”) Cred că ne sunt de-ajuns aceste citate! Comparativ cu ce a fost înainte de cel de-al doilea Război Mondial, ba chiar și cu ce a fost țara noastră până în Decembrie 1989 și ceeace am început să trăim după aceea
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
formă poetică).1 Petőfi Sándor - poetul simbol pentru spiritualitatea maghiară - scria într-o poezie de slavă închinată lui Lehel (conducător ungur legendar, pomenit în raidurile de jaf împotriva Vestului, spânzurat le Regensburg în 955): „Neamțule [...], trăsnetul să nu te omoare,/ Maghiarului să-i încredințeze această treabă”.2 În poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să fie stăpân în țară (adică în Ungaria Sfintei Coroane, compusă și din Croația, Slovacia, Transilvania, Voivodina etc., adică
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
ungur legendar, pomenit în raidurile de jaf împotriva Vestului, spânzurat le Regensburg în 955): „Neamțule [...], trăsnetul să nu te omoare,/ Maghiarului să-i încredințeze această treabă”.2 În poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să fie stăpân în țară (adică în Ungaria Sfintei Coroane, compusă și din Croația, Slovacia, Transilvania, Voivodina etc., adică și din croați, slovaci, români, sârbi, germani, ruteni etc.), zice că zilele „neamțului”, comparat cu lipitoarea setoasă de sânge, sunt
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Transilvania, Voivodina etc., adică și din croați, slovaci, români, sârbi, germani, ruteni etc.), zice că zilele „neamțului”, comparat cu lipitoarea setoasă de sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară neamțul, slovacul?/ Aici, unde atâția maghiari și-au dat sufletul?/ Sângele maghiar a cucerit cu glorie această glie/ Și milenii la rând au apărat-o maghiarii./ Doar maghiarul are aici drepturi de stăpân,/ Iar cel ce vrea să ni se urce în cap,/ Capul lui va
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
setoasă de sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară neamțul, slovacul?/ Aici, unde atâția maghiari și-au dat sufletul?/ Sângele maghiar a cucerit cu glorie această glie/ Și milenii la rând au apărat-o maghiarii./ Doar maghiarul are aici drepturi de stăpân,/ Iar cel ce vrea să ni se urce în cap,/ Capul lui va simți pașii noștri,/ Și-i vom împlânta pintenii în adâncul inimii...”.3 În poezia „Viață sau moarte”, din același an
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară neamțul, slovacul?/ Aici, unde atâția maghiari și-au dat sufletul?/ Sângele maghiar a cucerit cu glorie această glie/ Și milenii la rând au apărat-o maghiarii./ Doar maghiarul are aici drepturi de stăpân,/ Iar cel ce vrea să ni se urce în cap,/ Capul lui va simți pașii noștri,/ Și-i vom împlânta pintenii în adâncul inimii...”.3 În poezia „Viață sau moarte”, din același an, poetul național
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
cap,/ Capul lui va simți pașii noștri,/ Și-i vom împlânta pintenii în adâncul inimii...”.3 În poezia „Viață sau moarte”, din același an, poetul național îi amenință pe „croați, germani, sârbi și români” cu sabia care „sclipește în mâna maghiarului”, îi face pe aceștia „corbi scârboși”, cu „inimi blestemate”, „hoardă” din care ungurii aveau să scurgă „ultimul strop de sânge” sau „cloacă de păduchi”, menită a fi devorată, firește, tot de vajnicii unguri.4 În altă poezie, numită „În ziua
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
ianuarie 1849), Petőfi îi numește pe străini și mai ales pe germani „hoardă de tâlhari”, „câini sângeroși”, dintre care nu avea să rămână în viață decât unul singur, doar ca să spună tremurând „Vai de cel ce nu-l cinstește pe maghiar!”; invocarea finală a diavolului din această poezie ajunge să fie apocaliptică: „Acum Dumnezeu nu ne ajunge, căci el nu este destul de aspru; ție mă rog, iadule, în dimineața de Anul Nou: sădește în inimile noastre întreaga ta mânie, să nu
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
el nu este destul de aspru; ție mă rog, iadule, în dimineața de Anul Nou: sădește în inimile noastre întreaga ta mânie, să nu cunoaștem îndurare până mai mișcă vreunul dintre nemernicii ăștia pe acest pământ”.5 De altfel, ideea că maghiarul trebuie să fie „fără îndurare” față de popoarele conlocuitoare (și față de străini în general) a traversat deceniile și chiar secolele, devenind un laitmotiv al conștiinței publice elitare ungare, până la finele primei jumătăți a secolului al XX-lea. Mai toți contemporanii creatori
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ARTICOL OMAGIAL - CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR - RECTORUL UNIVERSITĂȚII ORADEA ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 994 din 20 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Rămas bun, încă odată, și vă mulțumim în mod deosebit pentru tot, Mult Stimate Domnule Rector! ... Articol omagial - cu prilejul împlinirii unui
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Rămas bun, încă odată, și vă mulțumim în mod deosebit pentru tot, Mult Stimate Domnule Rector! ... Articol omagial - cu prilejul împlinirii unui an de la trecerea la cele veșnice a Domnului Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul Universității Oradea ... Iată că se împlinește, deja, un an când, din acea zi de toamnă - 28 septembrie 2012, ați plecat să vă odihniți puțin, fiindcă erați sătul de prea multe și puțin ostenit, iar noi nu putem decât, măcar
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
binele pe care dumneavoastră l-ați făcut atâtor oameni și care fapte, fiți sigur că sunt consemnate de către Dumnezeu în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Domnule Rector Teodor Maghiar, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai altarelor care se roagă, pe mai departe, Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască acolo, unde ați plecat, mai liniște și pace în suflet, mai multă bucurie sufletească, cerească și duhovnicească
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
Veșnică să vă fie amintirea și pomenirea! Amin! Septembrie 2013 Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Articol omagial - cu prilejul împlinirii unui an de la trecerea la cele veșnice a Domnului Prof. Univ. Dr. Ing. Theodor Maghiar - Rectorul Universității Oradea ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 994, Anul III, 20 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 by http://confluente.ro/Articol_omagial_cu_prileju_stelian_gombos_1379673871.html [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
automat existența unei civilizații românești în acel secol” (subl.SI) . Este de datoria arheologiei - atât de neglijată și de greșit orientată în Transilvania! - să caute prin săpături de adâncime urme de picturi, construcții ale nobililor români dar și anterioare venirii maghiarilor susține Sorin Ullea. Socotește că școala comnenă s-a format în nordul județului Hunedoara („desigur aceasta e o deducție iar nouă ne trebuie o certitudine”) și că săpăturile sistematice în județ, „îmi permit să propun”, ar trebui făcute nu din
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în această direcție: ne trebuie o sinteză în care să apărem și noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate de recul în fața luptei pentru adevăr, pentru susținerea istoriei noastre corecte și nu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
locuit în antichitate de triburile traco-illire, Panonia a fost ocupată de celți (secolul al IV-lea î.Hr.), romani (secolul I d. Hr.), huni (secolul al IV-lea), gepizi (secolul al V-lea), avari (secolul al VI-lea) și, în final, de maghiarii fino-ugrici din zona Munților Urali și Volgăi Mijlocii, sub conducerea lui Arpad (896-900). În anul 1.000, ungurii au adoptat creștinismul sub Ștefan I, în rit catolic. Înfrânți de franci și germani în secolul al X-lea, ungurii se vor
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]