6,872 matches
-
identifice, nealunecând decât rareori în utopism, câteva soluții de reintegrare a discursului literar într-un circuit social mai larg, fără a-i pune între paranteze specificitatea și - mai ales - fără a plânge permanent pe ruinele dispariției conceptului de literatură cu majusculă. Întreaga subtilitate a cărții stă în extrapolarea conceptului de interpretare la domenii și instituții supuse unui grad ridicat de normativitate. Teologia, justiția, dar și viața cotidiană ar avea la bază, în nu mai mică măsură decât literatura însăși, mecanismul interpretării
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
autor inerțial, evazionist cu sistemă și temător cu tropi. Imagini ale violenței pot fi găsite în primele două strofe și ele au aceeași țintă: „îngerul” transcendent, vizionarismul poetic fîlfîind din aripi pe deasupra mizeriilor și minciunilor din realitatea cotidiană, Poezia cu majusculă refugiată în turnul de fildeș al unei arte fără aderență la ceea ce o înconjoară. Astfel poate fi înțeles „obscenul” plasat, oximoronic, lîngă „purul” pentru a ne da atributele unui înger ce nu mai poate salva o poezie epurată de realitate
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
aibă un nume, și în România este dificil să dai un singur nume ținând cont de talentul multor lideri politici din România, cred că președintele Traian Băsescu a făcut acum ca definiția iresponsabilității liderului politic să se poată scrie cu majuscule: Traian Băsescu", a declarat europarlamentarul pentru . Victor Boștinaru rezonează cu premierul Ponta, care spunea că România nu mai are, practic, acord cu FMI și CE, și punctează că România este aruncată la "coșul de gunoi al credibilității" din cauza deciziei șefului
Europarlamentar PSD: Băsescu a aruncat două bombe mortale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33812_a_35137]
-
mult numărul poemelor din carte”. Un volum - tipografic - subțire a suscitat nu doar cronici literare și comentarii orale, ci un veritabil entuziasm critic sub care majoritatea acestora s-au cuprins. Sensibilizată și impresionată de vizionarismul puternic al Poetului, recunoscîndu-i o majusculă ea însăși simbolică pentru un anumit tip de poezie, critica lui Mureșan, pe întinse porțiuni, a devenit ne-critică. Ea a scăldat întregul volum în impresia provocată de segmente ale lui, neavînd, cel mai adesea, spațiul suficient pentru a întreprinde
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
opere și nu valoarea ei (încoronând-o pe aceasta din urmă doar printr-o întâmplătoare confuzie, ca în cazul lui Gide, Mauriac sau Faulkner) a fost atrasă irezistibil de un om care înaintează anevoios pe calea scrisului, folosindu-se de majuscule ca de cârje, sprijinit pe Conștiința Umană, pe Demnitate, deopotrivă Umană, ca și Libertatea sau Speranța. Ce om brav!, se va fi spus la Stockholm.” Și dacă tot a venit vorba de romanul cu teză, adică angajat, iată părerea lui
Jacques Laurent cel rău () [Corola-journal/Journalistic/3408_a_4733]
-
poetul trece cuvintele prin pereții oglinzii, de unde revin miraculos eterne. Ceea ce presimte și lectorul deschizând amplu volum din seria Opera omnia, a Editurii Moldova, din Iași, al d-lui Gheorghe Grigurcu, volum intitulat oglinda văzduhului - în venerabila tradiție a izgonirii majusculelor! Prefațat de un alt poet, dl Nicolae Coande, cu referințe critice, la fine, semnate de marii connaisseur-i, de la Ion Negoițescu la Ana Blandiana, opul, într-o ediție de vie circulație este destinat a-l apropia pe poet de noi cercuri
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
le substituie cuvântului „iubire”, pe care îl ocolește sistematic, atunci când descrie un ghem de personaje legate între ele prin firele invizibile ale singurătății (lor). O carte care parodiază și tematic, și stilistic tradiția modernistă punând pe tapet două teme cu majusculă într- un text incisiv, dramatic și, spre consolarea noastră, și plin de umor. O galerie de personaje - optsprezece, cu totul - compun această comedie umană a postmodernității, în care cu siguranță mulți dintre cititori se vor recunoaște (și asta explică, parțial
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
Scufundată în illo tempore, privirea (infuzată sentimental cu discreție) detaliază semnele memorative. Grație excelent regizatei alternări de planuri, aproape într-o aceeași gesticulație a frazei, e ridicat și scheletul construcției, cu contraforți cu tot (aceștia ca ancorări în Istoria cu majusculă), și se finisează și decorațiunile de atmosferă și cadru (Andreea Răsuceanu pomenește, cu bune argumente, de stilul patchwork. Îmi vine în minte și Tracy Chevalier, cu The Last Runaway, în care quilt-urile însoțesc povestea quakerilor din Dorset stabiliți în Ohio
