902 matches
-
ei supun atenției faptul că bărbații căsătoriți și violenți tind să vadă În ,,caracteristicile negative ale soțiilor lor” cauza generală a conflictului existent În mariajul lor. Nu numai atât. Ei consideră ca fiind necesară și utilă folosirea agresiunii În relația maritală. De multe ori, În astfel de cazuri, furia și gândurile iraționale pun stăpânire pe ei și Îi fac să nu mai conștientizeze situația În care se află. O altă caracteristică a bărbaților, care se Întâlnește În mod frecvent În cuplu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe cei rezidenți în mediul rural. Noile inegalități sunt asociate și cu schimbările din sistemul de redistribuție. Cei cu calificări superioare au venituri din ce în ce mai mari, pe când cei necalificați sau cu calificări precare cad ușor în plasa sărăciei. Totodată, efectele homogamiei maritale (familii în care soțul și soția au niveluri similare de educație și ocupație) accentuează fie sărăcia, fie creșterea veniturilor. Transferurile redistributive ale statului social sunt inconsecvente și se schimbă prea des, sunt insuficient fundamentate (lipsă de date sau de profesionalism
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se bazeze pe o egalitate efectivă. Sigur că deocamdată vorbim doar despre prospectări, tatonări și eventuale consacrări, întrucât conflictele, incertitudinile sau ambiguitățile nu au părăsit încă relațiile de gen nici în spațiul public și nici în cel privat. Între autonomia maritală și dependența economică Și în cazul femeilor, și în cel al bărbaților, propriile individualizări și relațiile familiale iau cursuri contradictorii. Pe de o parte, am observat cum evadarea femeilor din soarta tradițională a statusului moștenit prin naștere s-a bazat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalități generate de piața muncii conservă statusul tradițional al femeilor. Femeile tind să-și construiască o autonomie în cadrul familiei, dar se lovesc de dificultăți în afirmarea independenței lor economice. În acest fel, ajung să fie prinse în conflictul dintre autonomia maritală și dependența economică pe care piața muncii îl generează, dar tot ea îl întreține într-un mod insidios. Fiind dependente și de naturala maternitate, pe care societatea și cultura socială nu încetează să o conștientizeze, femeile ajung să-și dorească
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deși cel mai adesea sunt aleatoare. Oricum, cultura societăților afectate de rate înalte ale divorțialității este saturată de tensiuni, nevroze și practici sexuale colaterale care sunt semne distincte ale instabilității. Familia oferă cadrul unei privatități sau intimități suportate de relația maritală stabilă. Divorțul extinde spațiul privatității, dar în absența unor relații maritale suportive. Privatitatea se transformă în singurătate cu tot cortegiul său de neliniști, temeri și frustrări. Singurul inamic redutabil al divorțului familial în modernitatea noastră târzie ajunge să fie singurătatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rate înalte ale divorțialității este saturată de tensiuni, nevroze și practici sexuale colaterale care sunt semne distincte ale instabilității. Familia oferă cadrul unei privatități sau intimități suportate de relația maritală stabilă. Divorțul extinde spațiul privatității, dar în absența unor relații maritale suportive. Privatitatea se transformă în singurătate cu tot cortegiul său de neliniști, temeri și frustrări. Singurul inamic redutabil al divorțului familial în modernitatea noastră târzie ajunge să fie singurătatea, ce nu poate fi compensată de nici o rețea de relații, oricât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să-l numească pe servitorul Augustino, cu superioritatea ciocoiului, „Tino”. Întregul demers al lui Chandler e, de altfel, psihanalizabil. Scriitorul a fost împins într-o situație fără ieșire de felul în care se încheiase Playback, dar și de propriile obsesii maritale. Sunt bine cunoscute planurile din ultimii doi ani de viață de a se căsători. Rând pe rând, Natasha Spender, Jean Fracasse și Helga Greene devin subiectul unor asedii amoroase pe cât de pline de energie, pe atât de ridicole. Ceva din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
