2,991 matches
-
picături scăpate din vedere în cursul nopții. Mâinile îi tremurau și și le înfipse cu ciudă în vata de sticlă izolatoare a țevilor cu triplă folosință: pat, masă, șifonier. Se scurse prin gaura zidului afară, glisând bucata de tablă care masca ascunzătoarea. Era prea devreme și bodegile din Piața Săracă și cele de pe Calea Galați încă nu se deschiseseră. Se așeză pe stinghia băncii din părculeț și arestă un chiștoc de lângă picior. Fumul își făcu preț de o secundă veleatul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din apele nămoloase ale sufletului. Bună seara Doamne, ce bucurie de a ști că ești posesorul mizeriilor grase pline cu voluptăți, hotărâri, speranțe, injurii, deziluzii, incertitudini, capricii, jocul de-a capriciile, de-a stăpânul, de-a omul atotștiutor, de-a masca, de-a subtilitatea, de-a încrederea, de-a depresia, de-a sinceritatea, de-a minciuna, câtă bucurie, tot să strângi, câtă veselie, tot să aduni, câtă plăcere să știi că mizeriile vorbesc, au volum, sunt o LUME! Cum să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Se auzea comandantul Celulei de Criză urându-le prin stație petrecere frumoasă. Patru elicoptere Cobra au deversat trupe de soldați de la unitățile militare din Galați și Constanța. Un dirijabil a basculat frânghii pe care s-au scurs 1.572 de mascați de la Trupele Speciale Buzău. O farfurie zburătoare, după ce a făcut semnul lui Zorro pe cer cu fum verde, a teleportat 431 de roboți de bucătărie, 14 păianjeni de oțel din recuzita filmului Războiul Stelelor al lui George Lucas și doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Eu am văzut strălucirea aurului acelor vremuri peste care s-a tras cu zgomot fermoarul. Străinul își însuși geanta după ce oferi în schimbul ei un laptop de buzunar care, deschis spre verificarea funcționării sale, expuse, ce-i drept, trunchiat ochilor mei, mascați de ochelarii incognito-ului, secvențe dintr-un oraș cu case pe perne de aer și oameni levitând printre ele, dar brăileanul, mulțumit, închise laptop-ul și-l vârî în borsetă, plecând grăbit fără să privească în urmă. Ar fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
strănepoți. Gustav îmi sufla, eu priveam cu mâinile paralizate pe lângă corp, mișcându-mă de pe un picior pe celălalt, îmi tot dregeam vocea, voiam să spun ceva, dar nu știam nimic. Doamne, eram gol pe dinăuntru, cei din sală râdeau discret, mascându-și cu palmele rictusul gurii, lăsau rușinați privirea în pământ, dar vedeam, departe, în fundul sălii, chipul încruntat al profesorilor. Începeam cu voce răgușită de emoție să însăilez ceva, chipurile se destindeau privindu-mă cu gravitate. Da! Începeam să vorbesc. Nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
axiome și postulate. Lumina palidă din vitrinele magazinelor desena contururi murdare pe asfaltul răpciugos, Cofetăria "Venus" de pe Strada Regală trimitea prin vitrină o pată paralelipipedică. Restaurantul "Lotca" proiecta o plasă. Casele își prelungeau umbrele punctate de ochii uriași ai ferestrelor mascate cu perdele portocalii sau roșii. O ușă deschisă în grabă zdrențuia geografia umbrelor cu forma hidoasă a unui om care dispărea printre ziduri. O prelată, superficial ancorată de scheletul de fier, fâlfâia înspăimântător ca o velă, prevestind naufragiul peste mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Carlos. Ți-a ieșit de fiecare dată doar pentru că ai mizat pe servilismul celor care ar fi făcut orice ca să înhațe resturile care cădeau de la masa ta. Într-o asemenea companie nimănui nu i-ar fi fost greu să și mascheze slăbiciunile, cu atît mai puțin ție, care ai fost înzestrat din naștere cu o fire cameleonică. Și ca să-ți trezesc o amintire cît se poate de sugestivă care nu va face altceva decît să-ți demaște angoasa ta patologică, am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un taior cafeniu, strâns În talie. Pălăria cu dantelă și pămblicuțe crem ascundea părul castaniu ce se arginta vizibil dar lăsa la vedere sprincenele frumos arcuite, simple și mereu bine Îngrijite, fața prelungă, pomeții ridicați, obrajii cu mici riduri bine mascate cu pudră, gura de la care Va „Împrumutase” colțul din stânga-sus mai ridicat decât omologul său din dreapta și, mai ales, ... ochii ei mari și luminoși, cu care Ochenoaia a aruncat adesea săgeți pline de amor și mulți bărbați au fost ținta
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
