386 matches
-
șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o treime mai redusă decât a dinților permanenți. Excepție fac molarii temporari, care au o dimensiune mai mare decât a premolarilor care vor erupe în dentiția permanentă în locul lor. Putem spune că pe total suma diametrelor mezio-distale ale dinților temporari maxilari este cu 2,8 mm mai mică decât a dinților succesionali de înlocuire, le temporar este mai mic decât Ic permanent cu 2,5 mm. Incisivul lateral temporar - mai mic ca incisivul lateral permanent cu 1,3 mm, caninul temporar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalț ce le conferă aspect de bulb. Rădăcinile sunt accentuat divergente, astfel încât să poată cuprinde ca într-un clește coroanele dinților succesionali. Coroanele pulpare sunt mai aproape de suprafețele exterioare, ca o consecință a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari au o formă deosebită care face trecerea între premolari și molarii permanenți. Există două variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibular este copia fidelă a molarului prim permanent mandibular, prezentând constant cinci cuspizi pe fața ocluzală. Rădăcinile seamănă ca formă și poziție cu cele ale molarilor permanenți, dar sunt mai divergente și recurbate. Dimensiunile coronare și radiculare ale dinților temporari maxilari 7.3. Pierderea dinților temporari este un fenomen fiziologic care permite înlocuirea acestora cu dinții permanenți. Este cauzată de dispariția treptată a rădăcinii prin rizaliză fiziologică. Debutul acestui proces are loc cu trei-patru ani înaintea căderii dintelui temporar de pe arcadă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea incizală (ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli: distal, central și mezial. Fețele orale sunt convexe în treimea cervicală și concave în cele două treimi incizale (ansamblu planconcav), prezintă cingulum și două creste marginale (mezială și distală). Sub cingulum, la incisivii maxilari există foramen caecum. Fețele proximale au un aspect triunghiular, cu baza cervicală și vârful incizal, convexitatea maximă fiind situată în treimea incizală. Marginea incizală are inițial aspect lobulat și formează cu fețele proximale două unghiuri (mezial și distal), cu valori
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluziei prin contactul marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar la incizia alimentelor. 8.2. Grupul canin - 4 dinți, 2 maxilari și 2 mandibulari, câte unul pe fiecare hemiarcada. Succed incisivilor prin poziția lor pe arcadă și se dezvoltă din lama dentară secundară. Erup în intervalul 9-12 ani. Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de dezvoltare: vestibular, format din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Sunt dinți monoradiculari, cu rădăcini lungi, ovalare, aplatizate mezio-distal, cu câte un șanț longitudinal pe fețele respective și cu apexul înclinat spre distal. Prezintă o cameră pulpară voluminoasă și au un canal radicular. 8.3. Grupul premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii superiori și unul pentru premolarii inferiori. Funcțional participă la triturarea alimentelor, fizionomie, fonație. 8.4. Grupul molar -12 dinți, 6 maxilari și 6 mandibulari, câte trei pe fiecare hemiarcada. Se dezvoltă din lama dentară primară, erupția desfășurându-se între 6 și 18 ani. Se dezvoltă din patru-cinci lobi dentari, din care doi sunt permanent situați oral. Molarii maxilari au diametrul vestibulo-oral
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-12 dinți, 6 maxilari și 6 mandibulari, câte trei pe fiecare hemiarcada. Se dezvoltă din lama dentară primară, erupția desfășurându-se între 6 și 18 ani. Se dezvoltă din patru-cinci lobi dentari, din care doi sunt permanent situați oral. Molarii maxilari au diametrul vestibulo-oral cel mai mare. Scad în înălțime spre distal și prezintă cinci fețe. Fețele vestibulare și orale au formă de patrulater, sunt convexe în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală. Pot avea marginile cervicale ondulate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI MORFOLOGICE COMPARATIVE ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54) sunt primii dinți aparținând grupului lateral și se caracterizează prin prezența a cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Grupul molar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unește cingulumul dinților frontali cu vârful cuspizilor orali ai dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o divergență aplicală. Prelungind axele dinților mandibulari și axele dinților maxilari, se constată că ele se unesc la nivelul apofizei crista galii a osului frontal, realizând un con definit de VILLAIN ca, “con de sustentație” (fig. 61). Posibilitatea realizării spațiale a conului de sustentație rezultă din sumarea valorii în grade