analizate faptele privind hărțuirea sexuală, dificultatea demonstrării lor, interpretările subiective ale acestora, lasă loc confuziei în plan legislativ și, mai ales, lipsei de încredere a victimelor feminine în justiție și în dezvăluirea acestui fenomen destul de răspândit sub diferite forme. Violul marital nu este incriminat ca atare, ci e considerat în contextul definirii generale a violenței domestice. În practică însă, reclamarea violului marital este o raritate, pentru două motive. În primul rând, este foarte greu de dovedit, actul de lege nemenționând probele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lipsei de încredere a victimelor feminine în justiție și în dezvăluirea acestui fenomen destul de răspândit sub diferite forme. Violul marital nu este incriminat ca atare, ci e considerat în contextul definirii generale a violenței domestice. În practică însă, reclamarea violului marital este o raritate, pentru două motive. În primul rând, este foarte greu de dovedit, actul de lege nemenționând probele luate în considerare în instanță. În al doilea rând, el pare să fie acceptat implicit în presupoziția culturală, exprimată și în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al., 1998). Unii avocați recomandă înlocuirea termenului de „divorț prin vina părților” cu termenul „divorț fără vinovăția părților”, care este mai rapid și poate fi reglementat de reguli procedurale simple, oferind o modalitate mai umană de încheiere a unor relații maritale (Macovei, 1999). În același sens, este necesară revizuirea drastică a reglementărilor privind plata unor pensii de întreținere. Acest aspect este deosebit de important, având în vedere deprecierea situației economice a femeilor. Astfel de măsuri ar reduce dependența economică a femeii. Modificarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lui” de la vârste foarte mici ori să plătească o bonă, ceea ce îi crește stresul financiar. Izolarea socială pe care o trăiesc oamenii din societățile moderne duce la abuz în două moduri. În primul rând, problemele personale (cum ar fi crizele maritale sau șomajul) nu mai sunt discutate cu prietenii, ci sunt direct reflectate asupra copilului. În al doilea rând, când începe abuzul asupra copilului, nimeni nu poate interveni, pentru că nu cunoaște situația. În cel de-al treilea rând, atitudinea societății moderne
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Mieko Yoshihama și Susan Sorenson (1994) (apud Segal, 1999, p. 214) au descoperit că „58,7% dintr-un eșantion de 796 de femei care au răspuns unui chestionar aplicat la nivel național în Japonia s-au considerat victime ale violenței maritale”. Wang Xingjuan (1999) a studiat violența domestică pe un eșantion de familii din Beijing și din suburbiile acestui oraș. Potrivit autorului, „chestionarul examinează o serie de factori (de exemplu, nivelul educațional, tipurile de personalitate sau trecutul familiei) pentru a vedea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care apar „infidelitatea sexuală a soției, cicălirea ori refuzul de a face curat sau de a găti”. Rezultatele au mai arătat că persoanele de origine chineză nu au fost tolerante în ceea ce privește „folosirea forței fizice ca modalitate de rezolvare a disputelor maritale” (Yoshioka et al., 2001). Comparația dintre femeile abuzate și cele neabuzate a fost urmărită de Hoan Bui și Merry Morash (1999), care au analizat 20 de femei vietnameze, câte 10 din fiecare categorie. Studiul s-a axat pe corelația dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au răspuns 71 de geneticieni din Brazilia, Grecia, Turcia și India. Procentul cel mai mare privind diagnosticarea și selecția sexului masculin s-a înregistrat în India, peste 52%, în Brazilia, 30%, 29% în Grecia și 20% în Turcia. Studiind relația maritală pe un eșantion de 515 copii (din perspectiva copiilor care sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
că nu sunt obediente și 24,2% din cauza diferitelor greșeli ale mamelor lor (Segal, 1999, p. 223). Putem atunci discuta despre divorț ? În general, în societățile și culturile asiatice, acesta nu este neapărat o „practică generală”. „[...Ă când apar problemele maritale, intervențiile din afară sunt puternic descurajate, pentru că pot produce rușine, dezonoare familiei. În multe culturi asiatice, suferința și perseverența sunt percepute drept virtuți. Femeilor li se va recunoaște îndurarea anumitor greutăți, ele fiind descurajate să discute problemele de familie” cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unui astfel de abuz intră în categoria „victimelor ascunse” ale violenței domestice. În India, de exemplu, acest tip de violență nu este recunoscut în mod oficial. Doar în două situații informale s-au putut constata astfel de abuzuri, precum și violența maritală, în condițiile în care discuțiile s-au purtat separat, doar cu soțiile (Segal, 1999, p. 227). Prin comparație, în Japonia, acest tip de abuz este mult mai des întâlnit. Fumie Kumagai (1983) a constatat că 80% dintre copiii care și-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a aranja o căsătorie pentru ea, a trebuit să ceară ajutorul unui prieten al familiei pentru a o ajuta în selectarea unui soț” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 935). Altele sunt ajutate de frați pentru a face acest lucru. În ceea ce privește contractul