35,766 matches
-
aceea că, odată întors de la Dumnezeu, omul face din sine rostul ultim al vieții și lucrării sale, deoarece „s-a despărțit pe sine de Dumnezeu, Care este plinirea a tot ce există”<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, „Calea spre mântuire, sau Manualul desăvârșitei prefaceri duhovnicești”, Edit. Bunavestire, Bacău, 1999, p. 98. footnote>. Din cel despărțit de Dumnezeu și mort sufletește iradiază moartea, iar trupul acestuia este cuprins de o stare de tristețe, de apăsare, de slăbiciune, de moleșeală nevindecabilă, toate aducătoare de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și acesta devine greu de calmat este mai bine să se oprească și să încerce temporar altă metoda de alimentație. Mai târziu încearcă din nou. În paralel caută soluții noi de încurajare a bebelușului să accepte sânul; - să golească sânii manual sau cu pompa de muls la câteva ore sau la intervalul la care obișnuia să alăpteze. Golirea sânilor permite menținerea secreției lactate și evitarea angorjării sânilor și să asigure necesarul de lapte matern pentru hrănirea copilului. Laptele muls poate fi
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
de cultură: Eminescu citea filozofie, Creangă era erudit în cultura populară, Caragiale în filosofia trăită, dacă poate fi numită așa, în cultura mahalalei. Din punctul meu de vedere, nu se studiază îndeajuns contextul istoric, texte de Eminescu sunt în toate manualele... Pentru a înțelege de ce atât de valoros Eminescu ar fi util să studiați sursele gândirii sale. Modul formalizat în care se predă literatura în școala este vinovat, din punctul meu de vedere. Accentul pus pe teorie: acum este considerat de
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
găsi o diferență între autor și narator. Asta e o prostie! E treaba teoreticienilor literari. Pe noi ne interesează ce comunică literatura din punct de vedere al valorilor umane. Dacă aș face o reformă în învățământ, asta aș face - niște manuale în care elevilor să li se furnizeze informații despre lecturile și viața autorilor, despre mediul în care autorii s-au format și despre conținuturile literaturii. Literatura trebuie să comunice ceva, nu să fie o formă goală, să se bazeze pe
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Ar fi bine să știm și în ce context a fost scrisă Dorința sau Lacul. Ceea ce nu ar însemna să explicăm poezia prin biografie, ci să facem legătura între cele două. Ce a adus rău reforma în învățământ, cu aceste manuale alternative, se datorează modei structuraliste care a făcut ca în manuale să existe o inflație de teorie, în pofida istoriei și a biografiei. Ca parte a istoriei, este necesară revenirea la judecarea literaturii ca formă culturală. Literatura trebuie înțeleasă ca expresie
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
scrisă Dorința sau Lacul. Ceea ce nu ar însemna să explicăm poezia prin biografie, ci să facem legătura între cele două. Ce a adus rău reforma în învățământ, cu aceste manuale alternative, se datorează modei structuraliste care a făcut ca în manuale să existe o inflație de teorie, în pofida istoriei și a biografiei. Ca parte a istoriei, este necesară revenirea la judecarea literaturii ca formă culturală. Literatura trebuie înțeleasă ca expresie a culturii unui popor. Nu ar trebui să ne întrebăm cum
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
că literatura e expresia unei personalități, a unui om viu, în carne și oase. - FILIT PROPUNE ÎNTÂLNIRI FAȚĂ ÎN FAȚĂ ÎNTRE SCRIITORI ȘI TINERII CITITORI. DE CE CREDEȚI CĂ E NECESAR CA AUTORII SĂ INTRE ÎN LICEE ȘI ALTFEL DECÂT PRIN MANUALELE ȘCOLARE? Pentru că manualele au această meteahnă, formalizează excesiv, încadrează scriitorii pe baza unor clișee într-un curent sau altul. Or, scriitorii atunci când vorbesc deschis elevilor pot dezvălui câte ceva din procesul creației. Pe mine mă interesează ca cititor să aflu ce
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
expresia unei personalități, a unui om viu, în carne și oase. - FILIT PROPUNE ÎNTÂLNIRI FAȚĂ ÎN FAȚĂ ÎNTRE SCRIITORI ȘI TINERII CITITORI. DE CE CREDEȚI CĂ E NECESAR CA AUTORII SĂ INTRE ÎN LICEE ȘI ALTFEL DECÂT PRIN MANUALELE ȘCOLARE? Pentru că manualele au această meteahnă, formalizează excesiv, încadrează scriitorii pe baza unor clișee într-un curent sau altul. Or, scriitorii atunci când vorbesc deschis elevilor pot dezvălui câte ceva din procesul creației. Pe mine mă interesează ca cititor să aflu ce l-a determinat
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
