711 matches
-
politice comuniste ale Europei Centrale și de Est (cu puține, chiar dacă semnificative excepții, ca Polonia și Ungaria) dar și China [se recomandă clasicul Schurmann 1972], Coreea de Nord și pentru o perioadă limitată, Vietnamul de Nord au avut la dispoziție o ideologie marxist-leninistă care se caracteriza prin uniformitate, rigiditate, caracter univoc și intenționa să contopească sistemul politic și societatea. Mai puțin clar este cazul regimului nazist, totalitar desigur, dar lipsit de o ideologie propriu-zisă, pentru că manifestul programatic al lui Hitler, expus în cartea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
clar este cazul regimului nazist, totalitar desigur, dar lipsit de o ideologie propriu-zisă, pentru că manifestul programatic al lui Hitler, expus în cartea sa Mein Kampf, nu este sub nici o formă comparabil, prin consistență, prin conștiință și prin coerență corpusului doctrinar marxist-leninist. Totuși, elementele escatologice ale nazismului, concepția despre concentrarea puterii politice, centralismul absolut și încercarea de a forma, pe un sistem de gîndire univoc, un Reich milenar, trece dincolo de simplele mentalități autoritare și se apropie semnificativ de construirea unei ideologii, se
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
apoi al UTM-ului, apoi iarăși al UTC-ului, după 1965. Încet-încet, își făcuse apariția buimaca limbă de lemn de care un întreg popor se va suprasatura. Promotorii și propovăduitorii acestui mod standard de comunicare au fost „profesorii” întru doctrină marxist-leninistă ce au „predat” în numeroasele școli de cadre, de instructori, de îndrumători sau chiar de „oratori țărănești”, așa cum vom constata în materialele următoare, ca să nu mai vorbim despre „celebra” academie Ștefan Gheorghiu poreclită, nu tocmai ortodox de către muritorii de rând
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost făcută cu scopul de a demonstra pentru a mia oară că atât UTC-ul (UTM-ul) cât și PCR-ul (PMR ul) au fost slugile devotate ale ocupanților sovietici care odată cu tancurile au adus și sălbatica și inumana ideologie marxist-leninistă. Iată cum a consemnat scribul de serviciu pe Biroul Județean al UTM, pățania „sărmanului” tov. Vojniver: „...tov. Iancu arată că atunci când a plecat cu cadourile județenei noastre a primit și un plic pentru C.C. P.M.R. precum și alte acte ale județenei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost (mai mult ca până acum) demonstrația din această zi de doliu național în care plânsul nației a fost înlocuit, brutal, cu o pastișă a bucuriei regizate, cu o imundă ploconeală în fața celor doi oameni care au reușit, cu manualele marxist-leniniste, să îngenuncheze un popor, de altfel mândru și demn. Petrecerea a început cu o întârziere de aproape 25 de minute, cauzată de sosirea în tribuna oficială a așa-zișilor conducători cu un decalaj egal cu acest interval. Până atunci, am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu înverșunare decadența burgheză a artei. În numele nonconformismului revoluționar, ea combate „falsul spiritualism, intelectualismul camuflat și pseudoermetismul”, iar pe „scriitorul care continuă să mai scrie o literatură artistică” îl declară „pur și simplu nebun”. Aplicând cu strictețe dogmatică preceptele esteticii marxist-leniniste, care vede o antiteză de nedepășit între arta pentru artă și arta cu tendință, publicația crede într-un militantism radical, cum o arată, de pildă, articolul O generație falșe de Alexandru Sahia: „În acest timp de existență dureroasă, în acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
intelectualitatea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, luptă pentru înfăptuirea Programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Partidul Comunist Român își întemeiază întreaga activitate pe învățătura Marxist-leninistă, aplicând-o în mod creator la condițiile și particularitățile specifice țării noastre, slujind cu fidelitate interesele și năzuințele vitale ale poporului. ...Scopul final al partidului este construirea societății fără clase - societatea comunistă.” Și mai departe, în ceea ce privește membrii de partid: ,,...e
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
viață dusă în nimicnicie nu folosește nimănui. Nici măcar analfabetului respectiv. Cât timp am locuit în apartament, timp de 30 de ani am mers în fiecare an la Slujba de înviere la Catedrala Mitropolitană. Pe timpul bolșevicilor așa ceva „nu cadra" cu „ideologia Marxist-leninistă despre lume și viață", dar ca de obicei, îi sfidam pe analfabeți și din acest punct de vedere. Mergeam la înviere pur și simplu pentru că așa simțeam eu „chemare". La un moment dat văzând cum luminează lumânările, cum lumina este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
