3,668 matches
-
nicio alegere colectivă neputînd satisface pe toată lumea. Cu toate acestea, Statul este presupus a servi interesul general. 1.1.2. Două concepții "machiavelice" 1.1.2.1. Concepția marxistă Împotriva viziunilor Statului instrument aflat în serviciul societății, se îndreaptă concepția marxistă, sau materialistă a Statului ca instrument de dominație a societății. Potrivit acestei concepții, cei care controlează producția ("capitaliștii") controlează, în egală măsură, Statul. Marx nu a furnizat o teorie sistematică a Statului, gîndirea sa în domeniu putînd fi rezumată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
din Manifestul Partidului Comunist, în care afirma că "guvernul modern nu este decît un comitet care gestionează afacerile comune ale întregii clase burgheze". Totuși, nu întotdeauna deținătorii puterii economice sunt aceiași cu ai puterii politice, fapt recunoscut ulterior chiar de marxiști, care acceptă că, în anumite circumstanțe, Statul poate dobîndi un grad semnificativ de autonomie față de diferitele clase sociale. Această concepție a stat la baza Statului comunist, dar nu s-a prăbușit odată cu el. Vorba lui G. Orwell (Ferma animalelor): toți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este conferită atît de popor (demos), cît și de bogăție (plutos), care permite cumpărarea de lucruri, de oameni, de influență. Astfel, deciziile politice sunt luate prin combinarea forțelor acestor factori. 1.1.2.2. Școala "Public Choice" Independent de curentul marxist, chiar opus acestuia, a apărut în ultimii ani o altă analiză critică a Statului, dezvoltată în principal de Școala "Public Choice", avînd drept lideri pe J. Buchanan și G. Tullock și drept obiectiv elaborarea unei teorii economice a politicii. Economiștii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
productiv nu produce nimic, datorită lentorii sale; un alt punct de vedere, consideră că doar producția de bunuri este importantă, iar serviciile nu corespund decît unei activități superficiale, deci neproductive. Această teză apare în mod explicit la Marx și la marxiști. Dar atunci, în afară de adnimistrații, ar însemna că toți pro-ducătorii de servicii comerciale sunt, de asemenea, neproductivi, ceea ce ar umple societatea de tot mai mulți paraziți. Este mult mai util să considerăm că bunurile și serviciile sunt la fel de necesare, acestea din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
feudalismului cu capitalismul, de pildă, a rezultat din capacitatea celui din urmă de a ameliora forțele productive, dar pentru aceasta el a trebuit să descopere munca salariată și să schimbe raporturile sociale. Într-un anumit fel, Școala Reglaționistă prelungește logica marxistă actualizînd-o, deoarece ea explică criza actuală a economiilor capitaliste printr-o epuizare a fordismului. Limitele regimului intensiv de acumulare ar fi atinse și aceasta ar obliga la oprirea creșterii salariilor, impunînd întoarcerea la flexibilitate, sub toate formele sale. Norma socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al actorilor pe piață. Singura problemă este de a ști pînă unde este posibil de mers în acest sens. Răspunsul la această chestiune variază în funcție de logica ce inspiră diversele tipuri de abordări în termeni de reglare. Într-adevăr, după cum filiația marxistă este mai mult sau mai puțin puternică, diferă și rolul atribuit Statului. Preluînd o clasificare propusă de Bruno Théret (în "Revue d'Economie appliquée", tom XLIII, nr.2, 1990), putem repera trei ansambluri reglaționiste: Pe linia marxismului ortodox, care își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1. Concepții despre Stat 7 1.1.1. Două concepții "angelice" 7 1.1.1.1. Concepția clasică și neoclasică 7 1.1.1.2. Concepția organică 9 1.1.2. Două concepții "machiavelice" 11 1.1.2.1. Concepția marxistă 11 1.1.2.2. Școala "Public Choice" 12 1.2. Definiții și delimitări ale sectorului public 14 1.2.1. Evoluții 18 1.3. Statul ca actor economic 20 1.3.1. Rațiunile si rolul intervențiel statale 21 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
