4,245 matches
-
de mine și altora. Pentru lămurire, să citesc și conținutul plicului alăturat. Mi-l întinse îmbietor. Și, în timp ce eu îl desfăceam, simții o pală de vânt atingându-mă. Pe dată avusei percepția că sunt doar eu pe bancă, doar eu, mapa și plicul... Cu un aer contrariat, citii: Când te naști, nu vii singur pe lume; când mori, nu pleci definitiv; când stai, odihnei te alină, neîntrerupt gândind, neîncetat având și pe-un al doilea sine. Urma iscălitura: Alter-ego-ul tău, Scriitorul
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
chiar în vârful piramidei, nu era nici manager sau expert, nu avea nici titlul de specialist atașat vreunei profesii liberale, era însă o mamă care își privea fiii crescuți că din apă, cu micile sau marile lor realizări concretizate în mapele cu diplome, în fotografiile sau filmulețele făcute de-a lungul anilor de școală, cu caietele lor cu desene, cu scriere măruntă mai mult sau mai putin citeața, în funcție de anul școlar în care erau, cu pozele de la aniversări sau din concediile
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
și ale site-ului „Cleopatra - casa gândului”. Emoțiile Silviei au dispărut. Ea nu cunoștea pe nimeni, inițial, nici din paginile menționate. Am împărtășit primele impresii, am glumit și am râs mult, de parcă ne cunoșteam de când lumea. Rodica ne-a oferit mapa completă a taberei de creație. Atunci am observat numele acestei tabere: Dor de Bucovina! Mai târziu aveam să înțeleg că denumirea fusese comunicată în paginile de internet, dar eu nu mai intrasem să citesc. Într-un material din mapa documentară
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
oferit mapa completă a taberei de creație. Atunci am observat numele acestei tabere: Dor de Bucovina! Mai târziu aveam să înțeleg că denumirea fusese comunicată în paginile de internet, dar eu nu mai intrasem să citesc. Într-un material din mapa documentară, doamna Rodica Rodean explica motivul care a determinat-o să aleagă acel nume pentru tabără: „O să vă mărturisesc faptul că eu sunt bucovineancă la obârșie și mă mândresc cu asta. „Dor de Bucovina” poate pentru că niciodată, oriunde merg în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ar plăcea să fiu inginer chimist. Desigur, că am nevoie și de matematică la examenul de admitere. Am timp suficient până atunci să mă hotărăsc. Fetele se ridicară de pe scaune, își strânseră materialele împrăștiate pe masă și le introduseră în mape. - Atunci domn’ profesor ne vedem duminică la opt treizeci la “Gheorghe Lazăr”, spuse Ramona îndreptându-se spre ușa de ieșire, însoțită îndeaproape și de Angela. - Cu siguranță că voi fi acolo! nu am să vă las singure. Ajunse în stradă
ROMAN , CAP.OPTSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384044_a_385373]
-
aici. În concluzie pe toți trebuie să-i frigă scaunul. -Doamnă, patronul vă roagă să mergeți în biroul domniei sale. -Mulțumesc Maria, de acum, vă rog pe amândouă, să-mi spuneți Olga. -Am înțeles doamnă! Olga și-a luat de pe birou mapa cu situația pentru patron, aici avea un dosar, pe care îl completa zilnic, pentru ca la orice oră să poată ști ,situația în care se găsea. Imediat ce a intrat în biroul asistentelor una dintre ele, erau trei, s-a ridicat și
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
a rămas înlemnit de frumusețea expusă în fața lui. Olga era adâncită în citirea unor hârtii, nu l-a auzit, când a intrat, Codruț a luat loc în capul mesei de ședință și a început să răsfoiască niște hârtii dintr-o mapă. Apoi rând pe rând cei care trebuiau examinați ,au intrat în birou, bărbații rămâneau blocați la vederea Olgăi, a tresărit până și inimile Sorinei și Soniei. În tot acest timp Olga nu și-a schimbat poziția picioarelor, lăsându-le expuse
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
funcționa așa cum și-ar fi dorit orice patron, pe profit. Clienții îi asaltau cu comenzi. Departamentele cheie, de cercetare-proiectare și cel de IT funcționau la capacitate. Sonia lăsase garda jos și recunoscuse în final, că Olga merită tot respectul. Cu mapa sub braț îmbrăcată la fel de auster, directoarea a intrat în biroul patronului. -Salut, Codruț! Am adus situația, nu avem nici o lucrare în întârziere, pentru prima dată avem 100% lucrări încheiate înainte de termen. -Mă bucură ce aud, organizează pentru sâmbătă o petrecere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
