2,490 matches
-
maselor populare. A fost ridicată în 1959 și are o suprafață construită de peste 170.000 m2. Streșinele din țigle emailate de culoare albastră intercalate cu cele de culoare galbenă, coloanele înalte și groase și treptele din jurul clădirii formează un ansamblu magnific ce se integrează perfect în imensa piață Tian'anmen. Intrarea principală a Marii Săli a Poporului se află orientată spre piața Tian'anmen. Deasupra intrării principale este încrustată o uriașă stemă a statului. În fața intrării sunt 12 coloane înalte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Chinei. Mormântul este situat la poalele Muntelui Lishan, în apropierea râului Weishui. Privit de sus, din avion, mormântul aduce cu o piramidă uriașă. Structura mausoleului este asemănătoare cu cea a vechiului oraș Xianyang, capitala dinastiei Qin. Construcția subterană redă simbolic magnificul palat imperial, zidurile interioare și exterioare sunt de asemenea o reprezentare a celor ale orașului imperial și a vechii capitale. Mausoleul Împăratului Qin Shi Huang și cele asociate acestuia au o suprafață totală de 66,25 km2, de două ori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care sunt folosite des hiperbole și metafore, devenite celebre și larg răspândite de-a lungul veacurilor. Li Bai a lăsat posterității peste 900 de poeme și peste 60 de proze. Lirica lui, caracterizată printr-o imaginație miraculoasă și o impetuozitate magnifică, a influențat profund generațiile următoare. Poetul a fost numit "Zeul poeziei". Li Bai și Du Fu sunt, de altfel, vârfurile aisbergului poeziei din perioada dinastiei Tang. Du Fu, "Sfânt al poeziei" și poemele sale În istoria literaturii chineze, criticii, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
una cu cealaltă. În toate acestea apar zeități și duhuri rele care reprezintă dreptatea și răul. Autorul a clădit aici o lume fantastică, grotescă, în care pot fi găsite însă, peste tot, umbrele lumii pământenilor. Palatul Cerului arată în aparență magnific și solemn, Împăratul de Jad, suveranul suprem al Universului, are însă o minte tulbure, neștiind să facă diferența între cei înțelepți și virtuoși și cei răi și fățarnici. Așadar, Raiul în mitologia chinezilor nu se deosebește prea mult de Curtea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lacul, botezate după numele celor doi poeți renumiți din China antică, Bai Juyi și Su Dongpo (Su Shi), par două panglici verzi care plutesc pe luciul apei. Este o plăcere să te plimbi aici. La fiecare pas descoperi alte peisaje magnifice. Mulți literați din trecutul Chinei au fost vrăjiți de priveliștile încântătoare ale Lacului de Vest. Ei n-au precupețit cerneala pentru a descrie splendoarea acestora. Renumitul poet Bai Juyi din dinastia Tang a scris: "Greu mi-a fost să părăsesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Mondial. Muntele Lushan Muntele Lushan se află în provincia Jiangxi din sudul Chinei și are peisaje deosebit de frumoase. Din timpuri străvechi circulă multe povești legate de acesta. Situat în partea de nord a provinciei, Muntele Lushan este cunoscut pentru aspectul "magnific, miraculos, inaccesibil și grațios". Mulți literați au venit aici, de-a lungul timpului, pentru a compune creații literare, fapt ce a conferit muntelui reputația locului de obârșie al ideilor și al poeziilor peisagistice, precum și al multor picturi. Vestitul poet din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acolo unde un perete despărțitor improvizat se Întîlnea cu tavanul. Mă puteam lăsa În jos pe această gaură și coborî pe unul dintre dulapurile Înalte cu vitrină, unde Norman ținea cărțile rare, și de unde puteam avea parte de o priveliște magnifică asupra principalei Încăperi a prăvăliei, inclusiv asupra ușii de la intrare și a biroului și scaunului lui Norman. I-am spus Balconul. (Azi, cuvintele balcon și balon, dactil și iamb, au fuzionat, devenind un soi de leagăn, sau o bărcuță tristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cu fața acoperită cu machiajul morții, să vizualizeze victima reală, aceea rănită în accidentul care zdrobise mașina - o gospodină francofilă de periferie, poate, sau o stewardesă de la Air France? Îi mima oare din instinct pozițiile, transformând în propria sa persoană magnifică rănile unui accident banal, petele de sânge și suturile repede date uitării? Ședea în mașina avariată ca o zeitate ocupând un altar consacrat ei în sângele unui membru neînsemnat al grupului său de adulatori. Deși mă aflam la o distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Ziarista Dar Qing este o adversară curajoasă și deschisă a barajului hidrocentralei Three Gorges care amenință să disloce 1,2 milioane de oameni, să inunde 100.000 de hectare din terenurile agricole cele mai fertile ale Chinei și un lanț magnific de canioane și să distrugă speciile pe cale de dispariție ale habitatului din regiune. După cum spune ea, «Cea mai înaltă expresie a demnității se poate rezuma într-un singur cuvânt: «Nu!». Ideologii libertarismului corporatist „ne spun că ecologia este un subiect
