11,720 matches
-
grafic al scrisorilor voastre și o să vedeți, negru pe alb, că m-ați cam dat dracului. Treceți peste toate micile mizerii și nu uitați că de luni de zile aștept să vină vara ca să vă am puțin lîngă mine. Pentru că, Marina, în cu totul altă dezordine de inhibiții, eu nu pot face pe nimeni să surîdă (și vreau asta mult de tot) decît scriind bazaconii. Emil P. P. S. Țepeneag a venit ?
Găina este ierbivoră by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12371_a_13696]
-
specialist în comunicare radiofonică, un serviciu special în Aviația Civilă, a cărui importanță a crescut pe măsura dezvoltării acesteia. Radiodifuziunea crescuse, se întărise, căpătase spații de emisie în eter pentru care militau diferiți specialiști în domeniul aviației, al telefoniei, al marinei, al poștei și al altor instituții de stat. Programele primului post românesc de radio, inaugurat înainte cu doi ani, luaseră amploare. Radiodifuziunea română devenise deja o forță și specialiștii din acest domeniu obțineau succese din ce în ce mai importante. Interesul pentru emisiunile radiofonice
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
festin liric de aproape cinci decenii. Dar cronicile despre poezie sau câte o pagină de autor de primă mărime, exigent cântărită, e încrederea că poezia se bucură de aura sa, pe lângă eseu sau un dialog de zile mari cu Adrian Marino, Matei Călinescu, Wunenburger, Bruno Mazzoni, Lorenzo Renzi. Regina detronată de istețimea jurnalui sau de magia memoriilor are farmecul și autoritatea sa, chiar dacă vorbește, în noul mileniu, mai rar, dar cu atât mai memorabil, la o revistă care trebuie să răspundă
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
podele scârțâind și hohote de râs și sunete înăbușite, îmi aprindeam țigara, lumina chioară a becului se lăfăia pe reliefurile stucaturilor ce decorau plafonul, nimerisem întâmplător în fascinanta lume lermontoviană (cu corecții proletare), fumam și reciteam sonetele și madrigalurile lui Marino până alunecam domol în țara viselor. *** Din episodul bucolic cu care m-a procopsit ursita, nu pot uita figura Mutei, femeia de serviciu a școlii, ocrotitoarea mea fidelă, ce-mi aducea în fiecare dimineață un clondir cu lapte și o
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
cer fără nori, fetele n-au învățat încă să mintă, nici băieții să le înșele. De acolo și de demult am recuperat o bijuterie vie ce lucește în mii de focuri și s-ar putea numi la fel de bine: Marină cu Marina. 21 iunie 2001 Din numeroasele și pentru mine cam inutilele lecții de limba latină am reținut o locuțiune emblematică și care mi se potrivea încă de-atunci: omnia mea mecum porto (duc cu mine tot ce îmi aparține), adică am
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de demult, a unei vacanțe studențești toride pe țărmul mării, la Costinești, pline de țipete de pescăruși, de salinitatea văzduhului, de sângele fierbinte al celor douăzeci de ani câți număram în 1965. {i deodată am redobândit imaginea de neuitat a Marinei (nume parcă predestinat) Greceanu, încă mai tânără decât mine, înaltă, sveltă, blondă cu păr lung ondulat, pe plaja nudiștilor numită și "la golfuleț". Nu ea, ci imaginea ei neștearsă, în desăvârșita și pura-i nuditate statuară la vârsta cea mai
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
litoral. Hârbul meu de radio închiriat se dovedea de ajutor în captarea atenției tinerelor fete, mai ales că dădusem într-adevăr, pe scală, peste o muzică grozavă la Ankara. Le-am chemat s-o asculte, astfel făcând cunoștință cu nereida Marina Greceanu și cu colega și prietena ei al cărei nume nu-l mai rețin. Am tras cearșafurile alături, am devenit imediat amici la toartă; eram fericit, altceva parcă nici nu-mi doream decât să mă las vrăjit de perfecțiunea primei
