476 matches
-
pânze din Sevilia către Filipine. Călătoria de atunci a fost cu mult mai primejdioasă decât cea de data asta alături de japonezi. Am trecut prin încercări grele precum furtuni, boli sau lipsa de apă și de provizii, astfel încât am ajuns la Manila pe jumătate bolnav. Dar toate aceste suferințe nu erau nimic pe lângă patimile îndurate de Domnul pe cruce. Primul oraș oriental pe care-l vedeam era murdar, grosolan și zgomotos. Manila era un oraș în care se înghesuiau, urlau și forfoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lipsa de apă și de provizii, astfel încât am ajuns la Manila pe jumătate bolnav. Dar toate aceste suferințe nu erau nimic pe lângă patimile îndurate de Domnul pe cruce. Primul oraș oriental pe care-l vedeam era murdar, grosolan și zgomotos. Manila era un oraș în care se înghesuiau, urlau și forfoteau pe o arșiță de cuptor spanioli, negri, chinezi și băștinași filipinezi. Frații noștri de aici ajunseseră la capătul răbdării propovăduind printre nenumărații chinezi ce trăiau în acest oraș. Pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
creștinau dintr-o pornire adevărată. Chiar și după ce primeau botezul, tot nu duceau o viață creștinească, dimpotrivă se întorceau la superstițiile și ritualurile înfricoșătoare și dezgustătoare practicate de poporul lor. Spre deosebire de cei douăzeci de mii de chinezi, numărul japonezilor din Manila era mai mic, a zecea parte din numărul chinezilor, și mulți dintre ei se îndeletniceau cu negoțul. Vreo două sute dintre aceștia erau creștini. De la acești credincioși japonezi am învățat eu limba japoneză și ce fel de oameni erau japonezii. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cunoaștere. Îi întreceau chiar și pe spanioli în mândria și buna-cuviința lor. Aproape că nu-mi puteam închipui cum de un astfel de popor trăise atâția ani fără să cunoască binecuvântările Domnului. În cei doi ani și jumătate petrecuți la Manila, imaginea Japoniei pe care cândva aveam s-o văd și eu se înfiripase în mintea mea ca norii pe cerul unei zile de vară. Așa cum Columb străbătuse oceanul cel întins căutând țara aurului, la fel și în visele mele Japonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spuneau că și acest conducător lua măsuri de asuprire a credinței creștine. Auzisem de asemenea că misionarii iezuiți erau alungați în Kyushu unde cu chiu cu vai își duceau mai departe munca de propovăduire. Cu toate acestea, de câte ori soseau la Manila astfel de vești, în loc să-mi pierd curajul, eram cuprins de o dorință și mai înverșunată de a lupta. Norocul mi-a surâs în iunie 1603. Guvernatorul Filipinelor s-a hotărât să trimită o solie în Japonia răspunzând astfel la cererea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
am aflat că împăratul voia să facă negoț nu numai cu Filipine, ci și cu Nueva España și că mai dorea ca Spania să trimită mineri în Japonia. Solii noștri i-au făgăduit că vor întreba despre toate acestea la Manila. Când ceilalți soli au părăsit Japonia, eu m-am sfătuit cu vreo câțiva preoți și călugări franciscani care erau deja în Japonia și am rămas la Edo. Chipurile, urma să închei niște treburi lăsate neterminate de către soli și să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
treburi lăsate neterminate de către soli și să le servesc drept tălmaci trimișilor străini care aveau să vină în Japonia de atunci încolo. Întrucât japonezii știau că sunt preot creștin îmi tot aminteau necontenit de scrisoarea trimisă de cârmuitorul japonez la Manila în anul 1602. Această scrisoare era o poruncă prin care străinii primeau îngăduința de a locui în Japonia, dar nu li se dădea voie să-și propovăduiască în această țară credința. Firește că nu mi-am pierdut curajul și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
