369 matches
-
Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 243-245. 293 Gh. Enescu, Teoria sistemelor logice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p 199. 294 Vezi Lucia Wald op. cit., p. 154-155. 295 Ibidem, p. 177. 296 Vezi notele lui Tulio de Mauro la Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 195. 297 G. Ivănescu, Istoria limbii române, p. 10,13,184,478-479 (în acest ultim loc se amintește și opinia lui Gr. Scorpan în această problemă). 298 Ibidem, p. 9-10. 299 Ibidem, p. 479
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
A.A., Means, G.C., The Modern Corporation and Private Property, New York, Macmillan Publishing, 1932. Berle, A.A., The Impact of the Corporation on Classical Economic Theory, The Quarterly Journal of Economics, Vol. 79, Issue 1, 1965. Biggart, W.Nicole, Guillen, Mauro F., Developing Differences: Social Organization and the Rise of the Auto Industries of South Korea, Taiwan, Spain and Argentina, American Sociological Review, Vol. 64, 1999: 722-747. Blau, P.M., Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley, 1964. Boudon, R., Texte
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
încheie printr-o sistematizare specială a lumii. Ne aflăm în fața unui nou principiu al relativității, după care cei ce observă lumea deduc aceeași imagine din același obiect sau fenomen fizic, numai dacă fundamentul lor lingvistic este asemănător.” (apud Tullio de Mauro, 1978:192). Acesta dezvoltă ideea că limba, chiar dacă nu creează realitatea, funcționează ca un fel de filtru, predispunându-ne să vedem numai anumite fragmente ale realității, în anumite nuanțe, funcție de limba pe care o vorbim. Wittgenstein va spune: „limitele limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
P. Ricoeur, 1999:98). În opoziție cu cele afirmate mai sus, un autor italian (Pagliaro) va afirma că „realitatea în complexitatea ei este în esență incomunicabilă. Fapt este că semnul lingvistic este doar o trimitere, o aluzie...” (apud Tullio de Mauro, 1978:197). Spre această idee va tinde și concepția wittgenseiniană în a doua parte a reflecțiilor gânditorului vienez, obiectivată în Cercetări filosofice. Cu toate acestea, adoptăm poziția conform căreia limbajul reprezintă lumea reală, chiar dacă nu într-o modalitate „tare”, ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limba ne putem face o idee despre cunoștințele și tradițiile acelui popor; așadar limbajul este depozitarul cunoașterii istorice. Dar, în opinia gânditorului, limbajul este o „mediație” necesară oricărui fel de cunoaștere ce vrea să se manifeste ca discurs. Tullio de Mauro va spune că limba „înglobează și transmite o cunoaștere pe care cercetarea științifică o poate, cum și când vrea, integra sau corecta.” (Tullio de Mauro, 1978:194). Limbajul este mediator al acțiunii sociale, având în vedere că aceasta reprezintă acțiunea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mediație” necesară oricărui fel de cunoaștere ce vrea să se manifeste ca discurs. Tullio de Mauro va spune că limba „înglobează și transmite o cunoaștere pe care cercetarea științifică o poate, cum și când vrea, integra sau corecta.” (Tullio de Mauro, 1978:194). Limbajul este mediator al acțiunii sociale, având în vedere că aceasta reprezintă acțiunea realizată împreună cu celălalt, prin celălalt, și asupra celuilalt, iar relația eu-celălalt este, prin excelență, mediată de limbaj. Limbajul este mediu al cunoașterii datorită dimensiunii sale
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un proces de diferențiere în cadrul sistemului lingvistic. Școala anglo-americană, ce se revendică de la Peirce și Morris, impune, însă, un model triadic al semnului lingvistic, redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asemănător celui la care am fost supus eu, pot presupune cu destulă probabilitate că sensul pe care-l dai enunțurilor este sensul pe care li-l dau și eu ascultându-le și folosindu-le la rândul meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Portugaliei, are o suprafață de 5412km2 și o populație de 410.000 loc. Laguna Ria Formosa - include un grup de insule separate prin canale, cele mai multe dintre ele fiind canale naturale. Locuită din paleolitic, zona a fost sub ocupație romană, vizigotă, maură (timp de 500 ani), păstrând numeroase vestigii ale acestei istorii zbuciumate. Pe un areal de 170km2, în Laguna Rio Formosa se desfășoară un parc natural superb, un loc de popas pentru sute de specii de păsări în timpul migrației de primăvară
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
naiba �n tran? ee! �� Iorga avertiza asupra faptului c? era u? or pentru tineri s? identifice r? ul cu o singur? persoan? , �ncheind: �Identific? m tot r? ul acesta cu Ion Br? tianu! � �n timpul acestei memorabile �nt�lniri a ? �?nit ideea mauro? asiatic? a diferen? ei dintre ? ara legal? ? i ? ara real?. ?eicaru ? i?l amintea pe Iorga f? r? s??l �ntrerup? deloc, profund mi? cat. Adusese cu el ? i c�teva sute de scrisori din tran? ee adresate lui Iorga. (�n felul acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
noului regat unit al Italiei (1861), (Ladiam, E., Famous Sayings and Their Authors, Detroit, 1970) (trimtere la „We have made Italy, now we have to make Italians”). 14. Brunot, Ferdinand (coord.), Histoire de la langue francaise, 13 vol., Paris, 1927-1943; de Mauro, Tullio, Storia linguistica dell’Italia unita, Bari, 1963, p. 41; Wehler, H.U., Deutsche Gesellschaftgeschichte 1700-1815, München, 1987, p. 305. 15. Hobsbawm, E.J., Nations and Nationalism since 1780: Programme, Myth, Reality, p. 54. 16. Wright, Lawrence, Clockwork Man, Horizon Press