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
atunci emblema vacanțelor studențești de la Costinești: trupul gol, modelat desăvârșit, al unei fete spălându-și lungul păr auriu în apele mării. Ce putea fi mai frumos? În ziua aceea iconică și în orele-i astrale din care s-a alcătuit, Marina a venit cu colega ei la plajă ca de obicei, s-a dezbrăcat de tot, s-a lungit felin lângă mine și mi-a arătat cu vechiul gest al Evei - un ou! Chiar că n-am înțeles la ce-i
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
pururi vie, cu culorile neșterse de trecerea indiferentă a timpului. Aș zice că este un eon, o monadă, dacă nu mi-ar fi teamă de cuvintele mari. De-a pururi, semănând tot mai bine cu micuța sirenă a lui Andersen, Marina, goală ca razele soarelui, își va spăla îndelung și numai pentru mine pletele blonde în sineala mării, pe fundalul oferit de țărmul hașurat de zborul capricios al pescărușilor de la și către cuiburile scobite în mal. Port cameea aceasta prețioasă încrustată
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de zborul capricios al pescărușilor de la și către cuiburile scobite în mal. Port cameea aceasta prețioasă încrustată într-un ungher secret al minții, de unde știu că va dispare doar o dată cu funcțiile cortexului, neuronilor, sinapselor mele. S-ar prea putea ca Marina, de acolo unde este (unde o fi oare?), să nu fi reținut nimic din ziua aurorală a încastrării ei definitive în structura de rezistență a memoriei mele; aș zice că nici nu mai contează: esențialul e că, în neștiința ei
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
are nevoie de o apărare înverșunată, fiindcă se apără singur - Prezent trecut, trecut prezent e o carte în care greșelile sînt recunoscute și răscumpărate, iar alegerile personale - asumate și ele, cu ineluctabilul și definitivul lor. Eugène Ionesco, Antidoturi, traducere de Marina Dimov, 2003, Humanitas, 334 pag. Eugène Ionesco, Prezent trecut, trecut prezent, traducere de Simona Cioculescu, 2003, Humanitas, 236 pag.
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
cărămizi - cărămida perforată numită "eficient" -, e deja dincolo. Fotografia e veche de câteva luni, un an, și cred că de-acum cărămizile au acoperit-o cu totul. E singurul lucru în care Madi, risipitoarea, s-a dovedit eficientă. Prea eficientă. Marina Constantinescu Două zile de telefoane și de vești triste. Duminică după-amiază, în drum spre teatrul din Pitești, am aflat că Vasilica Tastaman s-a prăpădit. Tumultuoasa Vasilica... Se întorsese în țară din Suedia și îi simțeam prezența. Ne-am întîlnit
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de singurătate, de mine. Să mă fi înțelepțit? Încă un an binecuvîntat pentru Adriana, încă o bufniță se alătură grupului. Departe de singurătăți, ce povești adună ele acolo, vom afla, poate, din cărțile Adrianei Bittel. Pînă atunci, La mulți ani! Marina Constantinescu Blîndă rău! Sute de mii de pagini trebuie să fi citit Adriana Bittel pentru România literară în atîția ani de cînd lucrează la revistă. Sute de mii de pagini din care multe nici deosebit de proaste, nici, bineînțeles, deosebit de bune
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
aduc un melc de zece kile De șocolată și i-l torn cadou. Oh! sufletul meu pur din nou vernil e Ca chiloțeii pe un roz popou. Acum voi bea mastică. Poate Ile, Cînd o să crească, mă va face: BOU! Marina o să-i dea atunci pastile Ca să slăbească. Eu, timid erou, O să mă lupt cu fluturi și cu bile Și-o să dansez cel mai viclean tangou, Bînd încă o mastică. Poate Ile...
