633 matches
-
într-un fel dreptate. într-o vreme și într-o lume a (hiper)specializării poate că și interpreții trebuie să se supună curentului. Un curent care însă în interpretarea muzicală trage, răcește și, de ce nu, îmbolnăvește. Trage înspre stereotipie și manierism; răcește seva prospectivă a interpretului care este, la rândul lui, un creator; îmbolnăvește spiritul de un fel de catholita nociana (carență a generalului), cu o cazuistică ce tinde spre notorietate: singularitatea oarbă, excesul anti-iconoclast, exilarea perspectivei, a viziunilor sincretice. 2
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
pînă le-au inoculat// o tînjire nențeleasă/ o dorință fără seamăn,/ de-a trăi cîndva-ntr-o casă...". Ultimul poem este și cel mai reușit din volum: Geneză sau Cele douăsprezece poeme ale gigantului ou. Aici Gheorghe Pituț își asumă decorativismul și manierismul imaginilor, iar oul dogmatic din obsesiile noastre moderne se epicizează și se colorează eminescian. Mitul genezei pe care îl dezvoltă aici poetul nu mai este valorizat ca posedînd sensurile ultime ale cunoașterii, ci devine o poveste între altele, ba chiar
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
Cosmin Ciotloș Marta Petreu, Jocurile manierismului logic, ediția a doua, revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2013, 224 pag. Reeditată acum, cu revizuiri și completări (după o primă ediție apărută în 1995), cartea Martei Petreu nu și-a spus încă în literatura română ultimul cuvânt. Cei care
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
au reproșat o prea bună cunoaștere a acesteia (ca în situația studiului despre „extremismul moderat” al lui Mihail Sebastian, când i s-a imputat cu promptitudine apelul conștient la sofisme). Nu am de gând să insist, acum, asupra structurii Jocurilor manierismului logic. Au făcut-o alții atunci când trebuia. Destul să amintesc că, inițial, cartea fusese concepută ca un vademecum pentru elevii de la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj (unde Marta Petreu a predat după absolvirea facultății). Și că scopul ei era acela
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
ca pe niște capete de acuzare (căci da, în discursul public, apelul la sofisme e, fără doar sau poate, condambabil), ci ca pe niște premise ale expresivității literare (deci dincolo de acuze și de pledoarii). Fiindcă, folosite cum se cuvine, aceste manierisme logice nu sunt, ca tropi, inerte. Ele emoționează sau amuză. Inconștient, plac. (Dovadă cărți precum Alice în Țara Minunilor sau dialogurile savuroase ale lui Caragiale). Ideea Martei Petreu de a pune în legătură sofismele unor Protagoras din Abdera, Prodicos din
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Ele emoționează sau amuză. Inconștient, plac. (Dovadă cărți precum Alice în Țara Minunilor sau dialogurile savuroase ale lui Caragiale). Ideea Martei Petreu de a pune în legătură sofismele unor Protagoras din Abdera, Prodicos din Ceos sau Gorgias din Leontinoi cu manierismul tipologic (investigat până la epuizare de G.R. Hocke) e, pur și simplu, strălucită. În felul acesta, exemplificările oferite depășesc stadiul de oarecare exponate didactice, tinzând, la limită, spre stilistică și, de ce nu, chiar spre critică literară. Totuși, ceva esențial referitor la
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
fond, abaterile diagnosticate de autoare sunt consubstanțiale cu abaterile pe care structuraliștii de felul lui Jean Cohen le-au identificat ca esențiale pentru poezie (ca să nu-l mai invoc pe Macedonski, cu arhicunoscuta lui butadă despre „logica poeziei”). În plus, manierismul s-a manifestat cu precădere în poezie (cum se poate constata și din distribuția deja amintitului Hocke). Și atunci ? O nedumerire suplimentară stârnesc câteva fraze din Cuvântul înainte al acestei ediții a doua. Scrie Marta Petreu: „Din 1981 și până în
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Blaga (care, pe lângă autoritate, avea de partea lui și argumentul „vechimii”). În fond, același Mihail Sebastian nu s-a sfiit, în cronica dedicată Poemelor luminii să deconspire trucurile străvezii la care a recurs dintru-nceput poetul. Ce altceva decât un manierism logic e faimosul final al poemului Lumina raiului: „Ca un eretic stau pe gânduri și mă-ntreb:/ De unde-și are raiul/ lumina? - Știu: Îl luminează iadul/ cu flăcările lui !” Și așa mai departe. N-am, trebuie să recunosc, un răspuns
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Ca un eretic stau pe gânduri și mă-ntreb:/ De unde-și are raiul/ lumina? - Știu: Îl luminează iadul/ cu flăcările lui !” Și așa mai departe. N-am, trebuie să recunosc, un răspuns clar. Astăzi, la a treia lectură a Jocurilor manierismului logic (prima datând din anii liceului, iar a doua din timpul facultății) mi se pare că am în față o carte de critică literară oarecum esopică. Marta Petreu vorbește despre poezie străduindu-se să evite referirea directă la aceasta. Nu
