834 matches
-
dorit să facă din București o replică a capitalei otomane, pentru a se simți ca la ei acasă. Nu prea au avut Însă timp, fiindcă domniile erau extrem de scurte. S-a amplificat totuși rețeaua de străzi, s-au amenajat piețe („maidane“ — cuvântul e turcesc — după modelul constantinopolitan), iar casele particulare sau hanurile, prevăzute cu cerdacuri (alt cuvânt turcesc) au urmat același model. Monumentul cel mai reprezentativ care, restaurat, poate fi admirat astăzi este Hanul lui Manuc (construit În 1808 de un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Ion Călugăru <endnote id="(197)"/> sau de mahalaua evreiască din București descrisă de I. Peltz <endnote id="(456)"/>. Cât despre mizeria care domnea În cartierul evreiesc din Iași, mulți au scris pagini docu mentare, de la Iuliu Barasch În 1842 („maidanul din Cracovia - nota el - este un rai față cu Târgul Cucului din Iași”) <endnote id=" (194)"/> până la F. Brunea-Fox („Iașul [...] cu ulicioarele evreiești, triste, sărace, scufundate parcă Într-o veșnică beznă”) <endnote id="(792, p. 233)"/> și Tudor Arghezi În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că relațiile dintre evrei și populația-gazdă erau ceva mai relaxate În spațiul românesc. Câteodată, spațiul În care se consumă relația erotică interetnică este cârciuma (orânda), luată În arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alegeri -, au revenit în forță și au creat o nouă majoritate parlamentară. Drept răspuns, Iușcenko decretează dizolvarea Parlamentului și cere "întoarcerea la popor". Ianukovici și ai lui nu recunosc Decretul și apelează la Curtea Constituțională. Între timp, în Piața Centrală Maidan din Kiev au reapărut corturile, dar, de data aceasta, albastre și nu portocalii; așadar, un fel de revoluție în oglindă. La noi, PSD revine, cel puțin în Parlament, se configurează o nouă majoritate, antiprezidențială, iar Băsescu este amenințat cu suspendarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
probabilă de a mărturisi loialitatea cetățenească a locuitorilor casei, obiecte artistice de mare complexitate. Ea este însă în ton cu plăcerea blecheriană de a trăi momente de grație mai ales la periferia orașelor și de a descoperi "sublimul" pe un maidan plin de noroi. Stampele ce redau portretul regelui Carol I și al reginei Elisabeta nu sunt acoperite cu orice fel de scris, ci cu povestea vieții perechii regale. Astfel, se ajunge la ideea de obiect care își spune propria poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o formă deja golită de sens. Refugiat în lumea sordidă de bloc, un grup de nostalgici comuniști debusolați imaginează un grotesc simulacru de democrație al unei lumi definitiv apuse: adunarea de partid. Maimuțărindu-i pe adulți, copiii care mișună pe maidanele promiscue din jurul locuințelor-ghetou nu se mai travestesc în hoți și în vardiști ca altădată, ci în mineri și în scutieri, semn că au prins și ei din zbor regula jocului. Diverse repere ludice ale realității apar, emblematic, la tot pasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
244* și Rașca, dacă era din lumea bună, sau cu Giaferul 245, Grădina cu cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însă d. Mandy nu m-a cetit. Alte circuri au ars. Când am venit în București, Bulevardul cel mare nu era pătruns din Calea Victoriei, nici în dreapta, nici în stânga. În stânga către Șosea, pe locul actualului Grand Hotel du Boulevard, era un maidan pe care fusese instalat câțiva ani mai înainte Circul Huttemann. Pe dreapta erau casele și locul Greceanu. Mai târziu au ars două circuri, dar nu cel de pe Piața Constantin Vodă. A ars Circul Kremsler, o baracă învelită cu pânză instalat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scrierea, relevabilă prin atmosferă și printr-un personaj memorabil - mitomanul Mihăilă, posesor al unei imaginații debordante, enorme -, suferă însă de pe urma afectării intelectuale, estetizante, reflectând complexe de autodidact. În cu totul altă cheie sunt concepute romanele, gândite ca o construcție ciclică, Maidanul cu dragoste (I-II, 1933) - creația cea mai izbutită, care l-a consacrat pe autor, Sfânta mare nerușinare (I-II, 1936) și Cântecul destinelor (1939). Li se adaugă - neterminat și editat postum, în 1946 - Bariera, acest titlu fiind hărăzit, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
