775 matches
-
însemn petrecut ca rost sesizabil. Mulți se vor fi așezat, dintre înaintașii celor înțelepți, să caute înțelesul a ceea ce se consideră că viața este o repetare a unei grandioase scene imaginare a imaginii imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă lume-i pentru mine, / Nu doresc să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi impune personajului imaginar să ia o astfel de decizie, de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ÎN SLUJBA CUI ESTE JURNALISTUL? Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 2 din 02 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă în materialele anterioare am vorbit despre statutul jurnalistului maramureșean, acum mi-am propus să dezbat o altă temă extrem de importantă și foarte de actualitate. Aceasta ar putea fi răspunsul întrebării care și-o pun aproape toți în ziua de azi: „În slujba cui este jurnalistul?” Desigur că odată ce statutul
ÎN SLUJBA CUI ESTE JURNALISTUL? de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345012_a_346341]
-
localitățile mai principale prin care treceam. La Bonțida ne-am amintit de Castelul renascentist Banffy, donat acestei familii de regale Sigismund de Luxemburg la 1387, trecând prin Gherla am vorbit de pictorul Sorin Spiridon Gâtu și icoanele lui din bisericile maramureșene.La Dej ne-am amintit de poeta Raveca Vlașin, de prozatorul Gheorghe Lucian D`Aquila și de regretatul critic literar Radu Săplăcan. Uneori priveam prin parbrizul mașinii și mișcările ritmice ale ștergătoarelor schimbau secvență după secvență, parcă dintr-un film
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
Ion Cărășel a prezentat albumul “ Pe urmele Iancului“ semnat în colaborare cu pictorul și scriitorul Lazăr Morcan. Academicianul Teodor Ardelean a vorbit despre activitate prodigioasă în domeniul cărții , a instituției pe care o conduce. În încheiere au avut cuvântul scriitorii maramureșeni, fiecare fiind prezentaț de Virginia Paraschiv, care au citit din creațiile lor: Meteș Mora Ioan- Chelnițanu, Vasile E. Lupșe, Iosif Mereșca, Liviu Homorozan, Lucia Homorozan, Ganea Mihai, Găinaru Viorica, Carmen Băințan, Milia Oros, Aurel Pop (redactorul șef al revistei CITADELA
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
Ganea a constituit preambulul celui de-al doilea contact al nostru, de data aceasta acasă la Domnia Sa, în Baia Mare, la vreo două săptămâni după lansarea Batalionului de pedeapsă. În răstimpul dintre ședința de cenaclu de la Cluj și cea de pe tărâm maramureșean, m-am aplecat asupra fragmentelor din romanele anterioare ale sale, răspândite de doctorul Ganea în spațiul virtual. Cu toate acestea, în momentul când am început lectura cărții ce mi-a fost dăruită cu autograf, nu eram deloc pregătită pentru surprizele
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
mai bine de o jumătate de oră cu „bis”-ul „Nebun de alb”. Din fericire la acest eveniment literar au fost prezenți foarte mulți tineri, ceea ce înseamnă că poezia este pe mâini bune. Din păcate n-au fost „greii” culturii maramureșene să vadă ce bine s-a simțit la ea acasă poezia de calitate! Ce benefic este pentru suflet fără rutină, vorbărie goală și discursuri pe care le știm dinainte la unii confrați! A vorbit despre foarte tânărul coleg în al
VERS- IN VERS O PREZENTARE APARTE DE CARTE, CRONICĂ DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346034_a_347363]
-
apare numai în Bucovina, ci și în alte zone ale țării, precum Oltenia sau Maramureșul. El apare chiar la unele popoare necreștine. Doamna Letiția, pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
Istoria Prahovei),Editura Elapis,Ploiești,2011; ."Ulmeni Maramureș.Studiu monografic,Editura Olimpias,Galați,2011; .” Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS,Editura Fortuna, 2011; . ”Antologiile revistei Singur(proza),Editurile Singur/Grinta,Târgoviște/Cluj- Napoca,2010; . ”O Antologie a poeziei maramureșene,alcătuită de Nicolae Păuna Scheianu,Editura Ethnologica,Baia Mare,2010; .'' Preoți sfinți,lăcașuri sfinte, Editura Semănătorul,2010; .'' Antologie de poezie, 55 de poeți contemporani(pagini alese)'', coordonată de Valentina Becart, editura ArhipArt, Sibiu, România, 2010; .” Îndreptar de terapie divină” - breviar sufletesc
