1,802 matches
-
140°C; * ambalarea în folii plastice se realizează înainte de maturare. După sărare și zvântare, brânza se menține 2 ore în saramură 14%, cu temperatura de +14...+15 °C, apoi se zvântă, se ambalează în folie din plastic și se supune maturării. 6.4.9. Depozitarea și condiționarea Depozitarea brânzeturilor se realizează în spații speciale, curate și fără mirosuri străine; periodic, vor fi supuse operațiunii de dezinfecție. Pe timpul depozitării, în produsele finite continuă procesele specifice maturării și de aceea trebuie asigurate anumite
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
folie din plastic și se supune maturării. 6.4.9. Depozitarea și condiționarea Depozitarea brânzeturilor se realizează în spații speciale, curate și fără mirosuri străine; periodic, vor fi supuse operațiunii de dezinfecție. Pe timpul depozitării, în produsele finite continuă procesele specifice maturării și de aceea trebuie asigurate anumite condiții de depozitare (temperatură, umiditate și regim de ventilație), a căror nivel depinde de sortimentul de brânză, de tehnologia de fabricație, dar și de caracteristicile fizice ale produsului la momentul începerii depozitării. Brânzeturile se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și capac perforat; * brânzeturile topite se ambalează în folie de aluminiu lăcuită (porțiuni mici) sau în folie de celuloză parafinată (450 g). La brânzeturi pot apare diverse defecte ca urmare a nerespectării parametrilor specifici procesului de fabricație (mai ales a maturării), dar și a celor din timpul depozitării produsului finit (tab. 55, 56, 57). 6.5. Controlul și expertiza calității brânzeturilor Aprecierea calității brânzeturilor constă în determinarea însușirilor organoleptice, fizico-chimice și a celor microbiologice. Importanță ridicată prezintă și stabilirea tăriei cheagului
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cu aciditatea de 7 0SH, în 40 minute, la temperatura de +35°C. 6.5.3. Metode de control a parametrilor organoleptici de calitate Caracteristicile organoleptice ale brânzeturilor variază în funcție de sortiment, în strânsă legătură cu compoziția acestuia și gradul de maturare. La brânzeturile cu pastă moale se urmărește omogenitatea pastei, prezența sau absența scurgerilor libere de zer, existența mucegaiurilor sau a impurităților, dar și alte însușiri: * culoarea = se apreciază pe întreaga suprafață, dar și pe secțiune; se urmărește nuanța și uniformitatea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sub formă de aglomerări); * o mai bună aderență a proteinelor la suprafața globulelor de grăsime, asigurându-le stabilitate (aglomerarea globulelor ar determina creșterea vâscozității mixului, cu efect negativ asupra capacității de aerare); * obținerea unei texturi mai fine; * reducerea timpului de maturare a mixului; * reducerea cantității de stabilizatori. Efectele omogenizării depind de: * temperatura mixului = omogenizarea se realizează la temperaturi de +63...+75 °C; nivelurile termice mai reduse favorizează aglomerarea grăsimii, creșterea vâscozității și implicit, mărirea duratei de freezare; * presiunea de omogenizare = trebuie
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
al mixului: cu cât există mai multă grăsime, cu atât trebuie redusă presiunea de omogenizare (tab. 72). Eficiența omogenizării mixului se poate stabili prin observare la microscop și constă în măsurarea diametrului globulelor de grăsime. 7.4.4. Răcirea și maturarea Răcirea mixului trebuie realizată la temperaturi de +3...+5°C, pentru stoparea dezvoltării microorganismelor care au supraviețuit pasteurizării și obținerii unei vâscozități dorite a mixului. Atunci când se prelucrează cantități mici de mix, răcirea se face în vane (cu pereți dubli
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
se prelucrează cantități mici de mix, răcirea se face în vane (cu pereți dubli și răcite cu apă glacială); pentru cantități mari de mix, răcirea se face în aparate cu plăci (asigură o răcire rapidă, îmbunătățind stabilitatea globulelor de grăsime). Maturarea mixului are loc în vane (prevăzute cu agitator și sistem de răcire în manta), la temperaturi de 0...+4°C și pe o durată de 3-4 ore. Maturarea are drept scop îmbunătățirea corpolenței (consistenței), texturii, rezistenței la topire și capacității