conferințe-dezbatere despre filosofia publică. A fost sau nu comunism? Aceasta a fost tema în jurul căreia s-a dezbătut și care, evident, a generat discuții aprinse. Autor: Gabriela Bejan Profesorul doctor Dumitru Borțun a afirmat că, dacă ne luăm după principiile marxiste, nu a fost comunism nicăieri în lume, decât, poate, în Iugoslavia. Acesta a mai precizat că între actualul regim de guvernare și anumite etape ale comunismului există similitudini. Soluția îndepărtării lor ar fi ca ”generația actuală să fie resetată. Asta
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
altfel, nici atunci când i-a fost solicitat un răspuns clar la întrebarea care a făcut subiectul întâlnirii acesta nu a fost prea generos în afirmații. El susține că nu a fost comunism nicăieri în lume dacă ne ghidăm după teoria marxistă, acolo unde sunt evocate principiile fundamentale ale regimului comunist. Întrebarea, există similitudini între actuala guvernare și regimul dictatorial, ținând cont că în presă au fost utilizate afirmații ca lovitură de stat, a așternut liniște în sală. După numeroase eschivări, Dumitru
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
pe ideea că financiarul va trece înaintea economicului. Scrie Rocard: "Marx anunță o criză mai gravă decât toate, constând în dezechilibrul economiei reale provocat de o atotputernică, dar haotică, finanță mondială. Ei bine, o constatăm pe pielea noastră." Dacă ideea marxistă a pauperizării și polarizării societății capitaliste nu s-a dovedit o prognoză corectă, aceea a riscurilor capitalismului financiar, urmaș al capitalismului industrial, pare confirmată, în opinia lui Rocard, de bancruta actuală a băncilor și de recesiunea care urmează. Pe de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
cu pricina, "transmis și luat sub oblăduirea Universității franceze", ar constitui o barieră la "tot ceea ce ține de o luare în considerare a inconștientului freudian sau a psihanalizei, la tot ceea ce ține de o înțelegere în profunzime a materialismului istoric marxist sau a ceea ce ține de experimente, eu le-aș spune mai în acord cu realitățile epocii, și care țin de expresie". "Formalismul" astfel înțeles are un caracter ambiguu, putînd fi progresist sau conservator. De exemplu "formalismul rus", șarjînd "o întreagă
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
la o anume distanță. Întrucît în comparație cu stînjenitoarea frustețe intelectuală, mergînd uneori pînă la un semianalfabetism, a unor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Iosif Chișinevschi, Nicolae Ceaușescu și destui alții, Leonte Răutu era posesorul unei instrucții medii, axată pe lecturi marxiste și din clasicii literaturii ruse. Situația nu i s-a schimbat în fond în perioada Ceaușescu. Asocierea celor doi cu prilejul "prelucrării" activului de partid de la Excelsior, în 1957, în momentul crizei provocate de "deviaționiștii" Iosif Chișinevschi și Miron Constantinescu
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
decisiv. Desemnarea grupului Noica-Pillat-Paleologu-Steinhardt drept obiectiv al Securității și osîndirea componenților săi la ani grei de temniță, "demascarea" grupului Milița Petrașcu-Mihail Andricu- Dora Massini-Marius Nasta, campaniile împotriva lui Lucian Blaga, cazul Jar, persecutarea intelectualilor maghiari, inclusiv a celor de orientare marxistă dar nu și stalinistă precum Gaal Gabor, excluderile și sancționările unor membri ai Uniunii Scriitorilor și nu în ultimul rînd stigmatizarea lui Arghezi ("Pe Tudor Arghezi, care nici acum nu s-a schimbat, l-am desființat") alcătuiesc palmaresul sinistru al
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
