828,913 matches
-
vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. IVANOV, G. M., "Lămuriri pentru un recenzet grăbit", Gândirea (Ianuarie), 188-189, 1925. MĂLĂNCIOIU, Ileana, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, București, Cartea Românească, 1978. NOVICOV Mihai,, " Tineretul de azi în fața operei marelui scriitor rus", Scînteia Tineretului, Joi 9 februarie, 3, 1956. Idem, "Polifonia și mesianismul la F. M. Dostoievski" în Mihai Novicov (Ed.), Scriitori ruși, Editura Univers, 1972. POPESCU, Radu, 75 de ani de la moartea lui Dostoievski Contemporanul, Vineri 10 februarie 1,3
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precedente. Critică operată de Immanuel Kant asupra dogmatismului metafizic, urmaș al scolasticismului medieval, respectiv asupra scepticismului, a empirismului exacerbat, întors împotriva să - a deschis posibilitatea unor noi interpretări asupra metafizicii și a relației dintre om, societate și lumea înconjurătoare. Un mare pas în această direcție l-a constituit originală distincție kantiana între intelect și rațiune, distincție care a stat la baza reevaluării și reîmprospătării metafizicii, pe care Kant o numește acum rațiune pură - conducând, în filozofia hegeliana, la posibilitatea împlinirii și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
motiv că, nefiind deloc un gânditor determinist, avea oroare de genul acesta de predicții 74. Acționând pe tărâm cultural, rațiunea contribuie la șlefuirea asperităților individuale, la "netezirea aspectelor particularității". Numai în acest fel poate ajunge raționalul să semene cu "drumul mare pe care merge fiecare" și "unde nimeni nu se distinge"75 și numai așa poate încorpora realitatea concretă, spirituală, nu pe cea existentă temporar, aparentă și superficială - sub forma spiritului, a totalității libere și conștiente de sine. Realul și raționalul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la pace și securitate, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sănătos și curat (drepturi de generația a III-a). Consacrarea acestui drept pe plan internațional, regional și în ordinile naționale ale statelor este, în opinia noastră, de cea mai mare importanță pentru societatea globală a secolului XXI, datorită, între altele și următoarelor considerente: - un stil de viață "consumisto-globalist" (răspândit la nivel universal) supus factorilor de presiune, viteza (o criză de timp nesfârșita în care se află omul postmodern)11, datorită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
criză de timp nesfârșita în care se află omul postmodern)11, datorită intensificării și difuzării la scară globală a ideilor, comunicațiilor, produselor, mărfurilor, mijloacelor de transport, comerțului, banilor, serviciilor; - un tip de viață predominant urbanal omului postmodern (o viețuire în marile aglomerări urbane, într-un mediu aproape complet artificial, de beton, cu puține spații verzi și puține posibilități de recreere, în interiorul orașelor, care să fie bazate pe un mod de apropiere față de natură). Un tip de divertismente urbanizate ("plimbatul prin mall
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
într-un divertisment, ceea ce reprezintă o alienare gravă de la relația de comuniune om-natură din care se naște o stare de armonie și de fericire a ființei umane)12; - un mod de viață supus multor forme de poluare specifice vieții din marile aglomerări urbane 13 (pe masura creșterii nivelului de civilizație de tip consumist, crescând și nivelul de poluare al vieții omului urban)14; - un mod de viață și norme/ condiții de muncă predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
consumist, crescând și nivelul de poluare al vieții omului urban)14; - un mod de viață și norme/ condiții de muncă predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape toată ziua (muncă în hale, în uzine, pe șantiere, în clădiri mari de birouri), care izolează omul, pentru cea mai mare parte a vieții sale, într-un mediu artificial, departe de natură, creându-i forme speciale de stres negativ excesiv (stresul profesional, stresul la locul de muncă, stres din munca excesivă, stres
