694 matches
-
environment)39. Utilizând ca mijloace de expresie telefonul, videocasetofonul, telexul, computerul, fotocopiatorul, radioul, televizorul, ziarul și altele, artistul comunicațional le aranjează și le animează în sisteme interactive și instalații complexe, devenind astfel un arhitect al informației. Dacă în trecut artistul "manufactura" obiectele, uneori sub forma unui meșteșug, alteori sub forma unei mici industrii, astăzi artistul "produce" servicii, analizând și organizând datele perceptuale în acord cu un anumit înțeles care trebuie transmis publicului. În condițiile acestei evoluții sociale, de la societatea de producție
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
kölni "apă de colonie" < engl. cologne [water], rom. [apă de] colonie, magh. kölni[viz] "idem", calchiate după fr. eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
viz] "idem", calchiate după fr. eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
eau de Cologne și germ. Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Kölnischwasser "idem" (magh. viz, germ. Wasser, engl. water, fr. eau "apă"); fr. gobelin "tapiserie artistică provenind din manufactura Gobelins; tapiserie reprezentând o imagine plastică, creată în stilul impus de această manufactură" (> rom., magh. etc. goblen) < [manufacture des] Gobelin[s] "idem"; "manufactură regală de tapiserie înființată în sec. XVII în atelierele renumitei familii de boiangii Gobelins, stabilită la Paris în sec. XV"; fr. hollande "țesătură de in foarte fină" (> rom. olandă, it. olanda) < [toile de] Hollande "idem" (toile "țesătură, pânză"); rom. hurmuz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
respectiv ale termenului complex, pierzându-le pe acelea ale determinantului substantival reținut: fr. champagne s.m. < [vin s.m. de] Champagne n. pr. f.; fr. crème s.m. "cafea cu frișcă" < [café-]crème s.m. ~ (înv.) [café s.m. à la] crème s.f.; fr. gobelin sg. < [manufacture sg. des] Gobelin[s] n. pr. pl.; fr. la Saint-Jean s.f. < la [fête s.f. de] Saint-Jean n. pr. m.; it. notes "carnet pentru însemnări" este s. m. sg., provenind din [bloc-]notes, tot masculin singular, deci a preluat genul și numărul compusului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
amintiri despre tanti Dida (Alexandrina Năstase). Atașat: un document în fotocopie, datat 23 septembrie 1935. La vremea respectivă, tanti Dida era asistent universitar la Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de tutun) și profesor medic la Școala de Moașe a Epitropiei Sf. Spiridon Iași. Documentul trimis în fotocopie era o înștiințare către tanti Dida că, în condițiile Decretului Lege Nr. 2420/1934, articolul 2, aliniat b, Lege publicată în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
banlieues des villes françaises, Paris, La Documentation Française, 1998. 3 M. Perrot, op. cit., p. 38. 1 Ideea orașului industrial este veche. Marie-Geneviève Raymond ne amintește că "încă din secolul al XVIII-lea, Bouffon construise unul pentru 400 de muncitori din manufacturile sale din Montbard. Experiența mulhousiană debutează din 1828 și rămâne foarte modestă până la cea de-a Doua Republică, apoi se dezvoltă în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Curtea însăși dăduse sau mai degrabă urmase un exemplu fatal pentru industria națională, și doar în zilele de ceremonie se mai vedeau unele urme din fastul care, odinioară, înconjura tronul clipă de clipă. Singurul lucru care mai dădea o activitate manufacturilor era vivacitatea modei, care făcea să se schimbe mereu câte ceva. Poate aceste regrete pe care le am pentru lux îmi vor fi reproșate; mi se va spune, potrivit vorbei de demult, că luxul este răufăcător, că este ruina imperiilor. - Dar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Revoluția și Franța n-au mai avut un om mare. ROLAND DE LA PLATIÈRE, JEANNE MARIE sau MANON PHILIPON, Doamna ăParis, 1754-Paris, 1793). Fiica bijutierului parizian Philipon, se căsătorește cu Jean-Marie Roland de la Platière, înainte de Revoluție inspector general al comerțului și manufacturilor, apoi ministru de interne între 1792 și 1793 și prieten al girondinilor, care frecventau salonul literar și politic al Doamnei Roland, femeie de spirit, plină de farmec, devotată idealului eroic antic și tezelor lui Rousseau; după căderea girondinilor ajunge, odată cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ritmul dezvoltării acesteia crescând la mijlocul și mai ales în cea de-a doua jumătate a veacului. Dacă la începutul perioadei predomină industria casnică, meșteșugurile și mica producție de mărfuri, în cea de-a doua decadă se constată dezvoltarea susținută a manufacturilor și a fabricilor: "În perioada următoare reformei din 1864, industria din România n-a luat însă imediat avântul ce a început să fie constatat mai ales începând din deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea ca urmare evidentă a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
