804 matches
-
sfîrșitul anilor 1980 prin fondarea Școlilor de Formare cu Angajament Social și Politic. Prima a fost creată la Palermo de către părintele Bartolomeo Sorge, în contextul particular al Siciliei; era vorba de Institutul de Formare Politică Pedro Arrupe. Anul următor, cardinalul Martini a înființat la Milano o Școală diocezană. În 1992 existau aproximativ 200 pe întreg teritoriul. Obiectivul era de "a da un suflet politicii", adică de a face ca și competența tehnică să se sprijine pe o viziune asupra omului și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
păstrate în noul sistem electoral. Reînnoirea PPI părea blocată, în ciuda schimbării oamenilor și ideologiei operată prin Carta 93 elaborată la îndemnul lui Raffaele Cananzi, Alberto Monticone, amîndoi foști președinți ai Acțiunii Catolice, al lui Leopoldo Elia, Rosy Bindi, Maria Eletta Martini, și prin aprofundarea filosofiei sturziene în jurul lui Gabriele de Rosa. Dar eșecul electoral a venit prea repede, imediat după crearea sa, fără a-i lăsa timp să se pregătească, iar odată cu eșecul au venit și divizările din interior. După retragerea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
7); experiență(6); neam(6); strămoș(6); Nicolae(5); tînăr(5); vîrstnic(5); alb(4); respect (4); boșorog (3); bunicul(3); moșneag(3); ochelari(3); om(3); barbă albă(2); boală(2); cadou(2); cocoș(2); copil(2); coș (2); martin(2); Moș Crăciun (2); om bătrîn (2); poveste(2); povești (2); riduri(2); rude(2); tataie(2); tristețe (2); urît(2); în vîrstă(2); ajutor; Andrei; apus; ascultător; bani; cu barbă albă; bătrînă; bătrînel; bătrînul Ene; blîndețe; bogat; bolnav; brînci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zi (Dragobetele) sau mai multe zile (Zilele Babei, Filipii), patronate de sfinți creștini (Sântoader, Sângiorz, Sântilie, Sâmedru, Foca, Moș Alexie, Lăzărelul, Dochia) sau fără a avea vreo legătură directă cu creștinismul Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Joimărița, Marțolea, Martinii, Filipii, Circovii, Bestecarii.48 Calendarul popular, privit în concepția unitară asupra lumii, are rolul unui orologiu cosmic, biologic și social. Unitățile de măsură proprii anului anotimpul, lunile, zilele săptămânii, ceasul bun sau ceasul rău se desfășoară în deplină concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
liricii moderne", Editura pentru Literatură Universală, 1969. FRYE, Northrop: "Anatomia criticii", Univers, 1972. GRIGORESCU, Dan: "Direcții în poezia secolului XX", Eminescu, 1975. GRIGURCU, Gheorghe: "Teritoriul liric", Eminescu, 1972. MANOLESCU, Nicolae: "Istoria critică a literaturii române", Paralela 38, Pitești, Univers, 1972. MARTIN, Aurel: "Poeți contemporani" vol. 2, Eminescu,1971. MICU, Dumitru: "Literatura română la începutul secolului XX", E. P. L., 1964. "Periplu", Cartea românească, 1974. "Gândirea și gândirismul", Minerva, 1975. MARTINI Fritz: "Istoria literaturii germane", Univers, 1972. MARTIN, Mircea: "Generație și creație", E. P
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
MANOLESCU, Nicolae: "Istoria critică a literaturii române", Paralela 38, Pitești, Univers, 1972. MARTIN, Aurel: "Poeți contemporani" vol. 2, Eminescu,1971. MICU, Dumitru: "Literatura română la începutul secolului XX", E. P. L., 1964. "Periplu", Cartea românească, 1974. "Gândirea și gândirismul", Minerva, 1975. MARTINI Fritz: "Istoria literaturii germane", Univers, 1972. MARTIN, Mircea: "Generație și creație", E. P. L., 1969. MICU, Dumitru și MANOLESCU, Nicolae: "Literatura română de azi", E. P. L., 1965. "Prelegeri de literatură română contemporană", București, 1974. MINCU, Marin "Critice", I și II, Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Paralela 38, Pitești, Univers, 1972. MARTIN, Aurel: "Poeți contemporani" vol. 2, Eminescu,1971. MICU, Dumitru: "Literatura română la începutul secolului XX", E. P. L., 1964. "Periplu", Cartea românească, 1974. "Gândirea și gândirismul", Minerva, 1975. MARTINI Fritz: "Istoria literaturii germane", Univers, 1972. MARTIN, Mircea: "Generație și creație", E. P. L., 1969. MICU, Dumitru și MANOLESCU, Nicolae: "Literatura română de azi", E. P. L., 1965. "Prelegeri de literatură română contemporană", București, 1974. MINCU, Marin "Critice", I și II, Cartea românească, 1971. NEGOIȚESCU, Ion: "Engrame", Albatros, 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru Descrierea Chinei s-au folosit din plin și în mod declarat surse diferite, printre cele mai importante figurînd China monumentis... illustrata, (Amstelodami, 1667), a lui Athanasius Kiercher, sau Atlas Siniensis, al misionarului iezuit, fost elev al lui Kiercher, Martinius Martini, sosit în China în 1643, Jurnalul de călătorie în China este o operă de mare interes pentru studierea discursului original al lui Nicolae Milescu Spătarul. Avînd în vedere scopul urmărit de scriitor, un "jurnal de călătorie" este un memorial care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
y relatifs, în NEH, I, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1965, pp. 105-132 . Erdély története (Makkai László, Mócsy András szerkesztete), Elsö kötet, A kezdetektöl 1606-ig, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1986. Eszlary, Ch. de, Histoire des institutions publiques hongroises, vol.I, Paris, 1959. Felmer, Martini, Primae Linae Historiae Transilv. Antiqui, Medii et Recentionis aevi. Observationes criticae et pragmaticae cum X excursibus opera Josephi Caroli Eder, Venum prostat Cibinii et Claudiopoli in bibliopolis Martini Hochmeister, 1803. Feneșan, Cristina, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Edit. Enciclopedică, București
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ch. de, Histoire des institutions publiques hongroises, vol.I, Paris, 1959. Felmer, Martini, Primae Linae Historiae Transilv. Antiqui, Medii et Recentionis aevi. Observationes criticae et pragmaticae cum X excursibus opera Josephi Caroli Eder, Venum prostat Cibinii et Claudiopoli in bibliopolis Martini Hochmeister, 1803. Feneșan, Cristina, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Edit. Enciclopedică, București, 1997. Eadem, Legământul lui Radu de la Afumați față de habsburgi. Semnificații și urmări, în AIIACN, XXIII, 1980, pp. 389-392. Filitti, I.C., Despre vechea organizare administrativă a Principatelor române, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
kötet, Budapest, 1939, p. 38 (igy 1222-ben a föurak egy csoportja, 1231-ben a föpapság részéröl). 475 Paul Lendvai, op. cit., p. 54. 476 Ș. Papacostea, Românii în secolul al XIII-lea. Între Cruciată și Imperiul mongol, București, 1993, pp. 125-135. 477 Martini Felmer, Primae Linae Historiae Transilv. Antiqui, Medii et Recentionis aevi. Observationes criticae et pragmaticae cum X excursibus opera Josephi Caroli Eder, Sibiu-Cluj, 1803, p. 109 ( Ducem ejus se dixit in Diplomatibus Ao. 1263. filius Belae, Stephanus, divisem cum patre jam
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu-i suferea pe poeți, l-a îndepărtat din capitală lombarda, transferându-l în Valtellina. De aici se întoarcea în fiecare seară la Milano unde trăiau printre pictori, scriitori, jurnaliști la cafeneaua Savini din Galeria Victor Emanuel: Giacomo Manzù, Arturo Martini, Domenico Cantatore, Aligi Sassu, genovezul Francesco Messina, Gabriele Mucchi (care îl găzduia uneori), Lucio Fontana, Alfonso Gatto, Leonardo Sinisgalli, Titta Roșa, Raffaele Carrieri, Arturo Tofanelli.240 În acel an, precum și în cei ce i-au urmat, poetul s-a confruntat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