I → I Fiind vorba de loc de muncă drept situație inițială, proporția de activi folosiți care nu-și schimbă starea este mereu cuprinsă între 90 și 95%, ceea ce sugerează o mare stabilitate. Aceasta nu e totuși decât aparentă, căci matricele maschează schimbările de stare interne statutului de loc de muncă, mai exact toate persoanele care își schimbă sectorul de activitate și/sau întreprinderea și/sau postul, ca și toate cele care trec de la statutul de salariat la cel de non-salariat și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tiune, la interes, la business, e amputată de introducere și de Încheiere, nu e o cometă cu cap, cu plete și coadă, cu siaj luminos pe urmele ei. Simți că activismul ei programatic e incitat ca să umple un gol, ca să mascheze o carență, să sal veze Întregul din teroarea principalului amănunt al ființei sale. Urîtele și urîțelele vor să domine din start ori, tot din prima, dau să te tragă de mînă după ele, asta dacă palpită de partea dinamică a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
gravitatea noutății. Era În octombrie 1962, Împlineam opt ani, iar asupra planetei stătea să se năpustească războiul nuclear. La sfîrșitul verii lui 2013 Însă, după ce traversasem Carpații Orientali, urcasem În Apuseni și mă Învîrtisem prin nordul Ardealului cu orbita pustie mascată de ochelarii fumurii, am revenit la București unde un medic mi-a confec ționat o proteză din acrilat. La sfatul lui, am renunțat la artificiul cu irisul albastru și am acceptat unul căprui, mai potrivit cu nuanța incertă a scleroticii globului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În acea clipă s-a auzit bătaie În ușă. „Sper să fie Gruia. Poate mă scoate din discuția asta nepotrivită ”. ― Poftește, te rog. În cadrul ușii a apărut Gruia. ― Bună seara. M-am prezentat pentru contravizită, domnule profesor - a reușit să mascheze Gruia surpriza. Deși nu-l cunoștea pe individ, și-a dat seama că este securist, după felul cum ședea În fotoliu. Răsturnat Într-o rână, picior peste picior și căutătură zeflemitoare... După o scurtă privire cercetătoare către Gruia, a Întrebat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe obraji ca un bun părinte. Ce mai faci? A venit tăticu pe la noi, să ne mai vadă, îl informă Mariana, mai înainte de-a apuca el să spună ceva. Virgil dădu din cap și schiță un zâmbet de curtoazie, mascându-și astfel o anumită neplăcere. Faptul că socrul îi pica pe nepusă masă pe cap n-avea de ce să-l umple de entuziasm, mai ales acum, la sfârșit de an, când avea atât de mult de lucru la serviciu. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lopată, se apucase de treabă fără nici o zăbavă. Seară de seară, după ce se întuneca bine, el mai scurta cu câțiva metri gardul instituției al cărei slujbaș era, fără ca cineva dintre colegi să bage de seamă ceva. Zăpada mare cât casa masca perfect orice activitate, și mai ales una atât de subversivă. Cu toporișca lui bine ascuțită, Virgil hăcuia sistematic bulumacii și scândurile destul de groase ale gardului și căra în liniște toată prada acasă, în niște saci împrumutați de la moș Panciu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a rămas binișor descumpănită... meditativă în fața atreadului aliniat ca pentru raport.... Cum?? În Saiuzul nostru măreț și bogat, și avansat, și puternic mai există sărăcie? Boje moi! Și a dat neputincioasă din mână cu un vizibil efort de a-și masca nedumerirea spre a nu se face de tot râsul în fața copiilor. Pe cât de înfiptă, hotărâtă, țanțoșă și plină de sine era numai cu câteva minute mai devreme, brusc a devenit un pământean obișnuit, supus unor dileme ale vieții și parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
femeie frumoasă ce se știe râvnită, pe ultimele acorduri ale tangoului de rămas bun. A doua zi, Emilian Mihailovici a fost de negăsit în incinta taberei. A lipsit și de la manifestările cultural-artistice prilejuite de focul de tabără, spre disperarea bine mascată cu șiretlicuri feminine a Natașei Semenova. În schimb, a revenit cu o oră înainte de părăsirea taberei de către copii pentru a-i însoți la Vamă, în vederea încheierii cu bine a sejurului acestora în România. Ce s-a întâmplat? A întrebat Natașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