mahalaua; cu material de extracție caragialiană, d. George Mihail Zamfirescu a izbutit să se scuture de influența marelui comic, convertind în viziune dramatică lumea periferică, intuită până acum numai în deformațiile ei morale și intelectuale. Peste rezerve și deficiențe, romanul Maidanul cu dragoste este, până acum, opera capitală în proză a d-lui George Mihail Zamfirescu și evocarea de suflu epopeic a periferiei, văzută în aspectul ei de cerc închis, cu moravuri și o etică proprie, cu pitoresc specific și tragică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
otrăvit de miasmele instinctelor primare. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Flamura albă... Suflete și chipuri prinse în vârtejul morții, pref. Eugen Relgis, Satu Mare, 1924; Cuminecătura, București, 1925; Gazda cu ochii umezi, București, 1926; Domnișoara Nastasia, București, 1927; Madona cu trandafiri, București, 1931; Maidanul cu dragoste, I-II, București, 1933; ed. îngr. Florence G. Zamfirescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Idolul și Ion Anapoda, București, [1935]; Sfânta mare nerușinare, I-II, București, 1936; ed. îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
290-291; Călinescu, Cronici, I, 261-262; Constantinescu, Scrieri, V, 260-273; Șerban Cioculescu, „Madona cu trandafiri”, „Azi”, 1932, 1; Dragoș Protopopescu, „Domnișoara Nastasia”, „Calendarul”, 1932, 154; Ionescu, Război, II, 146-149; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 244-246; Sebastian, Eseuri, 294-298; Șerban Cioculescu, „Maidanul cu dragoste”, ADV, 1933, 15 138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
trandafiri”, „Azi”, 1932, 1; Dragoș Protopopescu, „Domnișoara Nastasia”, „Calendarul”, 1932, 154; Ionescu, Război, II, 146-149; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 244-246; Sebastian, Eseuri, 294-298; Șerban Cioculescu, „Maidanul cu dragoste”, ADV, 1933, 15 138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6 512; Șerban Cioculescu, „Sfânta mare nerușinare”, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ulysse, 295-300; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
prin evocare și care se păstrează pentru totdeauna, ca parte a naturii noastre spirituale. Aceeași stare a sufletului ne face să ne repugne imaginile insalubre, despuiate de frumusețe, a unor sectoare din orașe, acoperite cu deșeuri industriale sau resturi menajere, maidanele, părțile de cartier lipsite de verdeață, inundate de praf și de sărăcie. Esteticitatea peisajului se amplifică și prin valori acustice, încât peisajul este un ambient vizual, dar și sonor. Muzica, în varietatea stilurilor și a melosului, îmbogățește starea afectivă și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ziare, „încovoiată, ca o viperă, pe jos”, „paiațele lui Cocteau”, fără mâini și picioare, artistele circului din Turnu Măgurele - și maimuțele de acolo, ce „scânceau între zăbrele” -, orbii, „patru umbre” care „de la Nord la Sud căutau Soarele”, câinele negru de pe maidan sunt tot atâtea alter egouri ale poetului. Deosebite afinități își descoperă cu specia canină și chiar se identifică, asemenea lui Gherasim Luca, explicit cu aceasta: „Noi - îi zice poetul câinelui părtaș la foame - suntem frați și regi/ între nebunii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Mica publicitate de Tudor Mușatescu, un volum de nuvele al lui Mihail Sebastian. În 1933 „Cronica literară” devine o rubrică aproape permanentă, Lucian Ruga, semnatarul ei, comentând cu aplicație romane precum Camere mobilate de Damian Stănoiu, Europolis de Jean Bart, Maidanul cu dragoste de George Mihail Zamfirescu („această dantescă a mahalalei bucureștene consemnată într-un roman de necruțătoare și pătimașă forță”), Locul unde nu s-a întâmplat nimic („Trebuia un Mihail Sadoveanu, [...] variat scriitor, care să cuteze să pătrundă în stepa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
crede într-adevăr acest lucru, se înșală și e bine ca acest lucru să fie spus limpede din vreme. Din momentul în care politica de protejare a patrimoniului cultural național a fost înlocuită cu ceea ce s-ar putea numi politica maidanului, adică o politică a distrugerii sistematice, a sluțirii și a mascării monumentelor istorice, din acel moment a sunat alarma pentru toți cei pentru care urmele trecutului nostru înseamnă ceva. Și să nu uităm că la ora actuală se află mult
