3,302 matches
-
constitui una din liniile majore ale epicului. Multe dintre întâlnirile importante ale locului se vor petrece aici. Cârciuma lui Stere se constituie într-un fel de centru, intersecție semnificativă de "povești" și destine. Stere, dedat la câștig, vede cum "crește mahalaua" și speră ca el să crească odată cu ea. Asistă cu satisfacție la creșterea mahalalei, ceea ce pentru el înseamnă creșterea clientelei, în acest mod putând să rămână deasupra mizeriei, într-un fel de "elită" a negustorilor. Când își face casă de
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
vor petrece aici. Cârciuma lui Stere se constituie într-un fel de centru, intersecție semnificativă de "povești" și destine. Stere, dedat la câștig, vede cum "crește mahalaua" și speră ca el să crească odată cu ea. Asistă cu satisfacție la creșterea mahalalei, ceea ce pentru el înseamnă creșterea clientelei, în acest mod putând să rămână deasupra mizeriei, într-un fel de "elită" a negustorilor. Când își face casă de zid, scăpând de adăpostul de scânduri și cartoane, cum avea toată lumea în groapa lui
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
formală, fără dragoste. Al doilea capitol, Iepe de șișic, aduce în prim-plan lumea hoților de cai, avându-l ca șef pe Bozoncea, respectat de ceilalți ca un "stăpân". Al treilea capitol, Lume, lărgește perspectiva la întregul peisaj social al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și paznicul de început își mai amintesc "câmpul gol", de la origini. Ei pot depune mărturie cum "se mișcă lumea". Universul mahalalei e descris promițător de către prozator. Urmează alte decupaje, animație, conflicte. Oamenii Cuțaridei trăiesc, iubesc și mor - în episoade epice pregnante, memorabile. }esătura narativă e viu colorată, într-o construcție tip puzzle, cu secvențe narative disparate. Două direcții principale coagulează lumea
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
premeditate, opțiunea lui Eugen Barbu se constituie ca o situare polemică atât față de oficialitate, cât și față de celelalte modalități epice, mai mult sau mai puțin consacrate. Marginalitatea Cuțaridei sfidează centralitatea unor subiecte narative ideologizate. Pe de altă parte, lumea de mahala apare ca o variantă originală, diferită în mod voit (deși era diferită în mod cu totul întâmplător) față de lumea rurală din proza lui Marin Preda, față de lumea aristocratică din proza lui Petru Dumitriu sau față de lumea intelectuală din proza lui
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
se revelează acest univers de lângă el ca o mare descoperire, își propune să-l înfățișeze ca "o lume exotică". În anii ´50, exotismul era și mai frapant, prin comparație cu ceea ce era acceptat oficial ca lumi acreditate sau verificate ideologic. Mahalaua nu era printre lumile acreditate și tocmai de aceea surprinde. Groapa a beneficiat considerabil de pe urma acestui efect de surpriză. Gorki e modelul declarat al scriitorului nostru în același jurnal al romanelor din care am mai citat. Finalul cărții vrea să
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
Fenomenul este studiat și înfățișat similar în Groapa lui Eugen Barbu și, mai târziu, în Șatra (1968) lui Zaharia Stancu. Elementaritatea vieții se manifestă în tendințele ei primare, despuiate de disimulările înșelătoare pe care le-ar da civilizația și emanciparea. Mahalaua și șatra sunt medii și categorii sociale pe care se poate face mai bine studiul umanității esențiale. Eugen Barbu face sociologia sărăciei cu mijloacele unui realism pitoresc, indicativ, descriptiv, în care se străduie să implanteze deschideri simbolice sau poetice ca
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
categorii sociale pe care se poate face mai bine studiul umanității esențiale. Eugen Barbu face sociologia sărăciei cu mijloacele unui realism pitoresc, indicativ, descriptiv, în care se străduie să implanteze deschideri simbolice sau poetice ca aceea din finalul romanului. Pitorescul mahalalei de prin 1935 a fost revalorizat în sensul unui nou mizerabilism. Plasându-se într-o tradiție interbelică (G. M. Zamfirescu, Carol Ardeleanu etc.), racordân-du-se la romanul popular cu hoți, criminali și femei fatale, Groapa trebuie înscris în filonul mizerabilismului epic
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