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
A zâmbit. - Stai să iasă luna, zise. Care astru tocmai făcea duș în spatele unor nori. Am așteptat, privind câmpul gol, ascultând zgomotele mașinilor care se vânzoleau pe autostrada din fundul scenei. Într-un târziu apăru și luna, dezvăluind o priveliște magnifică: în razele ei, se întruchipă pe tarlaua răpănoasă din dreptul nostru o construcție gigantică, un cub cu totul și cu totul de sticlă, ale cărui laturi aveau pe puțin 80 de metri. Eram uluit. Aceasta era deci fabrica de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
am golit sticla de vin dintr-o înghițitură. Ceilalți îl priveau pe Marcel. În privirile lor se citea admirație și respect. M-am uitat la Luca. Era sub masă, se prefăcea că își leagă un șiret, tușind în același timp. - Magnific, zise Take. Senzațional. De nota zece! - Genial, șopti Mioara. Din ochi i se prelingeau cinci lacrimi. - Cum îți vin ție ideile astea, Marcele? Extraordinar! spuse o fată care semăna cu Ronaldinho. - Și câd te gândești că tot Cărmăzan... tot Nicolaescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pentru copii; - joystick; - internet; - mp3-player; - multisurround; - diverse alte funcții, pe care Shuoke nu le prea cunoștea. Pe acest veceu deci, pe acest produs de vârf al tehnologiei nipone, pe acest Ferrari sau Rolls Royce sau Lamborghini al veceurilor, pe acest magnific triumf al geniului uman, despre care se spunea - se șușotea - că îl folosea însuși împăratul Japoniei și la a cărui lansare pe piață fuseseră prezenți Hidetoshi Nakata, fotbalist, Takuma Sato, pilot de formula unu, Tomoyasu Hotei, interpret de muzică rock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dar în rest e destul de proaspăt. Și nu miroase încă. Aplauze. Criticul schimbă fețe-fețe și crede, în naivitatea lui, că va scăpa ușor. - Nu vreau să mă dau în spectacol... - Dar, Lenin dragă, tu însuți ești un spectacol! Un spectacol magnific, dacă-mi permiți. Un Lenin-critic literar, aplecat asupra foilor, cu pixul în gură, e un spectacol la pătrat. Cum adică nu vrei să te dai în spectacol? se miră ipocrit. Nu vrei atenție, nu vrei circ, nu vrei reprezentație? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
un dos de crab, iar în jurul palatului îmi atârnă vertebrele albe în formă de potcoavă ale dinților de sus care mi-au mai rămas. Sunt momente când pot vălul și sunt momente când nu-l port. Cu excepția acestui amănunt, sunt magnifică atunci când îl întâlnesc pe Seth Thomas intrând prin efracție în vila lui Evie în miez de noapte. Ceea ce apare în fața ochilor lui Seth descinzând de pe marile scări circulare în holul lui Evie sunt eu, îmbrăcată în unul dintre compleurile peignoir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
spre biserică, băiatului puțin îi păsa în care Casă a Domnului se cunună, pe când Luana, crescută în cultul bisericii și a iubirii pentru Dumnezeu, nu concepea o căsătorie într-o religie pe care n-o simțea sufletește. Slujba a fost magnifică, orga și corul au cântat dumnezeiește, marșul nupțial a sunat ca din ceruri iar tânărul a simțit că îndoielile lui se clatină, că există, într-adevăr, ceva și el nu a avut timpul sau ocazia să afle ce anume. Îngenuncheați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
S-au întors, apoi, acasă, să-și pună la punct locuința. Și-au cumpărat picup și stație și în fiecare duminică dădeau fuga la talcioc să-și cumpere discuri. Ștefan era nebun după muzică. Luana a învățat, lângă el, misterul "Magnificilor", să iubească The Police, Genesis, Scorpions sau Queen dar cel mai mult i s-a cufundat în suflet Pink Floyd. Stăteau în pat lipiți unul de altul, nopți în șir, ascultând înfiorați ritmurile formațiilor preferate. O noapte de audiție Pink