cărți cu cap și coadă. Amănuntul acesta nu trebuie să ne descurajeze, întrucît profilul autorului ne face să închidem ochii asupra defectelor de structură ale cărții. Căci Bourdieu are o calitate pentru care merită tot respectul, și asta în pofida epidemiei marxiste de care, neputîndu-se feri, s-a molipsit ca de o rîie subînțeleasă a epocii: calitatea de a se fi rupt de conformismul academic francez, întorcîndu-i spatele și înconjurîndu-se cu pelicula izolatoare a unei viziuni sociologice. Spirit incomod, alergic la mode
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
trăit și în perioada comunistă, spune profesorul, dar sub o mare cenzură, exilat. Rădăcinile social-democrației noastre nu sunt numai marxismul sau neomarxismul, așa cum se crede, ci are o orgine compozită: socialismul utopic, socialismul creștin, anarhist și cel mai important - revizionismul marxist (...) Eduard Bernstein și Karl Kautsky, secretarii privați ai lui Engels, au putut să intre în arhiva Marx-Engels și constata lucruri care contraziceau teoria marxistă. Capitalismul creează un număr din ce în ce mai mare de oameni săraci și un număr din ce în ce mai mic de oameni
Adrian Niculescu: Un socialist este un comunist democrat. Fuziunea cu liberalii, un lib-lab by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79628_a_80953]
-
crede, ci are o orgine compozită: socialismul utopic, socialismul creștin, anarhist și cel mai important - revizionismul marxist (...) Eduard Bernstein și Karl Kautsky, secretarii privați ai lui Engels, au putut să intre în arhiva Marx-Engels și constata lucruri care contraziceau teoria marxistă. Capitalismul creează un număr din ce în ce mai mare de oameni săraci și un număr din ce în ce mai mic de oameni săraci. Săracii vor fi tot mai mulți și tot mai săraci, iar bogații tot mai puțini și tot mai bogați. Ei au zis că
Adrian Niculescu: Un socialist este un comunist democrat. Fuziunea cu liberalii, un lib-lab by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79628_a_80953]
-
inacceptabile de care se face uz: "Binele este Răul, într-un sens, susținea cu cinism Marx. Ceea ce trebuie eliminat. El se opune progresului în relațiile interumane. Răul este Binele pentru că produce mișcare și face ca istoria să continue lupta". Demonia marxistă ilustrează cu eclatanță o asemenea uzurpare. Toate revoluțiile bizuite pe violență, de la cele franceză și engleză la revoluția bolșevică și la cele latino-americane, au eșuat în cele din urmă, lăsînd în paginile istoriei pete de sînge. Excepțiile sunt oferite de
O expertiză a Răului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7682_a_9007]
-
toți, (...) maestrul absolut al sofisticii, al acrobației intelectuale și morale, într-un cuvînt, al tuturor combinațiilor, genialul Ostap Bender al anilor noștri '50, este George Călinescu. Bărbatul care a reușit sinteza între un hedonism cînd neoclasic, cînd baroc, și poncifele marxiste". E adevărat că exegetul se distanțează de alte aserțiuni, din unghiul d-sale de vedere, "oarecum gratuite, greu de susținut cu argumente serioase", precum următoarea ce nouă ni se pare demnă de luat în considerare: "Poezia anilor '60 este îmbătată
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
achitat. Constrâns desigur, acceptă să dea note informative, printre alții și despre Florin Pavlovici, și misticul de mai deunăzi devine profesor de ateism. Cameleon patent, când lucrurile par să ia o altă întorsătură, după 1989, el își "transformă fulgerător prelegerile marxiste... în prelegeri democratice de istoria religiei". Cercetătorul foarte asiduu din arhivele CNSAS comunică alteori doar numele de cod al turnătorului, rămas indescifrabil (Melancolicul), dar adesea izbutește să-l deconspire, ca, de exemplu "Valeria", totuși străveziu, care era o "grațioasă poetă
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