funcționa așa cum și-ar fi dorit orice patron, pe profit. Clienții îi asaltau cu comenzi. Departamentele cheie, de cercetare-proiectare și cel de IT funcționau la capacitate. Sonia lăsase garda jos și recunoscuse în final, că Olga merită tot respectul.Cu mapa sub braț îmbrăcată la fel de auster, directoarea a intrat în biroul patronului.-Salut, Codruț! Am adus situația, nu avem nici o lucrare în întârziere, pentru prima dată avem 100% lucrări încheiate înainte de termen.-Mă bucură ce aud, organizează pentru sâmbătă o petrecere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
cu însemnul de general. Am avut apoi șansa unor dialoguri ulterioare cu încă nedecriptatul general - nu discut aici alte evoluții ulterioare - în care îmi mărturisea preocuparea ca un anumit ministru al apărării să se limiteze la simpla parcurgere legală a mapei cu corespondență. În traducere liberă, clubul Dinamo controla deja clubul Steaua... Generalului Cioflină i-a urmat cerebralul Constantin Degeratu, care a fost la comanda Forțelor Armate Române, de la 22 ianuarie 1997, la 15 februarie 2000. Generalul Degeratu este singurul șef
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
patru ori pe an cine e făptașul, îi smulgea desenul din mână, îl mototolea, apoi făcea doi pași înapoi și se oprea în pragul plânsului. Asta se întâmpla de obicei pe la mijlocul orei. Când suna de ieșire, desenul netezit intra în mapa și de acolo în colecția ei. Le aduna pe toate ca o maniacă. În afară de asta, nu făcea niciodată nimic cu pasiune. Nu plângea și nu râdea, ci lăcrima sau zâmbea potolit în momentele speciale. Cred că nu era nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de veți citi cu atenție, cum aduna frunze din Grădina Botanică, ca apoi, În Palmotičeva, să se trudească să le preseze și să le lipească În ierbarul fiicei lui, caligrafiind Păpădie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot așa cum scrisese și mapele cu hărți „Marea Adriatică“ sau „Vlasina“. Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifică brațele, așa Încît, În paralel cu munca lui de la fabrica de zahăr Între anii 1943-1949, se va desfășura destinul mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a privit a Înțeles pe loc cu ce mă Îndeletnicisem: lîngă mine era mormanul de bucățele rupte de hîrtie. M-am ridicat de pe podea și i l-am Înapoiat. „L-am sfîșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i-am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le-am distrus.“ Apoi l-am văzut o dată la o tribună unde citea o proclamație. Părea deja un om Înfrînt, care Își presimțea sfîrșitul. Ce-a urmat vă e cunoscut. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe care nu l-am putut identifica, poate că era la Paris sau la Roma. La baza acestei picturi murale, masa de scris respira o curățenie și o meticulozitate aproape obsesivă. Creioanele erau ascuțite și aliniate la perfecție. Foile și mapele erau ordonate și dispuse pe trei rînduri simetrice. CÎnd m-am Întors, mi-am dat seama că Nuria Monfort mă privea din pragul holului. Mă observa În tăcere, așa cum te uiți la străinii de pe stradă sau din metrou. Își aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
drum pînă la strada Tallers și m-am pierdut În Îngustul său canion de penumbre, gîndindu-mă că aș fi rămas prins În acea sufragerie obscură În care acum mi-o Închipuiam pe Nuria Monfort șezînd singură În Întuneric, aranjîndu-și creioanele, mapele și amintirile, În tăcere, cu ochii Împăienjeniți de lacrimi. MÎncare din fasole tipică din Asturia. „Feciori de curvă“, În limba catalană În text. „Călugărița“ la care se referă instruitul personaj e Mantis religiosa, insectă caracterizată prin aceea că, În urma actului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