15% albi, cu 30 de "limbi oficiale", predominante fiind quechua și aymara, cu o clasă muncitoare în formare, cu o țărănime cvasitotal analfabetă, cu economia penetrată de marile companii nord-americane, Bolivia putea să însemne la venirea lui Che, conform teoriei marxist-leniniste, "veriga slabă a lanțului capitalist", unde o mișcare revoluționară ar fi avut sorți de izbândă. Cunoșteam istoria luptelor de independență a popoarelor din America latină împotriva Spaniei, începută acum mai bine de două veacuri. "Războaiele de independență", fie ele ale latinoamericanilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mai bine să-și rotunjească domeniile, să-ngenuncheze poporul și să devină "marii români" de azi...?" În treacăt fie zis, recunoaștem aici, în aceste formulări propagandistice, găunoșenia viitoarei limbi de lemn pe care o vor folosi din plin criticii noștri marxist-leniniști în anii de după cel de al doilea război mondial, sancționându-i lui Eminescu limitele de gândire și de atitudine, în numele clasei muncitoare, de la care se revendica patetic și Panait Istrati ("clasa muncitoare, căreia îi aparțin /nu prin mentalitate, ci prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acuzații reciproce fără precedent, jigniri și acuzații ce făceau deliciul diplomaților și presei occidentale. Este suficient de amintit unele dintre invectivele ce și le adresau conducătorii chinezi și sovietici. Mao Zedong îi numea pe conducătorii sovietici "fasciști nedemni de moștenirea marxist-leninistă", iar pe Hrușciov "o cismă veche" de nefolosit. La rîndul său, Hrușciov îl gratula pe Mao cu apelativul "cadavru viu". Se ajunsese, de asemenea, la ciocniri armate în zona de frontieră. Informațiile mele despre diferend, obținute din surse sigure, atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
asupra unui termen cu care să-și numească propria țară, deși "Cehia" (Cesko), expresie neoficială urâtă și neiubită, pare să fie din ce în ce mai acceptată. Fără îndoială, caracterul ceh s-a modificat în timpul celor patruzeci de ani de regim comunist. Dacă ideologia marxist-leninistă a impus colectivismul ca principiu de conducere social obligatoriu, greutățile și temerile asociate cu regimul represiv a avut efectul opus, ducând la un individualism extrem, decăderea morală și atomizarea societății. În timpul euforiei inițiale a Revoluției de Catifea și înainte de ruperea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
6. Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? România și Europa de Est au sfârșit două decenii de schimbări revoluționare. Organizarea politică și structura sa socială au fost transformate, controlul proprietății a fost distanțat de stat, în timp ce ideologia marxist-leninistă a fost înlocuită cu liberalismul și naționalismul. Comunismul a privat aceste societăți de încrederea în instituțiile aflate în afara familiei și a rețelor intens personalizate. Imediat după 1989, nu a existat un regim pentru utilizarea metodică, înțeleaptă a informațiilor, ce să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Și astfel, zece ani după excursia pe care am făcut-o într-o versiune distinct românească a "paradisului muncitoresc" coordonat de ideologia marxist-leninistă, am privit cu mare interes și mare satisfacție dispariția comunismului în Europa de Est și am așteptat cu nerăbdare sfârșitul regimului Ceaușescu în România. Părea că acest sfârșit niciodată nu va veni, dacă ne mai gândim și la cuvântarea pe care Ceaușescu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
cehii și ceilalți își aminteau aceleași perioade și aceleași evenimente istorice. În al doilea rând, mulți ani de zile am fost interesată de marxism ca formă utopică de guvernare. Deși nu am fost niciodată marxistă, am găsit fascinantă aspirația regimurilor marxist-leniniste către perfecțiune. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martora căderii regimului comunist? Cum ați perceput acele evenimente? La sfârșitul anilor '80, domeniul studiilor est-europene putea fi împărțit în două mari grupuri: pe de o parte, cei care-și petreceau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
sfârșitul anilor '80, domeniul studiilor est-europene putea fi împărțit în două mari grupuri: pe de o parte, cei care-și petreceau timpul studiind instituțiile sau rezultatele lor, care discutau cu oamenii politici din acele țări și care credeau că regimurile marxist-leniniste din regiune vor dura la nesfârșit; pe de altă parte, cei care studiau dizidența și opoziția față de aceste regimuri, care vorbeau cu o mulțime de oameni din diferite segmente sociale, inclusiv cu dizidenți, cântăreți de muzică rock, feminiști și preoți
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
doi au recomandat editurii să nu-mi publice manuscrisul. Cum deja semnasem un contract pentru publicarea acelei cărți, am reușit să conving editura să trimită manuscrisul la alți doi recenzori. Asta a și făcut. În decurs de câteva luni regimurile marxist-leniniste din regiune s-au prăbușit, Germania s-a reunificat, iar crăpăturile din edificiul politic sovietic s-au lărgit. Cei doi recenzori noi au fost foarte entuziasmați de manuscris. Dar deja manuscrisul meu nu mai prevedea viitorul, ci pur și simplu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