The Return of Thematic Criticism, edited by Werner Sollors, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1993. Volume de autor Anakreonte, Saffo, Le Odi di Anakreonte e di Saffo recate în verși italiani da Francesco Saverio De'Rogati, Stamperia di Angiolo Martini, Firenze, 1783. Anceschi, Luciano, Idea della lirica, Edizioni di uomo, Firenze, 1945. Anceschi, Luciano, Saggi di poetica e poesia, Boni, Bologna, 1942. Apollonio, Mario, Ermetismo, Cedam, Padova, 1945. Bacchelli, Riccardo, Tutte le opere, vol. XXV, Mondadori, Milano, 1960. Bachelard, Gaston
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale culegerii Zibaldone: 1840-41, 2589, 3013, 3045, 3441, 3991, 4047, 4236, 4438. Leopardi o citise și în traducerea lui De'Rogati: Le Odi di Anakreonte e di Saffo recate în verși italiani da Francesco Saverio De'Rogati, Stamperia di Angiolo Martini, Florența, 1783. 494 În Heroide se conturează cu claritate dorința lui Safo de a îl readuce în brațele sale pe Faun și așteptarea de a se contopi cu pământul Siciliei unde acesta plecase. Următoarele cuvinte safiene atingeau, cu siguranta, o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mică este cultura noastră. Să vă dau un exemplu. Nicolae Manolescu susține că sintagma de "poet național" este perimată și că nu se operează cu asemenea noțiuni în culturile mari. Nu este adevărat. Luați Istoria literaturii germane a lui Franz Martini și o să vedeți că Goethe este poet național și educator național. La ruși, nici nu mai vorbim. Nimeni nu îndrăznește să spună că Pușkin nu ar fi poet național. Am discutat apoi cu intelectuali francezi. Acolo Hugo este poetul național
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
1985, "Le métatexte camusien", Cahiers Albert Camus. MAINGUENEAU D., 1984, Genèse du discours, Mardaga, Bruxelles. 1987, Éléments de linguistique pour le texte littéraire, Bordas. MARIN L., 1990, " Préface-image, le frontispice des Contes de Perrault", Europe, nr. 739-740, Paris, pp. 114-123. MARTIN R., 1983, Pour une logique du sens, PUF (col. "Linguistique nouvelle"), Paris. 1985, "Argumentation et sémantique des mondes possibles", Revue internationale de philosophie, 155/4, pp. 302-321. 1987, Langage et croyance, Mardaga, Liège. MASSIN A., 1989, L'ABC du métier
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lotul martor, la acești pacienți evidențiindu-se prezența hiperinsulinemiei, a hipercoagulabilității și o creștere a activității simpatice. <notelist> 1. Amouyel P. The concept of individual cardiovascular risk management. Eur Heart J Suppl 2000; 2(Suppl D): D2-D3. 2. Andreozzi GM, Martini R. The fate of the claudicant limb. Eur Heart J Supplements 2002; 4 (Suppl B): B41-B45. 3. Belch JJ, McLaren M, Khan F. Hickman P, Muir A, Stonebridge P. The inflammatory process in intermittent claudication. Eur Heart J Supplements 2002
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1990: Éléments de linguistique pour le texte littéraire, Paris, Bordas. MARIN L. 1986: La Parole mangée, Paris, Klincksieck. MARMONTEL J.-F. 1818-1819: "Dialogue philosophique ou littéraire", "Dialogue poétique", Éléménts de littérature (1787), Oeuvres complètes, 18 vol., Paris, Verdière, t. XIII. MARTIN R. 1987: Language et croyance, Bruxelles, Mardaga. MERE Chevalier de 1930: "De la conversation" (1677), OEuvres, Paris, Belles-Lettres. MILNER J.-C. 1978: L'Amour de la langue, Paris, Le Seuil. MINK L.O. 1969-1970: "History and Fiction as Modes of Comprehension", New