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
lăudat inteligența, cultura literară și puterea de fabulație. Mai precis în determinări, Nicolae Manolescu, numind în G. C. pe poetul extazelor și al caligrafiilor, îl recomanda drept "un poet bun, cursiv, cu plinătate a frazei lirice". Cumva, pândit de un manierism precoce. Când Alex. Ștefănescu remarcă la poetul Gabriel Chifu omul complet, armonios, capabil să celebreze și orașul și natura și dragostea și singurătatea și măreția insignifianței, ne reîntâlnim cu Gheorghe Grigurcu observând în aceeași lirică prezența atât a îngerilor, cât
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
scuza că se desfășoară într-o lume de artiști marginali. Dar când, peste câteva sute de pagini, menajera Sabina, venită direct dintr-un sat din apropierea Botoșanilor, începe să emită alegații de același fel, deja se poate vorbi fără ocolișuri despre manierism intelectual. În esență, problema Ioanei Baetica Morpurgo aceasta este. Și ea depinde exclusiv de tipul de personaj cu care autoarea întreține raporturi narative. Dacă insul e dintre aceia firavi, sensibili, cu care se poate empatiza, proza e compromisă. Fiindcă, având
Fișă de înregistrare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5267_a_6592]
-
o lume tulbure? O sumă de eboșe pentru lucrări finisate?... Sunt ele cu adevărat private sau au fost concepute ca un mesaj către lume?... Când devine un jurnal o operă de artă în sine? Inaugurată tot la sfârșit de ianuarie, „Manierism și modernism: colecția Kasper de desene și fotografii” este dedicată eclecticei colecții particulare a unui creator de mode destul de cunoscut. Cu puține excepții - desene de Perino del Vega, Picasso, Dubuffet, o fotografie de Brâncuși făcută în propriul atelier - exponatele, alese
Morgan Library: arhitectură, colecții, expoziții temporare by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5686_a_7011]
-
cu ansa..." (Șansoneta șansei). Astfel se prezintă majoritatea ,rimelărilor" din carte: un stil căznit, cu ieftine efecte publicistice, livrate sub umbrela protectoare a convenției. Dar Șerban Foarță e mai degrabă redundant decât manierist - căci nimic din fabulosul minuțios organizat al manierismului, din acea sfâșiere bine condusă a materialului (concepția noastră despre lume) și cufundarea artistului în vârtejul propriilor imagini nu se regăsește în poezioarele croșetate săptămânal. Singurele fragmente care se salvează de la naufragiul editorial sunt acelea în care a căzut un
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
poveștile lui cu tîlc au fost lecții de teatru, de viață. Piese mari, în mîna lui, își recăpătau sensurile majore, semnificațiile relevante. Ca printr-o vrajă, el îndepărta surplusurile, efectele ieftine și îi ajuta pe actori să se curețe de manierisme, să se purifice. L-a prețuit foarte tare pe actor, pe acela profesionist, împătimit de teatru. Știa cum să-l provoace și să-l acopere, în același timp, cu tandrețe. "Rutina urîțește, schelălăie, se strîmbă, face ca toți dracii în
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
strîmbă, face ca toți dracii în forme acute. În forme ascunse e mai periculoasă, căci ea pătrunde și în cel ce a venit să vadă, să simtă arta. Ea poate să pătrundă, să înceapă să placă, să-i atragă la manierism pe spectatorii candizi. Maniera e rutină, rutina e manieră, e o hienă hidoasă îmbrăcată în forme și ticuri. Maniera poate să introducă în eroare un teatru, un oraș, o lume." Asta fac de trei zile. Citesc și recitesc la infinit
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
frumos" din impulsul de a șterge urmele servituții angelice? Probabil avem a face cu o coincidență. În orice caz nu putem ocoli menționarea a două scăderi pe care le înregistrează în timp poezia lui Emil Brumaru. Mai întîi un progresiv manierism. Propunîndu-și două tipare antitetice, unul ideal, altul scatologic, autorul le-a exersat pe un plan tehnic cu un avantaj al neimplicării morale care i-a îngăduit performanțe expresive. Totodată s-au ivit și semnele unei epuizări, inevitabile cînd creația se
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
regizorul știe să administreze tradiția creată cu această serie. În această lumină cred că trebuie "judecat" filmul său, nu elementele inovative conferă valoare filmului, ci adecvarea lor la "tradiția" pe care acesta o incorporează. De aici și prezența unui inevitabil manierism la limita cu kitsch-ul pe care însă ironia versatil-subversivă a regizorului și scenaristului îl conduc abil spre un deznodămînt fericit. E inutil de spus că și acest film coroborează datele fabuloase ale unor mituri și legende, impresionate puțin de