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urban)14; - un mod de viață și norme/ condiții de muncă predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape toată ziua (muncă în hale, în uzine, pe șantiere, în clădiri mari de birouri), care izolează omul, pentru cea mai mare parte a vieții sale, într-un mediu artificial, departe de natură, creându-i forme speciale de stres negativ excesiv (stresul profesional, stresul la locul de muncă, stres din munca excesivă, stres din izolarea omului postmodern de natură); - un stres care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că s-ar impune a fi adoptată (tot sub egida AG.ONU), spre a alinia în mod concret nivelul de protecție a drepturilor omului cu provocările și stilul de viata postmodern, o Carta a protecției drepturilor omului metropolitan (trăitor în marile aglomerații urbane) față de situațiile și condițiile generatoare de stres specific stilului de viață metropolitan. Aici, avem în vedere configurația specifică a metropolelor atât din Nordul dezvoltat, cât și din Sudul subdezvoltat, dar și diferențele de nivel de trai și, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la cele medii că nivel de siguranță al persoanei și că nivel de trai (decent), până la cartierele de lux). De asemenea, trebuie realizată, în cadrul organismelor abilitate de pe lângă ONU, o hartă/situație globală a condițiilor generatoare de stres negativ excesiv în marile aglomerații urbane ținând cont de localizarea geografică a metropolei respective și de tradițiile și specificul cultural, istoric, ale acesteia (de la cartierele lacustre din megalopolisurile asiatice, unde oamenii trăiesc înghesuiți într-o barcă ce le ține loc de adăpost, până la blocurile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
privind sindromul muncii excesive sau în diferite situații generatoare de conflicte de stradă între periferie și forțele de ordine etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de drepturi și de obligații specifice omului urban al societății globale a sec. XXI. Astfel, în cadrul Cartei, dreptul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de drepturi și de obligații specifice omului urban al societății globale a sec. XXI. Astfel, în cadrul Cartei, dreptul la fericire al omului metropolitan, precum și dreptul acestuia de a fi la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la adăpost de stresul negativ excesiv s-ar număra alături de alte drepturi specifice omului urban al secolului XXI (de exemplu, un drept la sănătate multidimensional, îmbunătățit, ca și nivel de protecție juridică, față de condițiile de poluare și toxicitate existente în marile orașe; dreptul la un mediu social, cultural și natural sănătos - deoarece trebuie să se vorbească și de forme specifice de poluare, precum poluarea morală (proliferarea imaginilor degradante privind ființele umane, a vulgarității, a promiscuității, a agresivității verbale, imagistice și fizice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de protecție al setului general de drepturi ale omului, recunoscut tuturor ființelor umane) și un nivel special de protecție juridică în materia drepturilor omului, adică drepturile recunoscute de statele sec. XXI oamenilor supuși condițiilor stresante de trai datorită profilului de "mare aglomerare urbană" a locului în care trăiesc și își desfășoară activitatea. De asemenea, legat de propunerile legislative de mai sus (pe plan internațional, sub egida ONU), ar fi recomandat să se elaboreze (de pildă, printr-o propunere a României în cadrul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
provocat de mână omului, de accidente nucleare sau industriale, de deversări masive de substanțe toxice în apele interne ale unei națiuni, situații de conflicte armate, de război, de genocid, strămutări masive de persoane, epidemii, cutremure, alunecări de teren pe porțiuni mari de teritoriu, stare de depresie, demoralizare a unei națiuni în fața unui pericol intern sau extern, situații limită în care trebuie să se acționeze rapid etc.).Acest drept specific (distinct față de dreptul omului, luat individual, de a fi la adăpost față de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Aceste fraze referitoare la aspirațiile umane și la modul în care se proiectează acum tipul viitor de societate, din perspectiva respectării drepturilor omului, fraze întâlnite în preambule din diverse documente internaționale în vigoare, adoptate în materia drepturilor omului, sunt de mare importanță în conturarea drepturilor din categoriile a V-a și a VI-a de drepturi ale omului. O viziune mult mai detaliată despre lumea viitorului său societatea pe care națiunile, sub egida ONU, încep să o contureze pentru viitor, se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar diminua sau le-ar afecta grav, iremediabil, beneficiul drepturilor omului așa cum sunt ele garantate în prezent. Concepția actuala asupra drepturilor omului (așa cum