pot dezvălui câte ceva din procesul creației. Pe mine mă interesează ca cititor să aflu ce l-a determinat pe autorul respectiv să scrie ceea ce a scris, cum scrie, care îi sunt obișnuințele. E important să știm și lucrurile acestea. În manuale, noi nu aflăm aproape nimic despre scriitor, manualul furnizează niște texte, iar elevii trebuie să le analizeze după un anumit model. Scriitorilor li se pun întrebări tocmai pentru că prin biografia lor noi putem avea acces la procesul creației, începem să
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
mă interesează ca cititor să aflu ce l-a determinat pe autorul respectiv să scrie ceea ce a scris, cum scrie, care îi sunt obișnuințele. E important să știm și lucrurile acestea. În manuale, noi nu aflăm aproape nimic despre scriitor, manualul furnizează niște texte, iar elevii trebuie să le analizeze după un anumit model. Scriitorilor li se pun întrebări tocmai pentru că prin biografia lor noi putem avea acces la procesul creației, începem să deslușim ceva din misterul creației artistice. Literatura nu
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
pe care mi-o impunea disciplina de fizician. Nu știai niciodată când începem să vorbim despre simbolism sau când ne avântăm în afara ariei curriculare. Totul se desfășura într-un flux al conștiinței demn de unele romane prous- tiene. Texte de manual se îmbinau haotic cu elemente de viață privată, amintiri din tinerețe, anecdote sau critici la adresa noilor generații. Ce începea cu romanul Ion se putea încheia cu relatarea unei scene în care susamintita doamnă pregătește un fazan la cuptor sau cu
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
de mișcări nobile și afla mulțumire numai în împlinirea poruncilor dumnezeiești, iar voința îi era supusă întru totul rațiunii și - deși putea înclina și spre rău, dovedind astfel libertatea sa - săvârșea în chip statornic numai binele<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, Manual de Teologie Dogmatică, ediția a III-a, Edit. Tipografiei Cărților Bisericești, București, 1932, pp. 125-126. footnote>. Și trupul era nemuritor în înțelesul că omul avea putință, dacă asculta întru totul și întotdeauna de Dumnezeu, să fie nemuritor și după trup
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de tot de felul de pseudointelectuali - membri a, te miri ce societate civilă - care sunt deranjați ba de (ne)deschiderea dosarelor și deconspirarea celor ce au colaborat cu securitatea comunistă, ba de existența icoanelor în școlile românești, ba de problema manualelor de religie, ba de problema existenței și aplicării unei legi a cultelor cât se poate de strâmbă, incompletă ori imperfectă, și mai ales, de problema discriminării și a nedreptățirii bieților homosexuali... Chiar și problema orei și a statutului orei de
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
și modelare a gândului și limbajului sunt esențiale și decisive. Nu putem decât să constatăm că filosoficește, limba ar fi fost mult mai modulata și aptă să redea aceste nuanțe conceptuale dacă nu s-ar fi impus, sub influența unor manuale precum acela al lui Maiorescu, sau sub varii considerente, o standardizare, simplificare, minimizare și sărăcire ale vocabularului filosofic. Desigur, nu vreau să susțin că din perspectiva limbii filosofice pe care o vorbim azi, ar mai fi de conceput să utilizăm
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
care ați stabilit-o, unică pînă acum prin anvergura demersului comparatistic și a corelării analizei filologice cu analiza literară, i s-ar recunoaște autoritatea, ce ar fi de făcut pentru ca ea să atragă schimbările cuvenite și în edițiile „populare”, în manualele școlare și, eventual, în recitare, dacă va mai recita cineva poezie? Mai întîi ar trebui ca fiecare editor să declare ce ediție urmează, să ofere un aparat critic în care să arate ce anume preia de la predecesori, ce anume respinge
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
SAR). Tema întâlnirii: „Soluții în gestionarea fondurilor europene - creșterea capacității de management și control”. S-au prezentat cauze care au dus la pierderea încrederii UE în România, capacitatea de control a fondurilor europene, intenții și promisiuni politice dar și un Manual de fraudare, rezultat în urmă investigaților făcute de SAR și care face parte din proiectul „Proastă guvernare în cheltuirea banului public în România între anii 2004-2012”. Din presa s-au identificat 44 de modalități de infracțiuni în utilizarea fondurilor europene
Campania electorala, fondurile europene [Corola-blog/BlogPost/93875_a_95167]
-