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
televizoarelor color, vândute pe liste de așteptare, la care lumea se uita cu respirația tăiată. Apoi, au Început să moară pe rând. N-a scăpat nici unul. Primul a fost Deac, miner și poet. Semăna cu James Coburn din Cei șapte magnifici. Citea literatură bună și scria poezie. Celibatar. A lăsat după el trei manuscrise de poezii și câteva LP-uri: Jimi Hendrix, cu Machine-gun, Beatles, Abbey Road, Led Zeppelin cu Communication Breakdown, Pink Floyd, Dark Side of the Moon și Phoenix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de spirit atunci din pricina țuicii care nu lipsește la nici o tăiere de porc. Când a căzut Tovarășul, mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
peretelui din fața ei. Sub el se afla un tub de carton. Semăna cu o petardă de mare putere. E pentru tine, zise Iolanda. Cadou de casă nouă. Deschide-l cu grijă. Știi că la Asediul din 1529, armata lui Soliman Magnificul a săpat tunele până sub zidurile orașului, ca să le umple cu butoaie de pulbere. Noroc cu ploile care au căzut fără oprire până au trecut În ninsori... Petru știa povestea: Să nu-mi spui că aici e un eșantion din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
s-a aruncat în fața locomotivei și-i aud țipătul. Am dubii văzînd un gîndac de bucătărie: o fi metamorfoza lui Gregor Samsa? Lizuca citește Dumbrava minunată, Adela răsfoiește chiar Adela, Otilia dezleagă Enigma Otiliei; Cosette îi întinde lui Victor Hugo magnifica păpușă; o fetiță aprinde un chibrit, ca Andersen să vadă pomul de Crăciun. O să am și eu odată noroc, tot căznind la construcțiile mele pe apă, să născocesc o vietate din acelea născute (nu făcute) de marii condeieri? Ca șoricelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu mult timp în urmă, în contactele ei fugare cu o anumită persoană, i-au străbătut tot trupul. Ea se străduia să-i dea răspunsuri precise și elocvente, să se justifice și continua să privească cu bucurie la chipul lui magnific și strălucitor. După ce a pus ultima întrebare, tânărul a dispărut fără ca ea să-l vadă plecând și a mai simțit o vreme, în absență, degetele lui fierbinți electrizându-i palma. Ea nu-și putea aminti absolut nimic din ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rol. Într-adevăr, în muzee, unicul meu centru de interes era comportamentul părinților mei. Și invariabilul lor comentariu, la înapoiere, în mașină: „Te obosesc, expozițiile astea, dar suntem mulțumiți că le-au văzut copiii. Lui Baptiste i s-a părut magnifică.” Cultura se sprijină pe o neînțelegere. Pe scurt, dacă muzeele m-ar fi plictisit pur și simplu, nu le-aș fi detestat. Nu am nimic împotriva plictisului, dar să te plictisești simțindu-te obligat să simulezi interesul, ce suferință! După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
filmam. -Nu știu, dar o înțeleg pe femeia aceasta. Fără îndoială că s-a gândit, pe bună dreptate, că nu va servi la nimic să încerce să se salveze, având în vedere locul în care se afla. Dar nu e magnific faptul că a filmat? Îmi închipui că era uluită de lumea aceasta albă pe care a vrut s-o imortalizeze. A sperat cu siguranță că, atunci când îi va fi localizat cadavrul, lumea va viziona filmul. Ultima dorință a acestei muribunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
de îndată o bere. Am renunțat repede să-l imit. El, era un erou. -Vrei să zici un alcoolic. -Eroul alcoolismului. Bea cu un soi de vitejie. Înghițea doze de necrezut de alcool de calitate infectă, și-apoi scria pagini magnifice. -Și dumneata vrei să scrii? -Nu. Eu vreau să fiu cu dumneata. -Vrei să vezi unde ne va duce alcoolismul? --Nu poți fi alcoolic bând numai șampanie. Mă contemplă cu scepticism. La ora unsprezece, destupă sticla de veuve-clicquot. Primele înghițituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Cățălești. Pe măsură ce timpul trecea pe nevăzute, inimile se deschideau, voia bună scotea În evidență frumusețea sufletelor greu Încercate de vremuri, nevoi și neputință și oamenii dădeau frâu liber bucuriei de a fi Împreună. Spre marea surprindere a nepotului, fanfara-orchestră evolua magnific și ... se completa Într-un mod fericit. Moș Costachi, pe care Va numai „muzicant” nu-l bănuia a fi, Își desfăcu palma dreaptă, o așeză deasupra gurii și Începu să imite basul și nu o făcea deloc rău, deacum el
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]