106,812 matches
-
gurile "strigătoare la cer". Nemaifiind posibilă o lectură inocentă, necum senină, a textelor Aglajei Veteranyi, după ce ea și-a luat viața, înecîndu-se în apele reci ale lacului Zürich, la început de februarie 2002, - aș compara acest ultim volum de "miniaturi majore" cu acel interval ultim, cînd se spune că muribundului i se desfășoară în fața ochilor minții, în cîteva clipe, filmul întregii sale existențe - tristă și veselă deopotrivă. P.S. Filmul lui Ludwig Metzger Aici cerul i-a adus autorului premiul Literavision, decernat
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
obiective) și aceea de ,povestitor". Povestitorul ,pe înțelesul nostru", chiar dacă are la dispoziție ediții moderne ale textelor utilizate, este mai mult decît un traducător: el trebuie să fie un exeget. La lectura cărții, devine evident că una dintre problemele sale majore o reprezintă asigurarea echilibrului dintre prezentare și hermeneutică, dintre dorința de accesibilitate pentru un cititor avizat, dar nu neapărat specializat, și comandamentul exegezei sine qua non. Mai școlărește spus, echilibrul dintre ,rezumat" și ,comentariu". Poate că pentru cei familiarizați cu
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
temă definitorie pentru europenitatea noastră (ca identitate problematică și longevivă, totodată), și anume cu aceea a eșecului căutării limbii perfecte. De la Căutarea limbii perfecte la Limba păsărilor (și, mai departe, spre...îngeri), nu mi se pare deloc întîmplător că reflecții majore, ale ultimelor decenii, asupra acestei problematici, s-au oprit la atari produse culturale izvorîte dintr-o irepresibilă conștiință a imperfecțiunii și a eșecului. Formele artei, ale oricărei arte, ca și funcțiile ,terapeutice" ale oricărei narațiuni, sunt astfel de explicat ca
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
Interesant este că Valentina Sandu-Dediu realizează ea însăși o întreprindere post-modernă prin înțelegerea proteică a fragmentării ce implică, pe de o parte respingerea centrismelor, parti-pris-urilor, tentațiilor tendențioase și pe de altă parte, afirmarea eterogenității și polivalenței, ceea ce devine o caracteristică majoră și un modus operandi al volumului. Ca și postmodernismul, cartea pare că re-branșează fragmente (opinii) într-un proiect de montaj în care formele paratactice sunt în defavoarea celor hipotactice, iar prin prisma fragmentării asistăm la o re-evaluare a diversității de idei
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
siguranță atemporală. Estropiind realitatea artistică, falsificînd coordonatele unui sistem în plină dinamică, aceste Saloane deveniseră metafora senzorială a propagandei comuniste chiar și atunci cînd, de drept, comunismul dispăruse. Imperturbabil așezate într-o estetică acceptată oficial, ele nu prevesteau nici o schimbare majoră, nu anticipau nici o ruptură, nu lăsau să se întrezărească nimic din ceea ce ar fi putut să le tulbure echilibrul. Concepute banal și previzibil pe genuri, adică pe acele genuri imemoriale, Saloanele afirmau implicit că în România nu există decît pictură
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
în momentele de acalmie ale unei vieți politice suficient de imprevizibile, precum cea de la noi. Verde-n față, cartea publicată de Marius Tucă la Editura Polirom este ceea ce s-ar numi o carte de interviuri soft. Din discuție lipsesc mizele majore, aerul este de cozerie relaxată, se vorbește despre tot și despre toate, aparent fără un plan prestabilit. Primul model care vine în minte este cel al interviurilor lui George Arion cu diferența notabilă că acelea sugerau un grad mult mai
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
expoziția se desfășoară sub semnul clarobscurului, al confruntării gradate sau contrastante dintre lumină și umbră, cu fazele ei intermediare. Așa este în bună măsură, dar numai până la un punct, care se situează la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu repercusiuni majore în veacul următor, veac pe care l-aș denumi, cu o seamă de rezerve și nuanțări, al contemporaneității. Cel care l-a marcat cu pecetea sa revoluționară este fără îndoială Picasso, fapt enunțat de mult și recunoscut de toată lumea. Picasso
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Daniel Cristea-Enache Este foarte interesantă și, fără îndoială, instructivă schimbarea argumentației cu care nu citim literatura scrisă în timpul comunismului. Dacă în primii ani postrevoluționari argumentele radierii erau de ordin ,etic" (operele majore au cauționat regimul, deci ar fi fost ideal ca aceste opere să nu fi existat), în ultima perioadă ele tind să capete o coloratură ,estetică". S-au scris, adevărat, câteva cărți cu majusculă înainte de 1989, dar ele sunt valoroase și
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