în operație, nu poate veni la telefon. De o parte și de alta a străzii erau oameni la ferestre, dar nimeni nu l-a recunoscut. Un primar autentic se deplasează în mașina sa oficială, are un secretar ca să-i ducă mapa cu documente, trei gărzi de corp ca să-i deschidă drumul, iar cel care se vede acolo mergând e un vagabond murdar și fetid, un bărbat trist, gata să plângă, o fantomă căreia nimeni nu-i împrumută o găleată de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o mira și o alarma. — Dar până azi n-ai suspectat că ar fi ceva între ei? O vreme nu mi-a răspuns. Pe masă era un creion și fără să-și dea seama a desenat un cap pe sugativa mapei. — Te rog, spune-mi dacă te supără întrebările mele, i-am zis. — Ba nu, mă ușurează dacă vorbesc. O, Doamne, dacă ai ști prin ce chinuri cumplite am trecut în adâncul inimii mele! A trântit jos creionul. Da, știam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe care o avea el despre bine și rău. La anunțul sentinței, condamnatul urla, plângea, turba, își ridica uneori mâinile spre Ceruri ca și cum și-ar fi adus deodată aminte rugăciunea. Deja Destinat nu îl mai vedea. Își strângea notițele în mapă, patru sau cinci foi de hârtie pe care-și redactase rechizitoriul cu scrisul său mic și îngrijit, muiat în cerneală violetă, un pumn de cuvinte alese care cel mai adesea făcuseră asistența să freamăte și pe jurați să cumpănească adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pentru a ajunge la biblioteca ai cărei pereți erau în întregime acoperiți de cărți. Nu era foarte mare: se afla aici un birou pe care erau așezate cele trebuincioase pentru scris: o veioză, un tăietor de hârtie foarte simplu, o mapă de birou din piele neagră. De o parte și de cealaltă a biroului, două fotolii mari, adânci, cu brațe înalte. Unul din fotolii era ca nou; celălalt, din contră, păstra forma unui trup; pielea care-l acoperea era crăpată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
draga mea, am bani, am casa mea, o vilă grozavă, atâta mi-am dorit-o, am de toate, sunt o femeie împlinită... Închide mobilul, hands-free-ul, se aude o clipă sunetul telefonului, apoi se întrerupe, iese din scenă cu poșeta și mapa plină de proiecte. Muzică.) / SFÂRȘIT 31 martie, 2005 — Lui Titus Segovia nu-i mai dau nici un text, zicea ea, că ăsta-l strică, umblă după aplauze facile, copiază din filme, a luat și din Almodovar și a pus o scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Coridoare neaerisite se trezesc deodată la viață, mame și soții se reped la ușă ca să‑i primească pe cei ce‑și întrețin familia. Le smulg servieta jerpelită din mână, sufertașul uzat și termosul. Lumea mai bună le smulge câte o mapă cu acte, ziarul, resturile de cârnat afumat, hârtiile unsuroase etc. Apoi capul familiei se bagă în ciorapii rupți de casă, care până nu de mult mai erau purtați încă la serviciu. Oamenii știu ce înseamnă să economisești, deși nu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Împreună cu noi, Kyōko se transformase Într-o sclavă perfectă, Într-un om bun la toate, Într-o babysitter. Ni s-a dăruit cu totul. Dacă o Îmbrăcam Într-un costum elegant și Îi dădeam să țină un dosar sau o mapă sub braț, probabil și datorită staturii ei Înalte, arăta exact ca o secretară la vreo mare companie, de asta era persoana potrivită pentru ce aveam noi nevoie să facă. Adică potrivită să Înșele diverse persoane. El voia să-i propună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cumpărat un bilet care includea și accesul la Acvariu și un ghid care să facă mai plauzibilă calitatea mea de turist, după care m-am dus întâi la Cușca Elefanților. Un bărbat ciudat care desena acolo și-a acoperit secretos mapa și s-a tras îndărăt când m-am apropiat. Sprijinindu-mă de bara țarcului am observat acest comportament bizar repetându-se din nou ori de câte ori veneau alți vizitatori, până când bărbatul se află din nou lângă mine. Enervat de presupunerea lui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din urmă concert al umanității creatoare... (O gândire malefică, de altfel, ce îi include, desigur, în sânul ei și pe nenumărații trepăduși ocultoido-politici din fruntea statelor lumii, care poartă obedient și cu vădită stupiditate de atâta amar de vreme încoace mapa zilnică a managerilor-sforari ai mapamondului, întorcând acelor alegători creduli și lesne manipulabili mediatic nicidecum obrazul lor propriu, ci fesele în general grase și tremurânde ca o piftie cu structura pervertită de descompunere firească.) Și dacă s-ar limita totul numai
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
-v-ar nația a dracului să vă fie! a încheiat el, bătând cu pumnul în masă. I-a aruncat Violetei o privire tăioasă, plină de răutate și dispreț, după care și-a adunat hârtiile și le-a introdus într-o mapă elegantă. A tras o robă din cuier, a așezat-o, dintr-o mișcare, pe braț și s-a îndreptat spre ușă, nervos, nu înainte de a-i arunca colegei sale o privire complice, zâmbind satisfăcut. Descurajată, Violeta s-a ridicat de pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]