scena politică. Interesele prezentului au dat, de fiecare dată, interpretări diferite faptelor din trecut. Asta când trecutul nu era de-a dreptul reinventat ca sursă de legitimare a unor regimuri politice mai mult decât discutabile. Primul deceniu de istoriografie oficială marxistă este pus sub semnul directivei celui de-al doilea congres al PMR, potrivit căreia "știința istorică face parte integrantă din frontul ideologic de luptă al partidului". În ce-i privește pe autorii aserțiunii, nici măcar retoric nu se simte vreo preocupare
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
a alcoolului concentrat, ci pe asimilarea lentă și în doze homeopatice, dând symposionului anvergura unui maraton, organizând piramida halbelor cu minuția unui constructor neamț de catedrale gotice, abolind mai eficient chiar decât cele mai tari băuturi pactul cu timpul, transformând marxist cantitatea în calitate, cucerind așadar cu arme apolitice sau chiar antipolitice, definitiv și irevocabil, proletariatul." Față de, pe de altă parte: "Whiskyul churchillian, spirtos energetic, consumabil deci eficient în combinații cu băuturi energizante precum Red Bull sau Burn, cel mai puțin
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
de pagini, cîte numără Partea blestemată, op din care astăzi numai primele trei părți mai pot fi citite cu interes, în vreme ce ultimele două sunt stînjenitoare: "Societatea industrială" (partea a patra) este o diatribă împotriva putreziciunii burgheziei, mostră tipică de aberație marxistă, iar "Datele prezente" (partea a cincea) reprezintă o pledoarie jenantă pentru justețea cauzei comunismului din Uniunea Sovietică. Citindu-i enormitățile rostite pe marginea luptei aspre, dar juste, pe care autoritățile o duc în URSS, îți vine să-ți spui că
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
de energie poate fi acceptat, dar de aici și pînă la seninătatea cu care Bataille pune apariția lui Luther și a lui Calvin pe seama problemelor economice ale epocii lor e drum lung, un drum care amintește de convingerea cu care marxiștii afirmau că la baza cruciadelor au stat cauze economice și contradicții de clasă. Apucătura de a explica univoc suprastructura prin infrastructură și superiorul prin inferior își găsește la Bataille expresia în formula cheltuirii prisosului de energie. Toată istoria omenirii poate
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
interesează, si scară durităților: talcul, gipsul, calcarul, florina, apatita, ortoza, cuarțul, topazul, corindonul și diamantul. Vă întrebați ce cărți a tipărit diaconul Coresi? Catehismul, Tetraevanghelul, Apostolul, Cazania, Molitvelnicul, Psaltirea, Liturghierul, Pravila și Cazania a II-a. Care sînt, conform teoriei marxiste, trăsăturile unei legi? Esențialitatea, necesitatea, generalitatea și stabilitatea. Cine au fost semnatarii "scrisorii celor șase"? Apostol, Bîrlădeanu, Brucan, Mănescu, Pîrvulescu și Răceanu. Dar semnatarii scrisorii către D. R. Popescu în apărarea lui Mircea Dinescu? Bogza, Doinaș, Hăulică, Paleologu, Paler, Pleșu
Cesautica Claunegalo Vivestido by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7267_a_8592]
-
manifestanți dau dovadă de ipocrizie, după ce ani întregi au acceptat ca alții să voteze și să ia decizii în locul lor. Iată ce le reproșează jurnalistul protestatarilor: - Au trecut de la un protest ecologist anti-Roșia Montană, presărat cu idei naționaliste, anticapitaliste, antioccidentale, marxiste și anarhiste, la o mișcare pur contestatară, anti-sistem, transideologică; - Cei mai mulți provin din categoria celor fără opțiuni politice clare, marii absenți de până ieri din spațiul public; - Protestatarii din Piața Universității reprezintă masa de cetățeni în stradă, țipând fiecare pe limba
Ce le reproșează Dan Tapalagă protestatarilor din Piața Universității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71476_a_72801]