cu o convingătoare unitate lăuntrică. Textele care urmează, scrise în coduri diferite de către doi pictori din generații diferite, Marin Gherasim și Daniela Chirion, traduc aceeași atitudine de respingere a aroganței sectare pe care MNAC o afirmă ca pe un patrimoniu major; de altfel și unicul. Dacă textul lui Gherasim (apărut în Jurnal neconvențional, editat de Paula Ribariu în zece exemplare) este unul doct, sobru și analitic, textul Danielei Chirion, care mimează o compunere școlărească, naivă și agramată - de fapt ipostaza în
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
în alb/negru, decor impersonal urban (și nocturn, și ploios), compoziția geometrică a cadrelor, jocul de umbră și lumină,eroi exclusiv masculi, alienați și izolați, femmes fatales, personaje cu o moralitate ambiguă și subversivă, crima, corupția și pasiunea ca teme majore. Mai mult, e o chintesență atemporală a filmului noir pentru că, la capitolul mizanscenă, Orașul păcatului deține elemente (mașini, haine etc.) care merg de la anii '20 până în prezent. De vocabular nu mai vorbesc, femeile fiind numite ,dame". Oricum, dialogul s-ar
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
Puteau fi răsturnate regulile fără a pune altele în loc? Putea fi aruncată în aer, în felul acesta, școala, fără a lovi mortal în instituția învățămîntului? Exemplele ar putea fi înmulțite pentru că toate chestiunile abordate frontal sau aluziv țin de temele majore ale societății noastre, în descifrarea cărora istoria ar trebui să aibă și un rost premonitor. ...și în poezie Cărui cititor îi adresează Antonio Catalfamo cu volumul de versuri Colinele galbene și marea (Le gialle colline e il mare, Manni, Lecce
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
inhibați când sunt nevoiți să deschidă gura, nu pot birui o timiditate, neputința de a exista. Ceva s-a sucit hotărâtor în demersul estetic. Dar și Steiner, în pornirea sa demolatoare, se închina în fața evidenței. Schiller avea geniul tragicului. Dramele majore nu și-au etalat încă toate subtilitățile. Motivul trădării în Wallenstein e explorat cu o cruzime sobră, cel care e înșelat înșeală la rândul său, nu e sigur cât a fost premeditare în actele sale, deci o conștiință a uzurpării
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cazul, iar filmul demonstrează că o figură tragică poate fi funcțională și fără a suferi de "arete" (virtute). Se crede că, la capitolul violență ficțională, nimic nu poate depăși desenele animate. Iar în anii '90 s-a operat o schimbare majoră: desenele animate de pe TV s-au cățărat cu succes pe marile ecrane. Filmul South Park: mai mare, mai lung & netăiat dă apă la moară acestei ipoteze. Violența verbală e în mare vogă, intonată ritualic de puștani, cuvintele anglo-saxone cu patru
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
despre care se crede că sunt doar mituri. Ei bine, cei patru și-au depus băleguțele, câte una de fiecare, pe acoperișul minunatei clădiri a Parlamentului, după care au dispărut din nou în vehiculul spațial." Fără a fi o realizare majoră, volumul lui Adrian Buz merită citit măcar pentru că reprezintă un alt mod de a face literatură, diferit de al colegilor săi de generație, printr-o ambiție de a evita facilul demnă de apreciat în sine, dar care se află încă
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
politică. Se poate face (panorama lui Al. Piru stă mărturie), dar ceea ce rezultă e un dicționar de scriitori, aranjați nu alfabetic, ci pe generații. Al. Piru dezideologizează o perioadă foarte ideologizată. E și acesta un fel de experiment teoretic. Riscul major e falsificarea contextului, proiecțiile operelor în gol, nu în peisajul lor firesc. Deceniul 1940-1950 e, pentru orice cunoscător al istoriei naționale, spart nu în două, ci în trei bucăți: perioada războiului (1940-1944), un interval de tranziție între două regimuri politice
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
Arghezi și Traian Radu au restituit ultimele 13 inedite pe care le-au mai găsit din Agate negre, în Opere, II, 2000); dar volumul Agate negre trebuie reconstituit integral și restituit independent, în construcția lui originară; e una din curiozitățile majore ale posterității argheziene și o datorie a istoriei literare să o satisfacă; 3. Insuficient elucidat rămâne colaboraționismul lui Arghezi din perioada ocupației germane a Capitalei, în 1917-1918, când publicistul scrie la "Gazeta Bucureștilor"; publicistica acestei perioade a fost restituită integral
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
desenului italian pe care colecția o prezintă, prin artiști nu întotdeauna de prim rang, dar cu lucrări de o calitate excepțională. Expoziția este structurată pe școli: emiliană, română, napolitana, toscana, lombarda, genoveza, venețiana. Primele trei șunt reprezentante remarcabil de artiști majori: școală emiliană prin Parmigianino, prezent cu un desen tipic în cretă roșie reprezentînd Fecioara cu Pruncul, prin Guercino (cu două desene), și doi dintre membrii familiei Caracci: Ludovico și Agostino. Dintre operele școlii române merită semnalate două studii de Pietro