forjorii au Început să fabrice inele de rulmenți În contul anului 1965 (subl. În orig)<<”. Costache propusese (și aplicase) o altă formulă: „Forjorii au obținut noi succese În Întrecerea socialistă”. Pentru că redactorii ilustraseră articolul și cu o fotografie, paznicul ideologiei marxist-leniniste schimbase legenda din „Rulmenți pentru 1965” În „Rulmenți peste plan”. Motivul? „Conform dispozițiilor”. Tot am vorbit În episoadele anterioare despre „instrucțiuni” și „dispoziții” cu ajutorul cărora Împuterniciții cu cenzura comunistă a presei și tipăriturilor DE ORICE FEL, eliminau sau modificau unele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
periodice”. Deci, cine avea chef să-și manifeste public talentul, trebuia să și-l agațe În cuiul partidului comunist român unde putea fi „analizat” de vreun oareșce tov. cu cultură estetică extrem de limitată, obtuz ideologic și prizonier al demolatoarei doctrine marxist-leniniste. a.y. Pe scenă intră Petru Necula Din păcate, data emiterii primului document arhivistic În care apare și semnătura acestui nou cenzor trimis de partid la Vaslui, nu a fost inserată dar importanța comunicării acestuia trimisă la București nu poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vremii noi” că Ceaușescu ar fi spus următoarea bâlbuță: „SÎnt socialiste și partidele comuniste sau muncitorești”, lucru neadevărat datorită faptului că În hulitul Occident existau partide socialiste care nu aveau nici În clin și nici În izmene cu hidoasa ideologie marxist-leninistă. O altă greșeală semnalată de cenzor fusese aceasta: „Tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat sarcinile actuale care revin MAE și misiunilor diplomatice ale României, pentru traducerea În viață a hotărîrilor externe a partidului și statului nostru (subl.În orig.), În loc de: a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acestui țel”. Cu toate reproșurile neculane, totuși s-a găsit cineva la gazetă ca să spargă solida gheață a adevărului În favoarea pojghiței nanometrice 40 a minciunii comuniste, scriind În numărul 1972/15 aprilie 1975 articolul pe gustul deplin al morocănosului cenzor marxist-leninist: „Educația ateist-științifică - componentă a muncii politico-educative”. Bucurie mare, veselie generală, aplauze vii și asurzitoare În biroul Împuternicitului corectării devierii cuvintelor și la lecturarea altor articole „la temă”: „Multe materiale prezintă omul nou, etica socialistă, militează pentru orientarea opiniei publice În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
registre: al cercetării teoretice și al celei empirice. Această „inerție” a durat doar trei ani (1974-1977). De-a lungul ei, lucrurile stăteau foarte diferit față de cele văzute prin ochii prejudecății populare care ne liniștește prin sintagma comodă: era o facultate marxist-leninistă care îndoctrina studenții cu documente de partid. Sau a celei potrivit căreia filosofie s-a făcut pe vremea lui Ceaușescu doar la Păltiniș. Deși unele cursuri se numeau „cum trebuia”: materialism dialectic, materialism istoric, socialism științific, profesorii ne învățau filosofia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
samavolnicie ce se ascundea îndărătul justiției poporului. La începutul anilor ’50, sentimentul difuz că anumite lucruri erau imposibile sau de neînchipuit în România mergea mână-n mână cu ignoranța noastră. Ce știam noi despre comunism? Habar n-aveam de ideologia marxist-leninistă. Am impresia că eram asemenea țării noastre, așa cum era ea în ajunul lui 23 august 1944. Plasez familiile noastre în categoria reprezentativă a României conservatoare, dar cu idei liberale, luminată din punct de vedere intelectual (studii, călătorii, limbi străine), având
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
rolul Franței în istoria română a secolului al XIX-lea, îi ștersese pe Edgar Quinet, pe Michelet, pe Napoleon III și, mai târziu, numele generalului Berthelot, fără de care istoria română nu se poate înțelege. Istoriografia, devenită domeniu rezervat al ideologiei marxist-leniniste, alungase Franța „burgheză“ din istoria României. După 1965, atitudinea antioccidentală avea să ia forme mai puțin agresive, mai ascunse. Noul viraj spre comunismul național, început de Gheorghiu Dej și exploatat din plin de Ceaușescu, din momentul instalării sale la putere
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe care Țurcanu îi credea devotați acțiunii sale și convinși de justețea ei aveau un regim preferențial: literatură marxistă, țigări, plimbare jumătate de zi în curtea exterioară. Ajutat de Gebac, Steier și alții, el le preda celorlalți noțiuni de ideologie marxist-leninistă și dialectică, spre a putea continua în alte penitenciare activitatea din Pitești. Unul dintre elevi, Vasile Badale, afirmă că Țurcanu știa că va urma împrăștierea lor și i-a prevenit că 'vor avea de întâmpinat greutăți pe unde se vor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]