transpare din Declarația Universală a Drepturilor Omului) este deci, una limitată sub aspect temporal și din perspectiva marilor inovări pe care le poate aduce concret, conexiunea dinre drepturile omului și conceptul de "dezvoltare durabilă" (care introduce ideea transmiterii "către generațiile viitoare" a unui mediu sănătos și curat)30. Introducerea "generațiilor viitoare", ca subiect juridic distinct în cadrul drepturilor omului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generatii" ca subiect juridic distinct de drept global ("generațiile viitoare care trebuie să transmită generațiilor viitoare" un mediu curat, sănătos, cu resurse; un mediu global pașnic, sigur, caracterizat prin demnitate, libertate, echitate pentru toți - este vorba de extinderea cea mai mare a conceptului de "dezvoltare durabilă" și deci, de o îmbunătățire considerabilă a materiei drepturilor omului, ca sfera de cuprindere). Or, revenind la dreptul omului din viitor de a fi la adăpost de stres (dar și la dreptul generațiilor viitoare în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dreptul omului la a fi la adăpost de stresul negativ excesiv reprezintă, în opinia noastră, un drept al omului de generația a IV-a (care poate fi conceput și la nivel colectiv), specific omului postmodern și modului de viață din marile orașe ale globului, la începutul secolului XXI. Organizațiile internaționale cu competențe în domeniul drepturilor omului au, în acest context, responsabilitatea de a adapta continuu dreptul internațional la provocările globalizării, prin extinderea conținutului juridic al drepturilor existente dar și prin consacrarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi "provocat" musulmanii, atacurile de la Paris din 13 noiembrie 2015, soldate cu peste o sută de morți și sute de răniți, toți civili și fără nicio legătură anterioară cu vreo presupusa atingere adusă Islamului, a produs un șoc mult mai mare, fiindcă fiecare s-a întrebat dacă nu riscă să fie chiar el viitoarea victima. Uluirea a fost nejustificată, fiindcă de la atentatele de la World Trade Center, din 2001, la cele de la metroul londonez din 7 iulie 2005 și la decapitările unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
teamă irațională, lipsită de o cauză obiectivă, față de ceva, iar xenofobia - o atitudine de teamă, respingere și ura față de persoanele străine, doar din motive etnice. Din această perspectivă, indiferent de religie sau etnie, intrarea fără verificări suficiente a unor grupuri mari de persoane provenite dintr-o zonă în care există mii de luptători ISIS (după diverse estimări, poate chiar o sută de mii sau mai mulți 3) prezintă un risc real, obiectiv, de strecurare a unor eventuali teroriști. Verificarea identității și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tocmai această a fost întrebarea de la bun început: dacă unii (puțini, dar nu e nevoie de sute de mii pentru un atentat) dintre cei care intră că refugiați nu sunt, cumva, implicați în rețele teroriste, imposibil de depistat din cauza numărului mare de persoane de procesat zilnic. Dar, dincolo de posibilitatea dovedită și deloc surprinzătoare că unii dintre teroriști să folosească ruta migranților pentru a pătrunde în UE, lucrurile au un potențial de gravitate pe termen lung și mai mare. Argumentul adus în favoarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
depistat din cauza numărului mare de persoane de procesat zilnic. Dar, dincolo de posibilitatea dovedită și deloc surprinzătoare că unii dintre teroriști să folosească ruta migranților pentru a pătrunde în UE, lucrurile au un potențial de gravitate pe termen lung și mai mare. Argumentul adus în favoarea migranților, acela că teroriștii erau deja cetățeni europeni și nu ai unor state musulmane (deși pentru cei doi intrați prin Leros nu s-a stabilit încă precis originea), ridică, de fapt, alte întrebări: de ce niște tineri, născuți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
copii nou-născuți și/sau soții însărcinate), toți erau "alfabetizați" tehnologic (comunicarea pe Internet și rețelele sociale par chiar să fi avut un rol important în radicalizarea atentatorilor și înrolarea lor în diverse grupări radicale). Explicația radicalizării unui număr atât de mare de persoane, multe cu statut social și venituri cel putin decente, nu e simplă și unică. Tot ce reiese din informațiile aflate la dispoziția publicului e că în general, după o copilărie absolut normală, fără lipsuri sau frustrări ieșite din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]