adâncul castelului și dornic de negoț cu Nueva España. Acum n-o să mă mai lupt cu bătrânul japonez. Odinioară țelul vieții mele, Japonia s-a retras undeva în depărtare, unde n-o mai pot ajunge. Învins, o să mă duc la Manila și o să trăiesc de acum încolo într-o mănăstire cu o grădină de flori bine îngrijită și împrejmuită cu ziduri albe. O să-mi petrec zilele dând călugărilor sfaturi nevinovate, cercetând registrul de socoteli și scriind dări de seamă. O să duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceste merinde mi-au înmânat o scrisoare de la stareț. Înăuntru am găsit mai multe amănunte decât auzisem eu la Roma despre starea de fapt din Japonia. Erau niște copii ale unor dări de seamă sosite din partea unei mănăstiri franciscane din Manila. Am aflat că asuprirea creștinilor pe tot cuprinsul Japoniei a început în luna februarie a anului ce a urmat plecării noastre. Chiar în timpul când noi așteptam să ridicăm ancora din Havana, în Japonia, bătrânul așezat în scaun de catifea dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
facă martiri. Șapte noiembrie. Într-o zi ploioasă optzeci și opt de misionari și călugări japonezi care fuseseră întemnițați au fost înghesuiți în cinci jonci și trimiși la Macao. A doua zi, treisprezece preoți, călugări și credincioși au plecat către Manila cu o corabie mică și prăpădită. Cu toții erau trimiși în surghiun pentru totdeauna. Pe corabia care se îndrepta către Manila se aflau și războinici creștini de seamă precum senior Ukon Takayama sau senior Juan Naitō.* În timp ce citeam copiile, prin fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fost înghesuiți în cinci jonci și trimiși la Macao. A doua zi, treisprezece preoți, călugări și credincioși au plecat către Manila cu o corabie mică și prăpădită. Cu toții erau trimiși în surghiun pentru totdeauna. Pe corabia care se îndrepta către Manila se aflau și războinici creștini de seamă precum senior Ukon Takayama sau senior Juan Naitō.* În timp ce citeam copiile, prin fața ochilor îmi trecea, bătrânului așezat în scaunul său de catifea. Acel cârmuitor rotofei cu chip de chinez ne-a înfrânt până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-mi, rogu-Te, ce dorești de la mine! Oh, Doamne, facă-se voia Ta! Oh, Doamne, arată-mi, Rogu-Te, dacă această sămânță care a prins să încolțească în inima mea este voia Ta! Acapulco. Galionul care ne va duce la Manila e ancorat în golful ce sclipește încețoșat. Promotoriile de jur împrejurul golfului, precum și insulițele dinăuntru sunt acoperite pe de-a întregul de măslini. Față de ținuturile înalte din Mexico, aici e zăpușeală. Japonezii stau în barăcile fortăreței Acapulco. Toată ziua dorm ca dușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din când în când dinspre golf mai sparg liniștea. Corabia va porni în larg peste o lună. Din nou o să străbatem Oceanul Pacific de-a curmezișul, o să ținem piept talazurilor, o să trecem prin furtuni și, cu voia Domnului, o să ajungem la Manila pe la începutul primăverii. După aceea, eu o să rămân la Manila, iar japonezii or să se întoarcă acasă cu același galion. Eu o să mă despart de ei și, urmând porunca unchiului și a superiorilor mei, o să-mi duc viața într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
va porni în larg peste o lună. Din nou o să străbatem Oceanul Pacific de-a curmezișul, o să ținem piept talazurilor, o să trecem prin furtuni și, cu voia Domnului, o să ajungem la Manila pe la începutul primăverii. După aceea, eu o să rămân la Manila, iar japonezii or să se întoarcă acasă cu același galion. Eu o să mă despart de ei și, urmând porunca unchiului și a superiorilor mei, o să-mi duc viața într-o mănăstire imaculată cu o grădină bine îngrijită. Sau... Oh, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
domenii în timpul îndelungat cât fusese el plecat. Începu să se frământe întrebându-se dacă trebuia sau nu să spună fățiș că el și Nishi se creștinaseră în Spania. Ce s-a întâmplat cu Velasco? — Ne-am luat rămas bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