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
aparate cu plăci (asigură o răcire rapidă, îmbunătățind stabilitatea globulelor de grăsime). Maturarea mixului are loc în vane (prevăzute cu agitator și sistem de răcire în manta), la temperaturi de 0...+4°C și pe o durată de 3-4 ore. Maturarea are drept scop îmbunătățirea corpolenței (consistenței), texturii, rezistenței la topire și capacității de aerare a mixului, datorită următoarelor modificări: * solidificarea grăsimii; * hidratarea proteinelor (vor forma un gel slab-elastic); * combinarea gelatinei cu apa (contribuie la formarea gelului); * creșterea vâscozității mixului. În urma
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
scop îmbunătățirea corpolenței (consistenței), texturii, rezistenței la topire și capacității de aerare a mixului, datorită următoarelor modificări: * solidificarea grăsimii; * hidratarea proteinelor (vor forma un gel slab-elastic); * combinarea gelatinei cu apa (contribuie la formarea gelului); * creșterea vâscozității mixului. În urma procesului de maturare, mixul capătă câteva însușiri extrem de importante: vâscozitate; aciditate; stabilitate; viteză de aerare (spumare). Vâscozitatea = influențează direct capacitatea de aerare și de reținere a aerului, fiind afectată de următorii factori: * compoziția mixului (grăsimile și stabilizatorii influențează vâscozitatea într-o măsură mai
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
grăsimile și stabilizatorii influențează vâscozitatea într-o măsură mai mare decât celelalte componente); * felul și cantitatea componentelor (mixul cu multă grăsime are o vâscozitate mare); * concentrația mixului în substanță uscată; * respectarea etapelor de obținere a mixului (pasteurizare, omogenizare, răcire și maturare); * temperatura. Aciditatea = variază în funcție de compoziția mixului în substanță uscată negrasă: când aceasta este mai mare, crește și aciditatea mixului, iar pH-ul se reduce (tab. 73). Dacă materiile prime lactate folosite sunt de calitate, aciditatea mixului va fi în limite
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sub efectul tratamentului termic aplicat, a sărurilor minerale din lapte, a presiunii de omogenizare sau stabilizatorului folosit. Viteza de spumare (aerare) = este asigurată de pasteurizarea mixului la temperaturi ridicate, dar și de executarea corectă a operațiunilor de omogenizare și de maturare. Capacitate de spumare poate fi îmbunătățită prin adaosul de gălbenuș sau smântână proaspete (datorită complexului lecitină-proteină conținut de aceste ingrediente) și de emulgatori (în acest caz, este importantă calitatea materialului lactat negras). Zahărul are efect de micșorare a capacității de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
omogenizare, va contribui și el la îmbunătățirea acestei însușiri. 7.4.5. Freezarea și ambalarea Freezarea reprezintă o congelare parțială a mixului, proces care se realizează într-un aparat numit „freezer”, în două faze de răcire: * răcirea de la temperatura de maturare, la cea a punctului de congelare = se face într-un timp scurt (1-2 minute) și sub agitare, ceea ce determină reducerea vâscozității mixului (sunt parțial distruse structura de gel și aglomerările de grăsime formate pe timpul maturării); * răcirea avansată pentru congelarea apei
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
răcire: * răcirea de la temperatura de maturare, la cea a punctului de congelare = se face într-un timp scurt (1-2 minute) și sub agitare, ceea ce determină reducerea vâscozității mixului (sunt parțial distruse structura de gel și aglomerările de grăsime formate pe timpul maturării); * răcirea avansată pentru congelarea apei din mix = la ieșirea din freezer, înghețata va avea temperatura de -5...-6°C; numai 50-60% din apa conținută va fi congelată. Cea mai mare parte din volumul total de gheață dintr o înghețată se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
timp cât mai scurt, pentru a se forma numai cristale mici de gheață, situație care atrage după sine următoarele avantaje: * se pot utiliza cantități mai reduse de stabilizatori (vâscozitatea mixului poate fi mai mică la freezarea rapidă); * scurtarea perioadei de maturare (pentru că vâscozitatea este redusă, încorporarea de aer este mai puțin dependentă de caracterul mixului); * sunt necesare cantități reduse de aromatizanți (cristalele mici de gheață se topesc rapid în cavitatea bucală, iar aroma este bine evidențiată); * înghețata este mai catifelată (predomină