meu de depravat și pușlama am dat iute la pace. Tot în contul onoarei am trecut și faptul că au fost invitați la botez foarte mulți profesori de-ai mei, dar și niște domni care umblau, de regulă, pe străzi, mascați în milițieni, iar acum i-am văzut deghizați altfel. Am cântat cu atâta patos un memorabil Mulți ani trăiască, încât au aplaudat și milițienii, despre care, se știe, n-au nimic în comun cu arta muzicală; sau poate că din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Cine mă iubește? Pe mine cum mă iubești? Pe cine iubesc? · · · · Je ne sais pas. Într-o zi frumoasă de vară iată că intru într-o clădire și sunt martoră la o crimă. Încerc să fug, însă mă prinde. E mascat. Cu mâinile mă ia prin spate și îmi spune să nu țip. Mă întorc și văd că are un cuțit. Lama îi strălucește(Lamă străluce-îmi place). Tremur și simt că mă pierd, că fac infarct. Mă ia și mă scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
acoperi chipul. Astfel te ascunzi, te ferești, însă ești pregătit de atac. Sângele curge mai cu spor, prezența ta de spirit e incontestabilă. Astfel, nimic nu te poate atinge, tu ești bine ascuns. Vei ieși numai când vei dori. Ce mască să îți alegi? Când toți sunt ingenioși, tu să fii viu colorat, pentru a-i întrece. Când toți sunt câte un personaj, tu alege-te pe tine. Iar când vrei să fii independent, imaginează-ții pe toți în negru ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
autoritar, cu o dezinvoltură plină de demnitate și sigură pe ea în orice situație. Nu era nici prea inteligentă, nici prea cultă, limitată cam din toate punctele de vedere și neputând pătrunde vreodată în miezul problemelor cu mintea ei, însă masca bine poleită, pe care și-o punea de fiecare dată, când ieșea în societate, era îndeajuns de strălucitoare, pentru a demonstra lumii repede exact contrariul acestor lucruri. Singura ei aptitudine salvatoare, Istorisiri nesănătoase fericirii 149 totuși, era dezvoltatul său simț
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
privind prepararea perfectă a ceaiului. El însuși afirma că este dispus să devină discipolul celui care ar putea să îndeplinească în chip desăvârșit aceste sarcini aparent triviale și nu ne este deloc greu să intuim aerul de falsă umilință care maschează ultimul enunț: 1. Pregătește un bol de ceai delicios (la propriu și la figurat). 2. Creează senzația de răcoare în timpul verii și de căldură în timpul iernii. 3. Aranjează cărbunii de așa manieră încât apa să fiarbă cum trebuie. 4. Aranjează
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
academic. Hendry susține, pe scurt, că există o multitudine de modalități non-verbale de comunicare, printre ele numărându-se și schimbul de cadouri frumos ambalate. Pornind de la imaginea darurilor împachetate, cercetătoarea ajunge să interpreteze însuși limbajul politeții ca pe o formă mascată de ambalaj verbal al unor idei care, livrate sec și fără tact, ar putea deranja sau chiar ofensa. Extrapolând, tot o formă de "împachetare" ceremonioasă este constituită de modalitatea de dispunere a participanților la o întrunire oficială, în care rangul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru că-ți simte mirosul". În fond, ce altceva retranscrie Parfumul, cu poezia, cu subtilitatea și cu metafizica unui alt veac, decât tehnica de manipulare a feromonilor și de obținere artificială a acestora, pusă la cale de chimiștii zilelor noastre? Evident, mascată sub dorința de a cuceri, nediscriminat, pe oricine îți iese în cale, este setea de putere, iar parabola lui Jean-Baptiste Grenouille nu trimite decât indirect la mitul lui Don Juan: calea parfumului este, pentru el, un mijloc infailibil de a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
i-a înfipt pumnalul în spate. Zedon a căzut în genunchi, apoi n-a mai mișcat și a rămas locului. Din locul unde era, Adela a strigat: -Verona, oprește-te, lasă-l în grija mea. Adela a dat și ea masca jos de pe față și a venit în fața prințului barbarilor, aducându-și aminte că bătrânii spuneau că acela pe care urmează să-l omori trebuie să-ți vadă fața înainte de a muri, fie și barbar. -Nu meriți, zdrențărosule, și se învârteau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
chiar sânul Universității și nimicirea acesteia ca loc de cultură. Dată fiind importanța lor, aceste două evenimente trebuie să facă obiectul unei delimitări precise. Suprimarea marginalității specifice Universității este o revendicare explicită a cărei semnificație veritabilă este cu toate acestea mascată de motivațiile ideologice de care se prevalează și care sunt ele însele duble, politice și profesionale. Din punct de vedere politic și în numele idealurilor egalitare ale democrației, este contestat dreptul unei instituții și al celor care o slujesc de a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]