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
dat și examenul pentru gradul de sublocotenent/ două ore s-au chinuit femeile să-i mascheze/ urmele lăsate de chipiu și veston// cum bine spunea un sergent la recrutare boule/ după ce-am completat țidule despre starea civilă/ dacă ești major și necăsătorit/ familia ta e compusă din zero// pe maică-mea am însărcinat-o doar nouă luni// și uite ce-a îmbătrânit nu// (ceream ca idiotul biologie plus/ text/ dădeam târcoale nerăbdător/ ca la paișpe ani în jurul/ biroului de eliberare
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
soi de bipolaritate (coincidentia oppositorum) ce asigură unitatea contrariilor, indeterminarea, rezolvarea acestora, precum și dreptul la existență al contrastului în planul ethosului prin pendularea continuă între termenii aceluiași binom. Fie că s-au numit diatonic și cromatic (în sistemul modal), fie major și minor (în sistemul tonal), cei doi poli nu pot fi localizați, oricît ne-am strădui, în organizările spațiale propuse de sistemele serial și acustic, a căror dramă este alimentată de monopolaritatea, de non-magnetismul lor, iar pe cale de consecință, de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
proiectul editurii Evoramons în raport cu România nu se oprește aici... Nicidecum. Atenția noastră se îndreaptă acum către o altă zonă de manifestare a " geniului" românesc: marile balade populare, tot în ediție bilingvă. După care intenționăm să ne oprim asupra cîtorva nume majore ale literaturii secolului XX. Doamnă Molina, considerați că, în cazul poeziei, ediția bilingvă este absolut necesară, sau nu neapărat? În ceea ce privește Evoramons, ediția bilingvă este o opțiune clară care se va aplica tuturor traducerilor de poezie străină pe care le vom
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
dar și aspiră, în același timp, la definirea unei imagini globale a lumii. Caz unic în pictura noastră, și nu doar în cea contemporană, de continuitate lăuntrică și de permanentă mobilitate exterioară, el a reușit să traverseze cam toate experiențele majore ale genului. Insă în paralel cu investigarea picturii sub raportul limbajului, al tehnicii și al instrumentarului, Bernea încearcă și decodarea imaginii ca metaforă a creației înseși. Intre procesul de cristaliazare a obiectului plastic și traseele devenirii, în general, pictorul descoperă
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
și despre aspirațiile spirituale pe care ea le încorporează. Asemenea lui Horia Bernea cel din ultimii ani, cu care a fost des asociată și, de cele mai multe ori, în mod mecanic, Ioana Bătrânu și-a luat ca temă, într-un moment major al creației sale, ca pretext de meditație artistică și ca exercițiu plastic propriu-zis, interiorul, acel spațiu deja construit, artificial în esență și plin de materiale cu o sonoritate plastică de multe ori exacerbată. Nimic nu se potrivește mai bine naturii
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
înfățișa în culori favorabile o tragedie absolută, distrugerea satului românesc tradițional. A înfățișa sub forma unui spectacol optimist drama națională de proporții ar fi fost exagerat chiar și pentru un prozator genial, nicidecum pentru Titus Popovici... După această primă concesie majoră, pentru Titus Popovici începe o dilemă care a durat pînă la moarte. Oferind două degete, prozatorul nu și-a mai putut refuza toată mîna. Incapabil funciar să scrie cărți comandate, însă neavînd curajul de a plonja direct în scrisul subversiv
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
cerc în altul, care ajunge la noi și se întoarce, înmulțită, înapoi, la actori. Spațiul acesta strînge energia și emoțiile, amplificînd, iarăși, tensiunea. Gîndul regizorului Tompa Gabor și a colaboratoarei lui, scenografa Carmencita Brojboiu mi se pare una din cheile majore ale spectacolului. Într-un soi de intimitate, în acest amfiteatru grecesc în miniatură, simțindu-ne umerii și respirația, atît de aproape unii de alții, ne simțim și complicitatea, de multe ori prezentă în noi, în imediatul existenței. De aceea, Corul
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
urma urmelor, vinovățiile zac ancorate în fiecare dintre noi, pe fundul conștiințelor noastre, de atunci de cînd am fi putut să spunem "nu" minciunii, manipulării, izolării, delațiunii, umilinței, anulării ființei, gîndirii, intimității. Ceaușescu nu ar fi reușit nimic fără contribuțiile majore ale noastre, mai mult sau mai puțin ticăloase, mai mult sau mai puțin capabile să cuprindă dezastrul. Am propus să se difuzeze în fiecare seară cinci minute de "atunci". Vizite de lucru, pionierii cu flori sărindu-i, emoționați, conducătorului suprem
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]