marital, prin definiție, acesta reprezintă un „document scris pe care îl semnează mireasa, mirele și doi martori”. Contractul marital este actul făcut între părți. Rezultatele cercetării au mai arătat că femeilor li s-a părut „un obstacol de netrecut părăsirea situațiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o ajuta în selectarea unui soț” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 935). Altele sunt ajutate de frați pentru a face acest lucru. În ceea ce privește contractul marital, prin definiție, acesta reprezintă un „document scris pe care îl semnează mireasa, mirele și doi martori”. Contractul marital este actul făcut între părți. Rezultatele cercetării au mai arătat că femeilor li s-a părut „un obstacol de netrecut părăsirea situațiilor abuzive în care se găseau fără a cere în prealabil permisiunea soților lor”. În concluzie, „abuzatorii care folosesc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Against Women, nr. 5, pp. 1493-1504. Yoshihama, M.; Sorenson, S.B., 1994, „Physical, Sexual, and Emotional Abuse by Male Intimates: Experiences of Women in Japan”, Violence and Victims, nr. 9, pp. 63-78. Yoshioka, M.R., DiNoia, J.; Ullah, K., 2001, „Attitudes Toward Marital Violence. An Examination of Four Asian Communities”, Violence Against Women, nr. 7, pp. 900-926. Wallace, H., 1996, Family violence: Legal, Medical, and Social Perspectives, Allyn & Bacon, Boston. West, M.O.; Prinz, R.J., 1987, „Parental Alcoholism and Childhood Psychopathology”, Psychological Bulletin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de vedere istoric, odată recunoscută ca problemă (abia în secolul XIX), violența domestică a fost în mod gradual conceptualizată, folosind termenii: bătaia soției; violență domestică; violență în relația de cuplu; conflict conjugal; violență maritală; violență în familie; violență împotriva femeii. Fiecare concept astfel elaborat funcționează ca parte a reprezentării problemei, la un moment dat. Dacă analizăm pârghiile explicative prin care s-a ajuns la aceste concepte, putem identifica unele elemente comune, prezente în fiecare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dintre infracțiunile de înaltă violență comise în anul 1999 s-au petrecut în locuință, iar din totalul infracțiunilor, violența domestică este prezentă în 37% dintre cazuri. Violența intrafamilială include „orice act violent comis de o persoană de pe poziția unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire, asupra altor persoane, cu roluri reciproce” (Stith, Williams și Rosen, 1990, p. 1). În definirea violenței domestice se vor lua în considerare următoarele dimensiuni: - dimensiunea teoretică (modelele teoretice de abordare a fenomenului, dezvoltate în perioade
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și Vlăsceanu, 1998), se referă la „utilizarea forței și constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul impunerii voinței asupra altora” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 658). Violența domestică este definită, în același dicționar, cu referire la relațiile maritale: „violența maritală: ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1998), se referă la „utilizarea forței și constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială în scopul impunerii voinței asupra altora” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 658). Violența domestică este definită, în același dicționar, cu referire la relațiile maritale: „violența maritală: ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
domestică - dimensiunea relațională În definirea violenței domestice trebuie luate în considerare două dimensiuni de analiză: relațiile interumane și natura violenței în discuție (Garner și Fagan, 1997). Referitor la relațiile de cuplu, termenul uzitat frecvent în trecut era cel de violență maritală. Datorită schimbărilor în ceea ce privește structura familiei moderne din ultima decadă, termenul acesta devine prea restrictiv, deoarece exclude violența dintre parteneri în cazurile în care relația maritală s-a desfăcut prin divorț sau în cazurile de concubinaj ori uniune consensuală. Vom defini
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1997). Referitor la relațiile de cuplu, termenul uzitat frecvent în trecut era cel de violență maritală. Datorită schimbărilor în ceea ce privește structura familiei moderne din ultima decadă, termenul acesta devine prea restrictiv, deoarece exclude violența dintre parteneri în cazurile în care relația maritală s-a desfăcut prin divorț sau în cazurile de concubinaj ori uniune consensuală. Vom defini, de aceea, violența domestică la nivelul relațiilor dintre adulți heterosexuali, care coabitează sau au coabitat în trecut într-o relație de tip conjugal. Deși mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]