hazardurilor invaziilor. Activități economice și constrîngeri sociale. Reluarea dominației asupra provinciilor galice a fost benefică pentru viața economică, dar cu o producție din ce în ce mai mult controlată de stat pentru a răspunde nevoilor armatei și ale administrației imperiale. Această clientelă necesită organizarea manufacturilor de stat pentru producerea armelor (Autun, Mâcon, Reims, Saint-Marcel), iar textilele cunosc un nou avînt în regiunile orașelor Trèves, Amiens, Arles, Bourges. Regiunile orientale ale Galiei se specializează în fabricarea sticlăriei de mare calitate, iar ceramica este acum produsă în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Autun, Mâcon, Reims, Saint-Marcel), iar textilele cunosc un nou avînt în regiunile orașelor Trèves, Amiens, Arles, Bourges. Regiunile orientale ale Galiei se specializează în fabricarea sticlăriei de mare calitate, iar ceramica este acum produsă în atelierele din Argonne. În afara acestor manufacturi, trebuie să fi existat o activitate de factură mai individuală în orașe, dar lipsesc sursele care ne-ar permite să ne dăm seama cît de dezvoltată era. Comerțul este în continuare activ, dar orașele s-au schimbat: Lyon nu mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 1683, nu numai administrația financiară, ci întreaga activitate economică a țării, cu atît mai mult cu cît el este în același timp secretar de stat la marină, secretar de stat la Casa Regală și ministru al construcțiilor, artelor și manufacturilor. Deși dedicat în întregime slujirii regelui și statului, Colbert se ocupă în egală măsură, cu aviditate, de propria sa avere și de cea a familiei sale, așa cum făcuseră Richelieu, Mazarin și Fouquet. După el și pînă la sfîrșitul perioadei numite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1715, datoria publică este de ordinul a 2 miliarde de livre și statul este pe pragul falimentului. Sedus pe de-a-ntregul de ideile *mercantiliste, Colbert începe să conducă întreaga economie franceză. El reglementează strict producția cu scopul de a dezvolta manufacturile, mai ales pe cele care lucrează pentru export; protejează industria franceză prin tarife vamale care lovesc puternic produsele străine ce intră în Franța; favorizează construcția navală și crearea de companii comerciale; plasează sub administrarea coroanei teritoriile coloniale din Canada și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
meșteșugarii din bresle. "Mizeria îi apasă în mod inegal pe acești diverși membri ai familiei industriale. Este o diferență enormă între țăranul care muncește liber, la aer, și care este stăpînul casei în care s-a născut și muncitorul din manufactură, înhămat la roțile mașinii sale, locatar adesea insolvabil al unui colțișor sărăcăcios și nesănătos. Nu trebuie să confundăm nici pe pricepuții muncitori din Jura și din Picardia, cultivatori în timpul verii, ceasornicari sau lăcătuși în timpul iernii, cu locuitorii gălbejiți din pivnițele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles încă cinci români 4. Alexandru Cristea din Focșani (1889) a urmat specializarea ingineri de arte și manufacturi - secțiunea mecanică -, unde în perioada 1885-1911 au susținut examenele finale nu mai puțin de 64 de studenți, dintre care 18 erau străini (născuți în Franța, Indiile Olandeze, Olanda, zona poloneză, Renania, România, Rusia și Turcia). Grigore Bejan din Iași (1894
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Turcia, Franța, Indiile Olandeze, Java, Madeira, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia și Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914), 20, dintre care trei din afara Belgiei; iar la cea de ingineri de arte și manufacturi, secțiunea chimie (1887-1904), 15 (trei străini)6. O parte a tinerilor absolvenți români ai Facultății de Stiinte Aplicate de la Universitatea Liberă din Bruxelles au avut cariere importante în țara lor de origine. L-am amintit ceva mai devreme pe Ștefan
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea - Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era informat că tânărul Vasile Butză primea un ajutor de 150 de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
terminologică utilizată cu sensul "prin forta publică"; "manu propria" ("cu mâna proprie") a supraviețuit în limbajul administrativ și în actele oficiale. Regăsim metafora manus la nivel macrosistemic, în corpusul unor compuse savante, având ca domeniu-țintă managementul marketingului: ro. manufactura (fr. manufacture; es. manufactura; en. manufactory); ro. manuscris (fr. manuscrit; es. manuscrito; en. manuscript) etc. Categoria isomorfelor de acest tip se dezvoltă pe universaliile oferite de modelele metaforice greco-latine și la nivelul altor câmpuri conceptuale, în lexicul panlatin: ro. manipulare; fr. manipulation
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
momente de expansiune, în baza cărora s-au realizat numeroase metafore conceptuale și/sau terminologice, prin analogie și/ sau prin interacțiune. Regăsim modelul manus la nivel macrosistemic, în corpusul unor constructe cu referent în managementul marketingului: ro. manufactura (cf. fr. manufacture; es. manufactura; en. manufactory); ro. manuscris (cf. fr. manuscrit; es. manuscrito; en. manuscript), în limbajul științelor sociale (ro. manipulare; fr. manipulation; es. manipulacion etc., spre deosebire de limba engleză, unde circulă echivalentul handling), în economia de piață (ro. manufacturier; fr. manufacturier; es
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]