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Literature, Sampson, Low, Marston & Company, Londra. Cooper, Robert, The Post-Modern State and the World Order, Demos, Londra, 1996. Cullen, Jim, The American Dream, Oxford University Press, New York, 2003. de Grazia, Sebastian, Of Time, Work, and Leisure, Doubleday, New York, 1964. de Mauro, Tullio, Storia linguistica dell’Italia unita, Bari, 1963. de Soto, Hernando, The Mystery of Capital, Basic Books, New York, 2000. Dean, M., Hindess, B. (coord.), Governing Australia: Studies in Contemporary Rationalities of Government, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Dean, Mitchell, Governmentality
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
152 E. Weber, La Fin des terroirs, Paris, Fayard. 1983, p.448-449. 153 Dintr-o populație de 20 milioane de locuitori, doar 400 000 în Toscana și 160 000 numai în restul Italiei erau vorbitori ai dialectului italo-toscan. (T. de Mauro, "Esquisse sociolinguistique des Italiens d'aujourd'hui", p.236-237, în H. Giordan (ed.), Les Minorités en Europe, Paris, Kimé, 1992). 154 B. Anderson, Imagined Communities, op. cit. 155 M. Mann, "The emergence of modern European national-ism", p.146, în J. A
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și dezvoltării rurale, Decebal Traian Remeș București, 4 septembrie 2007. Nr. 764. Anexa LISTĂ cu gradatori autorizați ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Numele Prenumele CNP crt. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Adumitroaie Ștefan 1540224073520 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Dobrincu Constantin 1620814072621 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Ghiduș Neculai 1561117076522 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Micliuc Mircea 1590829073527 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Perdivară Maura 2571031076523 ──────────────────────���──────────────────────────────────────────────────────── 6. Pricope Mariana-Crina 2690319076527 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Sofronia Gelu 1681202073524 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Buțurcă Cristian-Silviu 1700806090075 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Vlaicu Roxana 2741023090023 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Irimia Vasilica 2540927090031 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Georgescu Mariana 2690509511668 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Fincă Victoria-Gabriela 2820413282203 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Florescu Mariana 2660215282228 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Anghel Adrian-George 1610608131211 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Beliciu Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190861_a_192190]
-
cu Gh. Gheorghiev, Mendel Haimovici, Florica Câmpan, Ilie Popa, Ion Creangă, Al. Climescu și alții. În 1930 își ia licența în matematici, după care pleacă cu o bursă în Italia, la Universitatea din Neapole. Aici a fost îndrumat de profesorul Mauro Picone, mentorul său spiritual, căruia i-a păstrat toată viața o profundă recunoștință. La Neapole ăși continuă activitatea de aprofundare a cunoștințelor în domeniul matematicilor și o finalizează prin susținerea, la 25 iunie 1932 a doctoratului în matematici cu teza
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
, Maura (pseudonim al Coraliei Simionescu-Costescu; 15.VIII.1900, Slatina - ?), prozatoare. Soție de colonel, P. era fiica bacteriologului Sava Simionescu, care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
sunt aprinse, au ceva sălbatic în această lume ce nu s-a desprins de primitivitate. Și tot astfel vrăjmășiile, ducând la năprasnice întâmplări. SCRIERI: Biserica nouă, Craiova, 1930; Statuia care arde, București, 1934; Tunda, București, 1940. Repere bibliografice: I. Peltz, Maura Prigor, „Zodiac”, 1930, 1-2; Mărgărita Miller-Verghi, „Biserica nouă”, RVS, 1930, 8-10; M. D. [Mircea Damian], Femeile între ele, FCL, 1930, 883; D. N. [Dinu Nicodin], „Statuia care arde”, ȚA, 1934, 566; Dinu Roco, „Statuia care arde”, „Epoca”, 1934, 1569; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
nouă”, RVS, 1930, 8-10; M. D. [Mircea Damian], Femeile între ele, FCL, 1930, 883; D. N. [Dinu Nicodin], „Statuia care arde”, ȚA, 1934, 566; Dinu Roco, „Statuia care arde”, „Epoca”, 1934, 1569; Al. Robot, „Statuia care arde”, RP, 1934, 4888; [Maura Prigor], „Almanahul Asociației Publiciștilor Români”, 1938, 76-77; G. Bota, „Tunda”, F, 1940, 3-4; Predescu, Encicl., 694; Ion Samarineanu, „Biserica nouă”, F, 1942, 1-2; Dicț. scriit. rom., III, 893. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
nr. 79, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "cu îmbrăcăminte din balast, situat în satul Calafindești, comuna Calafindești, județul Suceava, în lungime de 1228 m și în suprafață de 10011 mp, de la DJ 209 D până la Lauric Arcadie a Maurei", iar coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "60,06"; - la poziția nr. 82, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "cu îmbrăcăminte din balast, situat în satul Calafindești, comuna Calafindești, județul Suceava, în lungime de 1471 m și în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264604_a_265933]