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
Noul Testament, pregătind opera pentru Cartea Recordurilor. Doamna Mihaela Rotaru subliniază calitatea de unicat al acestui act de cultură și evidențiază implicarea pr. Radu Botiș în multe alte asemenea acțiuni, ca un adevărat mentor pentru o zonă ce a depășit granițele maramureșene. Remarcă valoarea artistică a cărții aflată la limita dintre etnic, etic și estetic, primită elogios atât în mediul ecleziastic cât și în cel literar. Ioan Ciorca, autorul volumului își motivează demersul prin dorința de a aduce textul Bibliei din utopie
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347359_a_348688]
-
decizia de a renunța la destinul său de pământean, devenind cetățeanul unei planete neatinse de virusul uniformizării. Așa trebuie să fi simțit William Blacker atunci când, curios să vadă Europa de Est după dispariția Cortinei de Fier, s-a oprit într-un sat maramureșean rupt parcă dintr-o realitate paralelă și ... s-a hotărât spontan să rămână acolo. Opțiunea sa radicală de a locui la țară pe timp nedeterminat (la stabilire, autorul n-a făcut un plan, nici cincinal nici pe vecie, și nici
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
a lungul drumului fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
nu consimte, suntem suficient de receptivi pentru a capta la timp răspunsul ei? Ce garanții avem că țelul nostru obesedant e corect? E sigur că nu greșim atunci când pretindem că am fi deținătorii căii unice? Exemplu asfaltării străzilor din satul maramureșean în care autorul și-a stabilit gospodăria după șapte ani de superbă aclimatizare spune multe. Ceea ce pentru el e un dezastru, pare a fi o binecuvântare pentru toți ceilalți. Expresia veștejită „neted ca-n palmă” e înlocuită cu entuziasm de
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Felicia Oșan, Ionel Pop, Ionuț Oșan, Nicolae Scheianu (primul tehnoredactor al revistei), și semnează articole interesante din oricare punct de vedere te-ai raporta, astfel: deputat Nicolae Bud (Editorialul - Tribunul din Băsești); prof. Aurora Pușcaș (un articol despre învățământul particular maramureșean care s-a născut în Ulmeni); prof. Mariana Dan (un material cu performanțele Grupului Școlar Industrial Dr. Florian Ulmeanu); directorul ziarului on-line „E-Chioar” Dorin Cosmuța cu un eseu intitulat „Mai avem suflet?”); prof. Emilia Pop (cu un articol despre „păstrarea
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
la lucru, vara, țăranii purtau pălării de paie; mai mult ca sigur, la ediția a doua, autorul frumoasei coperți, Mihai Băileșteanu, va folosi chiar o fotografie-color cu vestiți Călușari din Brădeștii Bătrâni, în portul lor alutuanian > oltean, nu cu port maramureșean). În Cuvântul introductiv, Rodica Florescu ne asigură că: „...Monografia comunei Brădești se constituie, după ani de căutări, într-o modestă încercare de restituire a trecutului, de readucere din negrura vremii a unor importante date despre nașterea și dezvoltarea acestui spațiu
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
Acasă > Orizont > Opinii > DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMUREȘEAN Autor: Marină Glodici Publicat în: Ediția nr. 2 din 02 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Nu știu cum e în altă parte, incep și eu precum Ion Creangă, dar aici la noi, jurnalistul maramureșean are un statut destul de greu înțeles de sistemul
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
Acasă > Orizont > Opinii > DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMUREȘEAN Autor: Marină Glodici Publicat în: Ediția nr. 2 din 02 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Nu știu cum e în altă parte, incep și eu precum Ion Creangă, dar aici la noi, jurnalistul maramureșean are un statut destul de greu înțeles de sistemul public, sau cel puțin de o parte din sistemul public și de reminescentele vechiului regim totalitar chiar și din cadrul societății civile... Spun asta din propria și umila mea experiență de aproape opt
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