Acum voi bea mastică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11476_a_12801]
-
Emil Brumaru Pentru Marina. Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
Un respect comparabil cu cel față de cititori, care tot în perioada aceea erau răsfățați cu scrieri minunate, cu traduceri inegalabile. Pe celebrul bulevard ,6 a III-a" am văzut de câteva ori cu nesaț, când eram încă liceean, ,Vrăjitoarea" cu Marina Vlady, un film care mi-a răscolit atunci tot simțul de dreptate și precocele puseuri senzuale. La terminarea peliculei, nu era rar să vezi spectatori cu ochii în lacrimi, dacă asistaseră la o tragedie, sau umflându-și toracele și înălțându
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
moment-cheie, pentru această generație născută în jur de 1920 și afirmată, ba în 1945, ba în 1965, ba după 1990. Această categorie sintetizatoare de oameni de cultură îi cuprinde pe filozoful Mihai Șora, pe eseistul Alexandru Paleologu, pe criticul Adrian Marino, pe învățații N. Steinhardt și Dinu Pillat, cuprinde grupul Cercului Literar de la Sibiu în ansamblul său (Negoițescu și Doinaș, Radu Stanca și Nicolae Balotă, I. D. Sîrbu, C. Regman, O. Cotruș și alții încă), cuprinde însă și grupul Albatros, în sens
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
a lui Șora combină în mod spectaculos neotomismul cu marxismul. Doinaș ne dă o versiune specială a psalmilor. Negoițescu, homosexual deschis, scrie pasionat despre Sf. Teresa de Avila și alți sfinți catolici sau ortodocși. Paleologu trece prin numeroase zig-zaguri religioase. Marino și Ierunca, probabil Regman, se desprind de religie. Nici unul nu pare însă total indiferent unor lupte interioare și unor decizii bine-gîndite. Dacă așa stau lucrurile, atunci unde îi găsim politic pe cei de "placa turnantă"? Aceasta e întrebarea cea mai
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
iar virtuțile și defectele psiho-sociale se învecinează ca într-o imagine edificatoare a umanului însuși. Așa la Negoițescu și la Paleologu, așa la Balotă și Doinaș, așa la Caraion și Geo Dumitrescu, sau, în alte feluri la Șora, Ierunca și Marino. într-un cuvînt, și spre a încerca să adun laolaltă cele spuse înainte, avem de-a face în acest moment 1947 cu o anume internalizare a unor polarizări socotite "eterne" (pripit, desigur, căci această "eternitate" durează în cultura română poate
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Constatăm că "generația de aur" nu se prea raportează la cea antebelică. Celor mai mulți dintre ei "criterioniștii" le rămîn indiferenți: nici ostilitate, nici îmbrățișare. Steinhardt și Paleologu se apropie de Noica, dar numai spre a se distanța de el. La fel Marino de Eliade. Cercul Literar de la Sibiu, nu mai puțin decît grupul Albatros se comportă de parcă "criterioniștii" nici n-ar prea exista. Pentru Negoițescu, Stanca și Doinaș, Schiller și Goethe sunt mult mai importanți. Sigur, i se transmite un salut lui
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Dar mai întâi faptele. În urmă cu doi ani, primesc un telefon de la președintele Academiei care, amabil, îmi spune : Domnule Funeriu, noi suntem la curent cu lucrarea dvs. despre editarea lui Macedonski, știm că ați îndreptat în multe locuri ediția Marino și ne-am gândit că ați fi cel mai îndreptățit să realizați o nouă ediție în colecția pe care o conduc și de care nu mă îndoiesc că aveți cunoștință. Surprins de onoarea ce mi se face, murmur câteva cuvinte
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
să realizați o nouă ediție în colecția pe care o conduc și de care nu mă îndoiesc că aveți cunoștință. Surprins de onoarea ce mi se face, murmur câteva cuvinte, probabil incoerente, după care sunt întrebat cum a reacționat dl Marino la critica mea. "Ca un cavaler al fair play-ului", îi răspund, a scris editurii Amarcord și m-a felicitat pentru acea carte. Redau textual cuvintele dlui Marino, adresate lui Ion Nicolae Anghel, directorul editurii, cuvinte pe care, în convorbirea
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
câteva cuvinte, probabil incoerente, după care sunt întrebat cum a reacționat dl Marino la critica mea. "Ca un cavaler al fair play-ului", îi răspund, a scris editurii Amarcord și m-a felicitat pentru acea carte. Redau textual cuvintele dlui Marino, adresate lui Ion Nicolae Anghel, directorul editurii, cuvinte pe care, în convorbirea telefonică, le-am rezumat : "Multe și sincere mulțumiri pentru trimiterea cărții dlui Funeriu căruia îi transmit, prin dvs., toate felicitările mele. Și fără nici o ironie. ș...ț Erorile
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
scris. Din capul locului am știut că nu mă pot angaja la o asemenea muncă și asta din două motive (al doilea decurgând din primul). După ce ai scris o carte de 300 de pagini despre erorile săvârșite de Vianu și Marino în editarea lui Macedonski, ar fi penibil să faci tu însuți o ediție imperfectă..., iar ca s-o faci perfectă ai nevoie de doi, trei ani de rezidență în București unde se găsește tot materialul documentar. În condițiile actuale, se
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]