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
în limbile europene). Soluția s-a materializat într-o formulă proprie de poezie, bricolată de Philippide încă din volumul de debut, Aur sterp (1922): imaginarea unei variante de „poezie abstractă“, poezie în afara timpului, un fel de esență a Poeziei cu majusculă. Asta a însemnat să întoarcă spatele experimentelor moderniste, să se depărteze de poezia contemporană, să nu urmeze în nici un fel moda. Astfel că debutantul de pe la 1920 (cam în același timp cu L. Blaga și Ion Barbu) s-a refugiat programatic
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
o mică modificare în textul original, care sună impersonal, astfel: „Germania a declarat război Rusiei. După-amiază, școală de natație”. Titlul și epigraful prefigurează nucleul tematic al cărții, relația/tensiunea între tată și fiu, în paralel cu aceea între Istoria cu majusculă și istoria cu minusculă, două forme concrete ale conflictului specific kafkian dintre autoritate și supunere, pe fondul lipsei de comunicare. Axa conceptuală, opoziția planurilor, ambianța ireală, uneori absurdă sau suprarealistă, în care personaje ciudate, extravagante, instabile, trec prin experiențe suprarealiste
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
la Franz Kafka. El a imaginat o schimbare, transformarea unui slujbaș într-un gândac. Ce-ar fi gândit văzând spectacolul de foc al Manhattanului? ...imaginile spectaculoase care întreceau orice ficțiune de la Hollywood?” Dar nu numai marile evenimente, ale Istoriei cu majusculă, duc gândul la Kafka, ci și câte un fapt cotidian, care afectează istoria, cu minusculă, a individului. Iată cum revelă Vila-Matas absurdul unei situații binecunoscute, inutilul „control al periculoaselor paste de dinți și deodorante” care produce „spectaculoasele cozi din aeroporturi
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
Academiei Române», 1924, un exemplar aproape complet al Apostolului („Lucrul Apostolesc”) coresian din 1563. Dar foaia de titlu lipsește. Cartea vine din Iașul secolului al XVII-lea și a fost în posesiunea lui N. Istrate. Se dau facsimile și se reproduc majuscule.” (Revista istorică, 11, nr. 7-9, iulie-septembrie 1925, p. 242-243). 12. Florian Zapletal (1884-1969), numismat. Specialist în medalistică.
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
suntem așa și știm foarte bine lucrul ăsta. De ce să nu vorbim despre ceea ce ni se întâmplă cu adevărat când iubim pe cineva? LVR: Observ că în unele nouvelles ale tale (Filiație, Viclenie) apare, ca o figură arhetipală, Mama - cu majusculă - și pornind de la ea se dezvoltă în chip neașteptat relația mamă-copii. Mi-ar plăcea să aprofundezi puțin această relație. Te preocupă în mod special figura maternă, de ce? AB: M-a interesat dintotdeauna relația mamă-fiică, moștenirea genetică dintre femei. Cred că
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
fie că se numesc concerte, simfonii, opere. Probabil că sublimul lui Mozart constă tocmai în naturalețea cu care știa să-și pună în valoare datele naturale ale ființei. M.L.C. Natural nu poate fi decât un Geniu - să-l spunem cu majusculă. De ce ? Pentru că, oricâtă educație, oricâte coduri ale societății, ale cărților citite, ale credinței moștenite, toate acestea la un loc, nu-l fac să-și piardă ceea ce e natural în el, nu-l pot strânge în chingile lor. De ce Geniul nu
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
acuzatoare a instanței cerești conturează un tablou memorabil. De altfel, nemaiavînd un acces direct, viu la formele complementare cunoașterii științifice - magică, mito-simbolică, mistică -, insul trăitor în al treilea mileniu ratează constant o lectură adecvată a Poeziei în genere. Ortografierea cu majusculă a unor substantive încărcate de seva memoriei istorice și culturale pare, în cel mai bun caz, o extravaganță, atunci cînd nu este taxată, de fapt, drept simptom "maniaco-depresiv". Viețuim în "vremuri sărace" ontologic, iar apelul la tradiția instituită prin moștenirea
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
de pescăruși imită scrieri dispărute uneori, cu o plimbare în aer liber, după o lungă convalescență sau chiar cu o fereastră secretă, oferită, salvator, de destin, prin care poți evada din starea de ostatic al literelor scrise, din orgoliu, cu majuscule, O poezie bună, de fapt, nu poate fi citită până la capăt, decât cu mare precauție, bucuriile pot atinge și ele punctul de explozie, poți ajunge ușor pe tărâmuri nebănuite, te poți rătăci, fără putința de a te regăsi mult timp