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Batteux 89 Lefranc 88 LEM 49, 50, 219, 223 Lessing 70, 96, 105 LIBARIUS 18 Lintvelt 51, 57, 58 LONGOS 16, 17 LUCAS 121 M MAUPASSANT 45, 46, 49, 202, 203, 229 Macherey 157 Marino 18, 21 Marmontel 86, 89 Martin 100, 101 Metz 169 Mitterand 45, 69, 70 Mortier 32 N Neefs 68 Nef 95, 100 P PEREC 173 Perrault 87 Perrone-Moisés 29, 30 Peytard 70 PONGE 206, 217, 218 PROUST 62, 69, 72, 78 Q Quasthoff 108 Quintilian 17
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
LITTÉRATURE Nr. 38 1980: Le décrit, Paris, Larousse. LITTÉRATURE Nr. 61 1986: Paysage, Paris, Larousse. LUKACS G. 1975: "Raconter ou décrire" (1936), trad. fr. în Problèmes du réalisme, L'Arche. MARINO A. 1977: La Critique des idées littéraires, Bruxelles, Complexe. MARTIN R. 1983: Logique du sens, Paris, P.U.F. 1985: "Argumentation et sémantique des mondes possibles", în Revue internationale de philosophie, nr. 155, fasc. 4, Paris, P.U.F. 1987: Langage et croyance, Bruxelles, Mardaga. MAUPASSANT G. 1987: Préface à
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de un canonic al bisericii Sfântul Martin din Tours. Într-un paragraf neînsemnat, după stilul unei simple adnotări de cronică, este semnalată tema vieții apostolice a fraților minori și aprobarea lor de Inocențiu al III-lea. Fragment din Chronicon S. Martini Turonensis, in MGH, Scriptores, XXVI, 464. [Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
III, Milano. 215 R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, București, 1938 (în: "Académie roumaine": La terre et la pemsée roumaines: IV La Doubroudja). 216 S. LAMBRINO, Tomis, cité gréco-gète, chez Ovide, în "Ovidiana" cit., p. 379-390. 217 Cf. DEM. ST. MARTIN, în: "Epigraphica", anul X, fasc. 1-4, 1948, (publ. în 1950), în mod deosebit, p. 115-130. 218 E. RIPERT, op. cit., nota 687, p. 530. 219 Ciudat mod de a se disocia la Ovidiu, ca și cum ar vrea să sugereze că patria lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ei aveau în jur de treizeci de ani și dădeau impresia de competență. Trei erau foarte voinici și depășiseră patruzeci de ani. Șeful lor avea părul alb, părând de vreo cincizeci și cinci. Acesta se apropie. DOMNULE TRASK, MĂ NUMESC MARTIN CARROLL. DINTR-O CLIPĂ ÎN ALTA AȘTEPT ORDIN SĂ OBȚIN DE LA DUMNEAVOASTRĂ, PRIN ORICE MIJLOACE, UN RAPORT COMPLET AL ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE. MARIN ÎI STUDIE CHIPUL. ÎȘI AMINTEA DE CARROLL; ÎL VĂZUSE O DATĂ SAU DE DOUĂ ORI ÎMPREUNĂ CU SLATER. CARROLL ERA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
13 august, în urma capitulării trupelor revoluționare ale Republicii Ungare la Șiria, a fost despresurată și cetatea Timișoara, punîndu-se capăt calvarului locuitorilor ei. În timpul asediului și al epidemiei de holeră s-au evidențiat două personalități medicale: medicul șef militar dr. Johann Martini și noul medic șef al orașului și spitalului civil, dr. Thomas Stephanovits 339. Cu acest episod dramatic se poate socoti încheiată și epidemia de holeră din 1848 în Transilvania, prelungită parțial până în 1849. Desigur, efectele ei au fost mai puțin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
plagă la nivel mondial, a zis și doctoru’ la radio. Te pocnește În ceafă și nu mai scapi de ea, gata, Începi să arunci cu măsline, ăsta e primul semn... Beau Tămâioasă cu măslină În ea, e un fel de martini tămâios. Tu ai minte, mă? Intră În cârciumă violonistul cartierului, un moșulică amărât și jerpelit care cântă la urechile chefliilor ca să scoată de-o vodcă. Gicu Îi face semn să se apropie: Mai ții minte, măi, dragăăăăă Mărieeeee! Hai, bagă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]