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fie această românească sau străină, Mihai A. Blăjeni se oprește asupra lui D.H. Lawrence cu Amantul doamnei Chatterley, Luminița Barbu se ocupă de române de Vicki Baum ori de Simonne Ratel, Teodor Scarlat recenzează românul lui Stoian Gh. Tudor, Hotel Maidan, și ia un interviu lui I. Valerian, I. Bunescu semnalează traducerea lui Eugen Relgis din Ștefan Zweig, Mărie Antoinette, Emilia Delașupra scrie despre George Sand, iar Olga J. Atș analizează volumul Hotarul din ciclul În preajma revoluției de C. Stere. Numărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
l-aș ruga pe satrap să dea mai cu milă, că sînt hipertensiv și cu alte beteșuguri nasoale!!! Cînd am văzut că am luat-o razna cu gîndurile, că balaurii mă prostesc cu borșul lor, am schimbat postul TV. Pe Maidan, la Kiev, bătălie mare, frate. Din nou sînge, bîte, pietre de spart capete și... muniție de război. Se luptă cu înverșunare ăia cu ăia. Adică ăia vor să-i dea jos pe ăia. Mai pe șleau, populația vrea să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cît normală. Luptă să-i dea jos pe hoții de la putere. Nu știu, săracele, ce va urma și mie mi-i milă să le spun. Am ochii umezi. Sacrificiul lor va folosi copiilor bogaților, care acum, cînd curge sînge pe maidan, sînt în Italia. Vor apare revoluționari după lupte, care vor primi drepturi viagere!!! Care revoluționari nici nu știu unde este Maidanul. Rușii au năvălit în Crimeea. Pe tătarii de acolo i-au strămutat în Tatarstan, la 400 km de Moscova. O țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mi-i milă să le spun. Am ochii umezi. Sacrificiul lor va folosi copiilor bogaților, care acum, cînd curge sînge pe maidan, sînt în Italia. Vor apare revoluționari după lupte, care vor primi drepturi viagere!!! Care revoluționari nici nu știu unde este Maidanul. Rușii au năvălit în Crimeea. Pe tătarii de acolo i-au strămutat în Tatarstan, la 400 km de Moscova. O țară musulmană la poarta Moscovei! Pe mine m-au marcat fetițele acelea, cu degețelele înghețate, expuse gloanțelor și dureros de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
al teatrului, noul angajat Constantin Măciucă, și l-am chemat din biroul alăturat. Artista i-a răcnit: „Domnule Măciucă, măcar dumneavoastră sunteți om cu cap. Cum Îi permiteți snobului ăsta, cum bine i-o zic și ziarele, să vină de pe maidanele alea din Niuiorc, unde și-a făcut faima printre hipii și țiganii portoricani, aici la noi, să ne păteze mândria națională? Ne-am vândut țara să punem texte În cuvinte pe care nimeni nu le Înțelege? Dom’le Măciucă, vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lumânărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigând: „Apă de pomană, apă!“; ca și pe ultimii spoitori În șalvari arnău țești, tăbărâți cu tot tribul, În cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lângă ziduri, unde femeile lor, cu fustele Învoalte prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de grand-guignol, ale Bucureștiului galant din acel timp. Traficanții și Întreținuții femeilor pomenite (toate sor tate și tarifate, nimeni nu știe după ce anume criteriu) erau mai toți În cârdășie, adică copărtași sau lucrând În conivență ca „pontagii“ ai panorămilor de pe maidanul vecin, cu tombole „cu toate numerile câștigătoare“, de la testeaua cu ace de păr, câș tigată de fraierii din public, și până la pendula câști gată (nu ș’cum se face!) numai de acești pontagii; aceiași care atrăgeau, cu momeli de câștig
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În Lumea Nouă Ilustrată, ziarul de duminică al partidului socia list, la care era abonat tata, tainele fecundității și ale evoluției spermatozoidului, ovulului și foetusului uman În matricea nim bată de mistere În imaginația unui puber ca mine. Spre seară, maidanul răsuna de urlete Înfiorătoare: Începea reprezentația la menajeria lui Braun, celebru antreprenor de panorămi, panopticumuri și menajerii, toate luminate electric de la uzina proprie, instalată afară ca o altă senzație pentru public. Reprezentația se anunța cu mare alai demons trativ, scoțându
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]