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]
-
personalitate" - dar o exploatează folosind o găselniță interesantă, chiar originală pentru un film biografic. Actorul principal (Geoffrey Rush) își abandonează din când în când personajul pentru a impersona altele. Astfel sugerează că Sellers, actor gol pe dinăuntru, se adăpa din manierismele oamenilor din viața lui fără a-i cunoaște/ a vrea să-i cunoască realmente. Regizorul Stephen Hopkins mizează corect pe Rush. Chiar mi-e greu să-mi imaginez un alt actor care să poată interpreta cu atâta vitalitate un om
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
să o ascundă din fașă, să n-o trădeze, să o țină perfect în frâu, așa cum fac și eu cu nebunia mea de când mă știu” e, probabil, cea mai caracteristică mărturisire a personajului, simptomatică pentru capacitatea prozatoarei de a inventa manierisme psihologice. Mai mult decât a fi, cum se spune în limbajul argotic, „pe invers” din cauza preferințelor sale sexuale (situație în care romanul Dorei Pavel n-ar fi depășit statutul de narațiune trendy, pusă pe recuperarea tematicilor tabu), Cezar Braia e
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
scrierile sale savante. Atîta doar că unghiul de abordare este altul. Volumul Duminica lui Arcimboldo cuprinde, pe lîngă poemele lui Cristian Bădiliță, și șase ilustrații aparținînd lui Șerban Foarță. Alăturarea acestor nume (Giuseppe Arcimboldo, Șerban Foarță) atrage automat o etichetă, manierism, și sugerează o primă grilă de lectură a volumului. În timp, termenul "manierism" a dobîndit unele conotații peiorative (mai cu seamă la noi, în timpul regimului comunist, tot ce ieșea din cadrele strîmte ale realismului socialist era repede etichetat drept produs
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
lui Arcimboldo cuprinde, pe lîngă poemele lui Cristian Bădiliță, și șase ilustrații aparținînd lui Șerban Foarță. Alăturarea acestor nume (Giuseppe Arcimboldo, Șerban Foarță) atrage automat o etichetă, manierism, și sugerează o primă grilă de lectură a volumului. În timp, termenul "manierism" a dobîndit unele conotații peiorative (mai cu seamă la noi, în timpul regimului comunist, tot ce ieșea din cadrele strîmte ale realismului socialist era repede etichetat drept produs manierist), dar poeți precum Leonid Dimov sau Șerban Foarță demonstrează vitalitatea acestui tip
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
poezie a timpului nostru. Parodie și pastișă, etern clin d'oeil spre cititor, Duminica lui Arcimboldo este o incursiune complice în istoria poeziei românești, de la primele creații populare, trecînd prin simbolism și poezia avangardei, pînă la poezia anilor '60 și manierismul specific liricii lui Șerban Foarță. În lirica lui Cristian Bădiliță nimic nu este ceea ce pare a fi. Întotdeauna, dincolo de aparenta simplitate a versurilor se ascunde altceva, o mică șaradă, un joc al inteligenței, o punte de comunicare către poezia unei
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
cele precedente, pentru trombele de metafore facile de care Aerostate plângând are a da seamă. Unele pagini conțin atâtea imagini arbitrare (și, cum anticipam, antitetice), încât sunt aproape de necitit. Există însă din fericire în carte o diferență netă între acest manierism deranjant și o naturalețe lirică promițătoare, diferență care nu se suprapune peste împărțirea formală, în două cicluri (intitulate Aerostate plângând și Iubita mea, patria mea). Anume aceea stilistică dintre poemele săltărețe, ritmate și rimate uneori și poemele în proză, confesive
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
în cele din urmă, o caracteristică de ordin stilistic a "sufletului simplu" care a fost, în fundamentul sau, Tudor Arghezi, si anume înclinația să spre expresia elaborată, manifest artista, așezată pe bună dreptate de exegeți sub semnul barocului sau al manierismului, adică al unei "exasperări stilistice", cu funcție compensatoare. E un discurs "îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă existențiala. Un lux expresiv elocvent, la care recurge plebeul. Că și, pe de altă parte
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
raportat dintotdeauna cu simpatie (Diogene e, de altfel, pomenit chiar aici). A intra în logica acestor insurgenți fără simbrie e un joc spiritual care echivalează cu o experiență poetică. Urmărindule raționamentele stranii, Mureșan le învață tipicul și le reduce la „manierisme logice” asupra cărora se poate glosa la infinit. Avantajul său e că n-o face din exterior, că nu-și arogă postura unui diagnostician. Dimpotrivă, el, maestrul, se comportă față de ei ca un ucenic într-ale insolitului. Pasiunea de a
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]