el plecat. Începu să se frământe întrebându-se dacă trebuia sau nu să spună fățiș că el și Nishi se creștinaseră în Spania. Ce s-a întâmplat cu Velasco? — Ne-am luat rămas bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti că nu trebuia să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti că nu trebuia să vorbească despre acest lucru acum. — Domeniul nostru nu mai are trebuință de Velasco. Edo a oprit venerarea credinței creștine pe tot cuprinsul Japoniei. Stăpânul nu mai îngăduie nici el celor care răspândesc învățăturile creștine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Cum de caut să mă întorc la tine?” În a douăsprezecea zi a lunii iunie m-am urcat într-o joncă de chinezi și am plecat din Luzon unde am trăit un an de zile. Câțiva credincioși japonezi surghiuniți la Manila mi-au făcut rost în taină de banii trebuitori. Astfel am putut să cumpăr această joncă mâncată de termite, să tocmesc marinari și să plec din Luzon. Nu știu ce crede Domnul Iisus despre faptele mele nesăbuite. Acum nici măcar nu pot desluși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mâncată de termite, să tocmesc marinari și să plec din Luzon. Nu știu ce crede Domnul Iisus despre faptele mele nesăbuite. Acum nici măcar nu pot desluși dacă voința Domnului a fost să rămân legat toată viața de locul meu de stareț la Manila sau să mă duc iarăși în Japonia și să mă lupt. Dar de un lucru sunt încredințat. În curând Domnul îmi va arăta limpede răspunsul Lui. Iar când Domnul îmi va arăta răspunsul, eu am să mă supun smerit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scris că faptele mele sunt nesăbuite. Mă întorc din nou în Japonia unde creștinii sunt persecutați și asupriți. Fără îndoială că în ochii altora, această faptă este o neghiobie. Când au auzit prima dată de planul meu, japonezii surghiuniți la Manila au clătinat din cap și mi-au zis și ei că e un plan nesăbuit. Mi-au spus că dacă urma să fiu prins îndată după ce aveam să pun piciorul pe mal, planul meu prostesc n-avea să folosească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu are, ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii lui.” Acum mă gândesc la aceste cuvinte ale Domnului. Prietenii pentru care trebuie să-mi pun sufletul nu sunt frații călugări care se roagă în liniște în mănăstirea de la Manila. Prietenii mei sunt credincioșii creștini ca omul acela cu așchii de lemn înfipte în hainele sale zdrențuite care a venit să-l spovedesc pe plaja de la Ogatsu. „Liniștește-te! În curând are să vină și ziua când n-o să mai râdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a venit în Japonia ziua în care creștinii să poată spune cu mândrie că sunt creștini. Însă, eu nu l-am uitat pe omul acela. De dragul lui n-am putut să țin împăcat slujbe și predici frumoase în mănăstirea de la Manila. Călătoria noastră continuă fără peripeții. În fiecare zi mă rog pentru Japonia. Mă rog pentru solii japonezi pe care nu i-am mai văzut de când ne-am luat rămas bun la Luzon. Mă rog pentru omul cu haine zdrențuite. Jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în original). Konishi Yukinaga (1558?-1600) și Takayama Ukon (1552-1615) au fost doi dintre daimyō puternici din insula Kyushu care s-au convertit la creștinism. După edictul de expulzare a creștinilor din Japonia (1587), Takayama a murit în exil la Manila, iar Konishi, care a luptat împotriva lui Tokugawa Ieyasu în bătălia de la Sekigahara (1600), a fost ucis de către clanul învingător, Tokugawa. Capitala imperială, Kyoto. Edo era în acea perioadă centrul shōgunatului. Sfânt, sfânt, sfânt/ Domnul Dumnezeul nostru/ Pline sunt cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
5, versetul 5: „Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul.” Evanghelia după Luca, cap. 12, versetul 49. Evanghelia după Luca, cap. 12, versetul 50. Evanghelia după Marcu, cap. 10, versetul 45. * Naitō (? 1626) - lider al creștinilor japonezi exilat la Manila. Torii este poarta către un templu shintō. De obicei este de culoare roșie și are o formă simplă (doi stâlpi verticali uniți deasupra cu două bârne paralele). Momohiki sunt un fel de pantaloni strâmți care acoperă piciorul pe coapsă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
noaptea - a socotit că vestea e cu totul neînsemnată, noi, cei care ne înhămăm la sănii trase de reni și ne scufundăm în submarine pentru a găsi un primus care explodează la Neapole, un aragaz care sare în aer la Manila, un tren care deraiază în Africa, un incendiu care înroșește pustiurile arctice, un avion care se rupe în două deasupra Mării Marmara, un bărbat care se sinucide din amor la Toledo, o femeie care zboară la cer aruncându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]