mâna cui rămâne oare?Și câte lucruri frumoase s-ar putea face dacă oamenii ar fi mai corect informați și ar respectă cu adevarat acest popor minunat al Maramureșului! Marină GLODICI Baia Mare 17 februarie 2010 Referință Bibliografica: Despre statutul jurnalistului maramureșean / Marină Glodici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2, Anul I, 02 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marină Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
și ai rolului lor de poeți", a explicat poetul Nicolae Scheianu în deschiderea evenimentului. Astfel că cele două vedete ale serii și-au citit singure poeziile, acompaniate la pian de Petru Damșa. Înainte de a citi, însă, fiecare personalitate a poeziei maramureșene a fost prezentată, pe scurt, cu realizările sale literare, după care a rostit o mică introducere. „Toată viața mi-am dorit să fiu om, niciodată nu mi-am dorit să fiu scriitor. Cel mai greu lucru e să fii om
DRAGOSTEA DE POEZIE SE VEDE CEL MAI BINE MIERCURI de ANCA GOJA în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345056_a_346385]
-
Acasa > Cultural > Artistic > RELAȚIILE DE FAMILIE SE DESTRAMĂ ÎNTR-UN RITM ÎNGRIJORĂTOR Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 74 din 15 martie 2011 Toate Articolele Autorului Anul trecut instanțele maramureșene au înregistrat 1300 dosare de divorț Tot mai multe cupluri găsesc că despărțirea, uneori doar în fapt alteori legală ar fi soluția de a pune capăt conflictelor ivite de-alungul căsniciei. Din toamna anului trecut, potrivit amendamentelor aduse Codului familiei, soții
RELAŢIILE DE FAMILIE SE DESTRAMĂ ÎNTR-UN RITM ÎNGRIJORĂTOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345048_a_346377]
-
de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților. Numărul celor care de cele mai multe ori din disperare iau hotărârea să rupă definitiv relațiile de căsătorie se înmulțește an de an, cel puțin asta se poate constata din statisticile instanțelor maramureșene. Marea majoritate dintre acești parteneri de viață nu mai suportă climatul familial alterat, respectiv violența, ori alcoolismul sau infidelitatea celui cu care odată a răspuns optimist și entuziasmat în mod afirmativ în fața ofițerului de stare civilă. O parte dintre cei
RELAŢIILE DE FAMILIE SE DESTRAMĂ ÎNTR-UN RITM ÎNGRIJORĂTOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345048_a_346377]
-
soldați români căzuți pe câmpul de luptă la poalele Munților Tatra s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor căzuți pentru ca noi să putem trăi azi într-o Europă Unită. Un moment special s-a pregătit pentru poetul maramureșean din Băița-Ion Șiugariu care a căzut și el pe câmpul de luptă. Dl. Vasile Vlașin-organizatorul deplasării rostește un cuvânt de „Bun venit”celor prezenți care s-au ostenit să parcurgă sute de kilometri pentru a aduce un omagiu ostașilor români
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
Aniversari > SLOVA CREȘTINĂ LA 6 ANI DE EXISTENȚĂ - GÂNDURI RĂZLEȚE Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1329 din 21 august 2014 Toate Articolele Autorului Iuliu-Marius Morariu Apărută în urmă cu șase ani în peisajul cultural românesc din Transilvania, revista maramureșeană Slova creștină, publicație în format electronic ce poate fi consultată accesând portalul www.slova-crestina.ro, inițiată și întreținută de către preotul poet Radu Botiș, fiu al Maramureșului voievodal și neobosit slujitor al Bisericii lui Hristos, avea să se remarce și să
GÂNDURI RĂZLEŢE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376489_a_377818]
-
În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
Pentru cei rămași. Pentru cei plecați. Istoricul Memorialului Închisoarea din Sighet Închisoarea din Sighet a fost construită în 1897 ca închisoare de drept comun. În august 1948 a devenit loc de detenție pentru un grup de studenți, elevi și țărani maramureșeni. În zilele de 5-6 mai 1950 au fost aduși la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni). În noiembrie 1950 au fost încarcerați la Sighet 45-50 de episcopi si
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
Carti > DIN ALE CRONICILOR TAINE Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramureșean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români - Filiala Maramureș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș. Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]