investigaților făcute de SAR și care face parte din proiectul „Proastă guvernare în cheltuirea banului public în România între anii 2004-2012”. Din presa s-au identificat 44 de modalități de infracțiuni în utilizarea fondurilor europene și s-a alcătuit un „Manual de fraudare”. De găsit la adresa: http://fondurieuropene.romaniacurata.ro Adriana Frăteanu secretar general UZPR
Campania electorala, fondurile europene [Corola-blog/BlogPost/93875_a_95167]
-
ediție a festivalului „Namaste India“. *** Vineri, 23 mai 2014 *** 12:00 - Deschiderea oficială a festivalului și vernisajul expoziției de pictură “Faces of India“ 14:00 - Proiecție de filme documentare: “Dincolo de Nirvana” și “Șase metri de grație: sari-ul indian lucrat manual” (subtitrare în română) 15:00 - Proiecție de film: “Gandhi, tatăl meu“ 16:00 - “Indian Zoo” - atelier de poveste indiană pentru copii (Gabriela Dumitriu - Creative ART) 17:00 - Povești de călătorie: Himalaya și Budismul (Uca Marinescu) 17:30 - Concert de muzică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
17:30 - Concert de muzică Bhajan și Qawwali (Grupul Nirmal Bhakti) *** Sâmbătă, 24 mai 2014 *** 10:00 - Atelier de limbă hindi (Hilda Varga) 10:00 - Proiecție de filme documentare: “Dincolo de Nirvana” și “Șase metri de grație: sari-ul indian lucrat manual” (subtitrare în română) 11:00 - Atelier de mehndi - artă picturii cu henna (Cristina Iacob) 11:00 - Poveștile Calcuttei (Mihaela Gligor) 12:00 - Iubirea ca mijloc de eliberare spirituală în tradiția Indiei (Octavian Sărbătoare) 12:00 - Povești de călătorie: “India pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
Rabindranath Tagore. Coregrafia: Carmen Coțovanu Pesantez. Organizator: Centrul de Artă “Euterpe” *** Duminică, 25 mai 2014 *** 10:00 - Atelier de limbă sanscrita (Florina Dobre-Brat) 10:00 - Proiecție de filme documentare: “Dincolo de Nirvana” și “6 metri de grație: sari-ul indian lucrat manual” (subtitrare în română) 11:00 - Rangoli - Atelier de creație pentru copii (Gabriela Dumitriu - Creative ART) 11:00 - Atelier de limbă și literatura tamilă (Lăură Otilia Ardeleanu) 11:00 - Pacea interioară - Prezentare Sahaja Yoga 12:00 - Arborele Neem - pentru o piele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
la Universitatea „La Sapienza” din Romă. A coordonat două colecții la editură Polirom, Collegium. Psihologie și Psihologie aplicată, precum și revista Psihologie socială. A fost membru în comitetul științific al mai multor reviste românești și europene de psihologie. A coordonat două manuale universitare de psihologie socială și a publicat mai multe studii în reviste europene de specialitate. Sursa: Mediafax.ro
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
să distragă atenția de la chestiuni culturale reale. Câți englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câți spanioli pot citi și comenta de la cap la coadă „Don Quijote”, câți tineri unguri mai știu poeziile lui Petőfi? Și, totuși, manualele îi cuprind, îi comentează, iar oamenii - chiar și cei simpli - se mândresc în continuare cu ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decretați ca atare de parlamente
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
calculele lor astrologice nu numai de războaie, încoronări și intrigi, ci au cercetat vremea pentru a afla mersul recoltelor, pentru a ști ce stocuri de alimente să facă, ce măsuri de precauție să ia în caz de intemperii etc. În manualele de altădată se spunea că geometria s-a născut în Egiptul Antic din nevoia oamenilor de a măsura pământul și apoi de a afla cu precizie când urma să înceapă revărsarea Nilului prin măsurarea unor distanțe dintre Pământ, Soare, planete
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
Dintre semnatarii din această primă antologie îi găsim și pe maramureșenii: Mircea Botiș și Radu Botiș („Cultura și spiritualitatea la Ulmeni, Maramureș”), pr. stavr. Radu Botiș („Moartea și Învierea Domnului”), Carmena Băințan (Poezie și „Scrisoare către...necunoscut”), Ștefan Doru Dăncuș („Manual de gesturi inutile”, fragment din volumul cu același titlu), Ioan Romeo Roșiianu (Postfață la volumul „Gustul pâinii”, autor Ana Cristina Popescu) și Gelu Dragoș („eCreator în vizorul revistei În bătaia peniței”). Gelu Dragoș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
a se scuza, în nimicnicia, în nemernicia, în micimea lor, Uniunea Europeană, acest șarpe Boa, care, încetul cu încetul, vrea să înghită totul. În acest punct multe ar fi de spus. Încetul cu încetul, Eminescu, Coșbuc, Blaga, Goga sunt scoși din manualele școlare, ca „prăfuiți”, dați deoparte sunt și cronicarii, acei creatori de frumoasă limbă românească. Mihai Viteazul este considerat un „condotier”, un aventurier pe la curțile europene, acordându-i-se doar câteva rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]