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
etc. Pe de altă parte, există o serie de factori fiziologici care influențează (Na+,K+)ATP-aza. De exemplu viteza maximă de translocare depinde de numărul de unități transportoare care este determinat ereditar. De asemenea, activitatea pompei depinde de gradul de maturare al țesutului. Fluiditatea membranei afectează și ea activitatea pompei. II.2.4.3. Pompa de calciu Contracția și relaxarea mușchiului sunt controlate de concentrația citoplasmatică a ionilor liberi de calciu. Calciul este stocat într-un organit citoplasmatic, reticulul sarcoplasmatic. De
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pompă de Ca2+ ce asigură expulzarea ionului printr un mecanism comparabil cu alte celule. Aici Ca intracelular este dependent de compoziția lipidică a membranei eritrocitare și este implicat în menținerea formei eritrocitului. Funcționarea pompei de Ca intervine în mecanismul de maturare a hematiei umane. Conținutul în Ca în interiorul eritrocitelor este mic datorită permeabilității reduse a membranei pentru acest ion și datorită pompei de Ca ce transportă activ Ca în spațiul extracelular. Pompa de Ca este dependentă de prezența ionilor de Mg
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale capătului central înmuguresc, cresc și se împart în mai multe fibrile, foarte fine care merg către extremitatea distală a nervului. Dintre neurofibrilele care ajung în capătul periferic, unele se maturizează funcțional iar dimensiuni obișnuite capătă numai una, celelalte dispărând. Maturarea constă în formarea tecii de mielină a fibrei respective, fenomen care se produce mai lent decât creșterea nervoasă. Se admite în principiu, că după sutura nervoasă sunt necesare încă 2-3 luni pentru restabilirea funcțională a segmentului terminal. Regenerarea nervoasă poate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31. Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31. Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre aceștia enumerăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți sau cu rosături și se pregătesc pentru păstrare. Combaterea chimică La cartof este complexul de măsuri chimice se stabilește în funcție de starea de sănătate a materialului de plantat și de evoluția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unde, poate produce pagube mari datorită frecvenței de până la 50 %. În România ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Agentul patogen poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei iar restul sunt sănătoase. La o frunză, pot fi atacate mai întâi foliolele de pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gradul de maturitate, etc. Autenticitatea soiului se verifică pe baza unor caracteristici tipice (formă, mărime, aspectul cojii, consistența pulpei felul și numărul semințelor etc.) prin comparare cu soiurile din mostrele de referință,etc. Forma variază în funcție de specie, soi, grad de maturare, condiții de mediu, fiind dată de natura organului plantei (cilindrică, ovală, sferică etc). Cunoașterea formei este importantă pentru pregătirea condițiilor de ambalare, sortare calibrare, transport etc. Mărimea legumelor și fructelor prezintă variații mai mari față de celelalte caracteristici. Deși este specifică
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
definește, după caz, prin diametru, lungime, lățime, grosime, greutate, volum, număr bucăți la kilogram, etc. Culoarea se datorează prezenței diferiților pigmenți în coaja sau chiar pulpa fructului. Aceștia se găsesc în proporții diferite în funcție de specie, soi, condiții agropedoclimatice, gradul de maturare. Intensitatea pigmentației poate fi influențată și de către unii factori externi precum lumina, temperatura, umiditatea atmosferei, profilul nutritiv al solului. Culoarea servește la stabilirea autenticității soiurilor și la evaluarea gradului de maturitate. Consistența sau fermitatea structuro-texturală reprezintă rezistența opusă de legume
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]