sperie. Mai ales că o familiaritate a numelor mici, sau a numelor de familie și a poreclelor (dacă vorbim de secția Politică) face lumea de opinii, zvonuri și controverse, care plutește agățată de un ziar, gonflată și perisabilă. Urmăriri de mahala, cu iz tardo-romantic, se ascund în consemnarea seacă a unor evenimente luate din ziar: "Ecaterina Medrea din București (etatea:/ 57; locul de muncă: BANCOREX)/ citind, nu fără gîndul de-a-și smulge soțul sex-/ appealului amantei, în ziarul "Libertatea",// că o
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
care să vindece toate relele politice și administrative. El trebuie urmat de un tratament tămăduitor cu un bisturiu legislativ dur și necruțător. Vise Visele din timpul somnului nu se produc la comandă. Pricepere La afaceri proaste și la politică de mahala se pricepe toată lumea. Luptător În România postdecembristă a apărut o nouă profesie, neinclusă în nomenclatorul meseriilor dar din păcate foarte răspândită. Este vorba despre profesia de luptător pentru supraviețuire. Rarități Respectul, libertatea și securitatea persoanei, ca valori fundamentale ale unei
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
inedit, ceva care se apropie de psihologia mardeiașului suburbian fără guler, cu ghete de lac și cu crizantemă la butonieră. Și toate la un loc sînt simptomele primilor pași ai satului românesc spre civilizație - adică de o cam dată spre mahala...". De un gros umor involuntar - așa se-ntîmplă că umorul de-al doilea, al cronicarului care vede și notează, e unul pesimist (Proză umoristică și pesimistă e subtitlul Scrisorilor...) e și Literatura de Crăciun, atacată mai departe. Și pe ea o
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
Mihalache Dragomirescu, predînd la Universitate "istoria unei literaturi care nu există", Paul Zarifopol, atacînd mortal, și numai la rege, Lovinescu, în fine, greșindu-și iremediabil (Topârceanu dixit) listele. Lume românească, pusă pe contre, condusă cu strigăte-ultimatum, ca acela, regulă la mahala, "strîngeți rizervă, că se oprește!". Apa, bineînțeles. Acoperișul se ridică de pe cartier, lăsîndu-te să vezi viața lor, cu copii, cu necazuri mărunte și solidarități cîrcotașe, pe urmă de pe case, de pe redacții, pînă cade lumina și toate se opresc, cînd se
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
productivitatea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondourilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc îngînat pe volutele
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
neutră, dar ceva mai puțin reușită, pe prima. Imagini forțate - ca în povestirea cu Dură, vierul de mai-nainte, sau frumoase (ochii lui Georgică, de "bastard deștept") se înșiră într-un almanah cu scene de teatru, de viață, de mică mahala visînd la procopsire. Există și o a treia parte, aceea a destul de obișnuitelor, la reeditări, aprecieri critice. De citit, ca o cărticică în sine, e tripla evocare, a lui Mușatescu și a altora, făcută de N. Carandino, Șerban Cioculescu și
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
monotone, regia scriiturii face apel la situații burlești, ca de pildă cele cu canișul Bichon, devenit deja personaj sadea și superdotat, de vreme ce se folosește de propria grilă olfactivă spre a deplânge decăderea moravurilor umane, dar și a pegrei canine din mahalale. Victoria Comnea, aflată deja la a cincea sa carte, narează cuceritor, credibil, realist, incisiv și fără iluzii, fie că vine vorba de starea de fapt a românilor sub protectoratul rus, fie, în respectul adevărului uman și psihologic, de portretele unui
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
vagabond îndrăcit pe care nimeni și nimic nu-l poate ține-n loc, "regulându-i pe toți cei care vroiau să-l reguleze". Radu Aldulescu introduce, din loc în loc și cu bun dozaj, pigmenții unui limbaj crud, un argou al mahalalei bucureștene din care se vor ivi, peste ani, și actualii băieți de băieți. Dialogurile lui Mite cu Bajnorică și aventurile amândurora pe litoral, alături de obseda(n)ta Atena, sunt de o virtuozitate epică și stilistică remarcabilă. Când ești pe malul
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