a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivelul unghiurilor de linie care sunt simetrice la doi dinți vecini. Cervical, simetria se manifestă prin situarea la același nivel a liniei coletelor a doi dinți adiacenți, datorită înclinării lor. La nivelul reliefurilor ocluzale (fig. 68): -cuspizii de ghidaj vestibulari maxilari și linguali mandibulari sunt mai ascuțiți, cu crestele mezio-distale mai accentuat deplasate spre periferie și versantele periferice mai abrupte și ușor convexe; - cuspizii de sprijin sunt mai rotunjiți, cu pante line, mai înclinate; având formă mai rotunjită, implicit crestele mezio-distale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fiecare coroană dentară participă la formarea ariei de ocluzie prin porțiunea sa de contact posibil cu dinții antagoniști (V. Burlui). Zonele posibile de contact în raport static sunt situate anterior la locul de contact al fețelor palatinale ale dinților frontali maxilari cu marginile incizale ale frontalilor mandibulari, și posterior pe suprafețele ocluzale ale dinților laterali după cum urmează: - la maxilar pornește palatinal de la baza cuspidului palatinal pe toată fața ocluzală, până la vârful cuspidului vestibular - la mandibulă pornește vestibular de la baza cuspidului vestibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular de la baza cuspidului vestibular, se continuă pe toată suprafața ocluzală, până la vârful cuspidului lingual. b) În raport static sunt admise ca fiind normale trei variante de contact dento-dentar: - anterior (fig. 70) - contact între marginea incizală mandibulară și fața palatinală maxilară, cu excepția acceptată, margine incizală - margine incizală, în ocluziile cap la cap; - posterior - contact cuspid-ambrazura, în care cuspidul care realizează sprijinul vine în contact punctiform cu versanții proximali ai crestelor marginale a doi dinți vecini (fig. 71), sau contact cuspid-fosă, care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
confirmate de structura morfologică a curbei și de elemente de comparație. Fig. 74. 2. Curba de ocluzie transversală (MONSON și WILLAIN, fig. 75), rezultă din înclinarea spre lingual a fețelor ocluzale ale dinților mandibulari și orientarea spre vestibular a dinților maxilari. Această înclinare determină un arc de cerc cu centrul tot la nivelul apofizei crista galii și care trece prin vârful cuspizilor vestibulari și orali ai dintelui respectiv. Se evidențiază cu o riglă așezată pe vârful a doi cuspizi mandibulari omologi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu maximum de contacte posibile între cele două arcade, mandibula aflându-se în poziție de relație centrică față de baza craniului, rapoartele dentare se apreciază în funcție de trei planuri spațiale. În plan sagital (fig. 78) toți dinții mandibulari sunt mezializați față de cei maxilari după cum urmează: -la nivel molar - cuspidul mezio-vestibular al molarului l maxilar se plasează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră în relație numai cu incisivul central maxilar, incisivul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu incisivul central maxilar, incisivul lateral mandibular intră în contact cu incisivul central și incisivul lateral maxilar iar jumătatea distală a incisivului lateral maxilar vine în contact cu jumătatea mezială a caninului mandibular. În plan vertical (fig. 81), cuspizii vestibulari maxilari depășesc și acoperă pe cei mandibulari, iar cei linguali îi acoperă pe cei palatinali (fig. 82). Acest grad de acoperire descrește de la mezial spre distal. - la nivel canin - caninul maxilar îl acoperă pe cel mandibular; - la nivel incisiv - incisivii maxilari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilari depășesc și acoperă pe cei mandibulari, iar cei linguali îi acoperă pe cei palatinali (fig. 82). Acest grad de acoperire descrește de la mezial spre distal. - la nivel canin - caninul maxilar îl acoperă pe cel mandibular; - la nivel incisiv - incisivii maxilari acoperă înălțimea celor mandibulari pe o treime din aceasta. Acest grad de acoperire se definește prin noțiunea de over-bite (fig. 83) și se exprimă în fracții (1/3. 1/2, 1/1), în funcție de gradul de acoperire a incisivilor mandibulari de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înălțimea celor mandibulari pe o treime din aceasta. Acest grad de acoperire se definește prin noțiunea de over-bite (fig. 83) și se exprimă în fracții (1/3. 1/2, 1/1), în funcție de gradul de acoperire a incisivilor mandibulari de cei maxilari. Se admite ca normală și situația în care marginile incizale ale frontalilor mandibulari vin în contact cu marginile incizale ale frontalilor maxilari, realizând ocluzia cap la cap. Când realizăm arcadele dentare artificiale urmărim rapoartele interdentare în cele trei planuri conform
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]