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/3266_a_4591]
-
lumea a început să pută », și continuă tot așa, pute, pute, pute, pur și simplu pute. - Scuzați, o, Metafore ! Și, iată, mă poticnesc chiar acum, nu mai știu cum să-mi continuu poemul, mi s-au terminat figurile de stil, majusculele, și, oh, acea muzică, muzica, pe când năvălește de pretutindeni „Muzica! Muzica!”... Dezleagă-te, așadar, cravată cu dungi albastre, negre, nu mai pot, lasă-mă să urlu, nu mi-au mai rămas decât sinonimele urletului Și nu mai găsesc în memorie
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
demitizării și ,acrelii" critice. Ambele mi se par acceptabile și chiar profitabile intelectual, în măsura în care obiectul studiului nu este deformat conștient, pentru a intra în schema exegetului. Aceasta poate fi, desigur, diferită de a noastră, mai ales că o operă cu majusculă are capacitatea de a multiplica și varia perspectivele din care e citită. Dar punctele de vedere avansate, oricât de îndrăznețe ar fi în raport cu media stabilită, trebuie să respecte adevărul estetic al operei, natura și structura ei, vizibile de la mai mare
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
nici durere/ nimic nu este vreodată destul." (Numai în singurătate). S-ar mai putea cita, din acest volum matur și (horribile dictu!) echilibrat, câteva bucăți remarcabile: Irina, Ploaie, vorbe neînsuflețite, Falia. I, Nocturnă. Dar pasul decisiv către o poezie cu majusculă, Claudiu Komartin nu l-a făcut încă. Autocontrol, cenzură, semnificare dirijată, stil: versul mai trebuie lăsat și ,singur", să scadă și să crească în ritmul propriu, scos din plasa lucidității și pulsând ca un organism viu.
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
de lauri desenați, semnătura poetului, ultima strofă din Luceafărul), ci de cult al personalității unui anume Nicolae Danciu Petniceanu. Pe pagina 2, cu litere atît de mari încît și cei cu dioptrii + 10 pot să citească fără ochelari, scrie, cu majuscule bolduite: NUM|R DEDICAT SCRIITORULUI NICOLAE DANCIU PETNICEANU. Dedesubt, cu litere chiar mai mari: Fondator - Nicolae Danciu Petniceanu. Dedesubt: redactor-șef - Nicolae Danciu Petniceanu. Pe jumătate de pagină sub titlul anapoda Testamentul lui Eminescu se dă un fragment de articol
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
poem patriotic, la nivel de clasa a III-a sau a IV-a primară, de același N.D.P.: "- Ce-i patria ? / O lumină, / Și-un cîntec/ O națiune/ Și-un izvor/ O stea/ Și-un curcubeu, / În trei culori". Scrisă cu majuscule! În cele 70 de pagini ale revistei format A4 sunt rînduri omagiale, poeme, diplome, "contribuții" encomiastice strînse de N.D.P., pentru eterna glorie a lui N.D.P. și articole diletant-naționaliste. Din articolul Nicolae Danciu Petniceanu și înscrisurile oficiale, întru posteritate (s.n.), aflăm
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
de vânzare?, gen Dan Pavel ori George Pruteanu. Asemenea accente negative, distribuite în majoritatea articolelor, nu angajează defel subtilitatea speculativă și spiritul critic pe care le observam, altădată, în paginile lui Mircea Cărtărescu. Ele sunt clișee, imagini ale Patriei (cu majusculă) întoarse pur și simplu pe dos, fără un minim efort de obiectivare: ?mărunta noastră istorie?, ?mica lume culturală românească?, ?rușinoasa noastră preoțime?, o ?lume politică mizerabilă ca a noastră?, ?trista noastră republică sud-americană?, ?țara noastră maidaneză?. Avântul retoric al gazetarului
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
chiar de va veni cu părinții eu o să le sparg ochelarii să nu mai afirme vreodată că n-au masă specifică salvării deci qvos erat demonstrandum metrul a fugit din meridian au afirmat-o trecând podul Apolodor și-mpăratul Traian majusculele nici n-au existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari ca ,dragă domnule X", ,Cu stimă deosebită" etc., deși nu exclude absența diacriticelor și majusculelor, unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sînt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră mesajele tip ,messenger" trimise
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari ca ,dragă domnule X", ,Cu stimă deosebită" etc., deși nu exclude absența diacriticelor și majusculelor, unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sînt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră mesajele tip ,messenger" trimise și primite în timpul lucrului la computer, eventual
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]