fostei nomenklaturi și-al slujitorilor acesteia din presă. E incredibil, dar cât se poate de adevărat, ca în anul 2007 aceleași și aceleași personaje să apară pe posturi de televiziune și să verse în capul românilor zoaiele unui limbaj de mahala, asezonat din plin cu sudalme și amenințări. Probabil că nu sunt prea bine informat, dar n-am văzut nici o reacție la inimaginabila ieșire a lui Vadim Tudor care, într-o emisiune de televiziune, îi promitea, pur și simplu, șefului statului
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
și instigarea la violență, și de fanatism contagios, născut de teoriile conspiraționiste și de proliferarea teoriilor rasiste. Flancată de personaje provenite dintr-un fel de subterană a rațiunii, precum femeia Buruiană, capabilă să sară la bătaie ca ultimul produs al mahalalei și proferând insulte cu viteza unei moriști (culmea, persoana are și gradul de "maior onorific al armatei române"!) și, mai nou, de juni desperado de teapa lui Iucinu, ideologia vadimiană are un viitor pe măsură. În 1992, mă aflam în
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
una critică. Privit de-aproape, quel âme est sans défaut? Îmbinată cu reflecția, cinică, a lui La Rochefoucauld că cei mai mulți nu s-ar îndrăgosti, dacă n-ar auzi vorbindu-se de dragoste ("îngerul" curtenesc, ricanează Zarifopol, "își sfîrșește cariera la mahala: Angel radios!"), bagatelizarea prieteniei ("amicul", nu?) dă tabloul complet și exact al superficialității noastre voioase, degrabă iscoditoare de cusururi. Grațiile, dovedite de muze pricinoase, rămîn în umbră. A doua tabletă la care am deschis cartea e În procesul intelectualilor, niște
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
nu era pe uliți, afară de fanaragiii care striga regulat raita. O caleașcă trecu în fuga cailor pe ulița mare, apucă ulița sf. Ilie, și făcînd în stînga, luă la deal pe lîngă zidul sf. Spiridon și tot suindu-se pînă-n mahalaua Sărăriei stătu la portița unei căsuți cu două ferestre, cu perdele verzi". Remarcabila detașare a naratorului față de tema tratată ne menține într-o lume vag balzaciană pînă la sfîrșit: cinismul iubitului infidel, inconștiența vulgară a groparilor care o înmormîntează pe
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
cartier numai că "micul prinț" este provenit dintr-o familie modestă, cu un tată (Gabriel Spahiu) șofer pe troleibuz și o mamă (Aura Călărașu) sastisită de viața mizeră, iar "prințesa", - Marilena de la P7 (Mădălina Ghițescu) -, așa cum o numește fantele de mahala Giani (Cătălin Paraschiv) pe favorita sa, este o prostituată. Cadrul love story-ului de mahala nu este mai puțin important, iar panoramările ne înfățișează un decor crepuscular, de fosforescențe bolnave ale cartierului-ghetou, fără nimic din lumina incandescentă a unui alt film
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
Gabriel Spahiu) șofer pe troleibuz și o mamă (Aura Călărașu) sastisită de viața mizeră, iar "prințesa", - Marilena de la P7 (Mădălina Ghițescu) -, așa cum o numește fantele de mahala Giani (Cătălin Paraschiv) pe favorita sa, este o prostituată. Cadrul love story-ului de mahala nu este mai puțin important, iar panoramările ne înfățișează un decor crepuscular, de fosforescențe bolnave ale cartierului-ghetou, fără nimic din lumina incandescentă a unui alt film care a trecut pe la Cannes, Orașul Zeilor (Cidade de Deus, 2002), al lui Fernado
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
Troleibuzul este parcat în față la P7, iar lui Andrei nu-i rămîne decît s-o invite pe Marilena pe calul alb, însă evenimentele iau o întorsătură tragică. Marilena, trădată în povestea ei de "dragoste" cu Giani, don Juan-ul de mahala cu mașină și toate cele, își taie gîtul, iar Andrei asistă la agonia ei, în timp ce lumina pîlpîie pe măsură ce viața se scurge din corpul fetei. Atenția pe care Nemescu o acordă explorării zonei periferiei face parte dintr-un curent în care
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
s-a coagulat o asemenea solidaritate în decembrie 1989? Din titlul capitolului pomenit mai sus înțelegem că e vorba despre toate Româniile autoarei. În schimb, parcurgând articolul, vom vedea că Ruxandra Cesereanu radiografiază aceeași țară, parcelată, totuși, de mai multe mahalale - lingvistică, sentimentală, vestimentară, arhitecturală, socială, politică ș.a. La sfârșit, iată câteva cuvinte-cheie pentru volum: grobian, a la roumaine, mahala, Piața Universității, terapeutic, sanitate. Ele spun totul.
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]