139,221 matches
-
fidel morfologia arterei anchetate. Proprietățile de material ale peretelui vascular sunt preluate din literatura de specialitate folosind modele biomatematice validate anterior. Presiunea arterială sistolica este una din variabilele dominante asupra rupturii anevrismale. Aceasta este luată în valori minime, medii și maxime, ușor de obținut în timpul examenului clinic. Toate acestea sunt introduse într-un model de elemente finite pentru a fi analizată distribuția tensiunilor în anevrismul intracranian. Simularea computerizată a rupturii anevrismului intracranian este o metodă simplă, practica, poate fi aplicată atât
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic închegat drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de cameră. Și-a definit prin această viziune clară
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 59. footnote>. De aceea, în cartea înțeleptului Iov stă scris: „ispită e viața omului pe pământ” (Iov 7, 1). Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim. Însă, în final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. în Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 275-276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
iar Într-un final să se reîntoarcă În Țara natală pentru a Încheia ciclul vieții și a trece la un nivel superior. Astfel, România devine ultima destinație pentru Marius Albu. Întregul roman lasă aceeași impresie ca un acelerat cu viteză maximă. Adrenalina este pompată În cantități din ce În ce mai mari, pupilele se dilată, inima zvâcnește, mintea amețește, aleargă, zboară, se zbate din ce În ce mai tare, până când, deodată, peisajul se schimbă și ne trezim În fața unei prăpăstii fără sfârșit, a unui abis. Apoi, filmul se rupe
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
este faptul că reușește să reprezinte o temă atât de des Întâlnită Într-un mod unic. Fiecare detaliu este de o importanță extremă - mișcări ale degetelor, simetrii ale cadrelor, descrierea unor diagonale de interes prin mișcarea brațelor, sublinierea momentelor de maximă intensitate prin contorsionarea trupurilor ori prin deosebita putere a vociifiindcă În lipsa lor spectacolul nu ni s-ar mai revela ca un Întreg. Simbolurile răspândite pe parcursul scenelor le permit celor din sală accesul În lumile unor civilizații fascinante, ce reușesc, prin
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
porumb pe jumătate desfăcut, semnificând indienii. La sfârșitul spectacolului, cele patru părți se vor reuni, deoarece iubirea, Învingătoare, a reușit să contureze din nou desăvârșirea lumii, iar triumful ei Îl face pe Amor zeul suprem. Dintre celelalte simboluri de efect maxim și care contribuie la perfecționarea efervescenței ce irumpe din reprezentare amintesc grupul dansatoarelor-păpuși, ale căror mișcări sacadate și sincronizate imprimă o anumită ordine prologului, ordine care se va prăbuși odată cu apariția Bellonei, zeița ce cheamă bărbații la luptă. Păpușile, rămase
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
iubirii, prin valorificarea unei inepuizabile recuzite de culori, forme, lumini și simboluri, astfel conturând o spațialitate atemporală, În cadrul căreia ne regăsim la Începuturile lumii, printre tărâmuri mitice, contactul cu acestea fiindu-ne Înlesnit de viziunea regizorului. Se Încearcă o implicare maximă a celor prezenți, oferirea unei „beții a simțurilor” prin pătrunderea dansatorilor printre rândurile de scaune, prin ploaia cu petale parfumate aruncate de către actorii de la balcon, astfel Întreaga sală de spectacol transformându-se Într-un cadru mitico-fantastic de un misticism tulburător
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
de până în secolul al IV-lea, aceasta realizându-se însă într-un mod mai pasager, nedeplin dezvoltat, netratat cu minuțiozitate, nedezbătându-se in extensum toate nuanțele temei, dacă ne gândim comparativ la ceea ce au dezvoltat mai târziu Grupul Capadocienilor, Sfinții Maxim Mărturisitorul, Dionisie Areopagitul, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama etc. care au scris despre vederile fățișe ale lui Dumnezeu în lumină, nor, întuneric, extaz etc. Cu toate acestea, Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului au trasat câteva linii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e ceea ce se mișcă în suflet, iar fapta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îmbunătățită pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 45. footnote>. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
le-au făcut alții; apoi vom mai fi întrebați și de faptele bune pe care nu le-am făcut sau de faptele bune pe care nu i-am lăsat pe alții să le facă. Într-una din scrierile sale, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne vorbește despre felurile păcătuirii : „Socotesc că în patru feluri păcătuiește omul: prin răpire, prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ai putere să slujești lui Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, „Scrisori duhovnicești”, răspunsul 543, în „Filocalia...”, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 505. footnote> Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim, însă, cu toate acestea, „lupta împotriva păcatelor nu se situează niciodată într-o perspectivă pesimistă. Ea reprezintă, fără îndoială, polul negativ al vieții duhovnicești, dar dinamismul celui ce se străduiește duce direct către polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, ne vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., suta a doua, cap. 81, p. 83. footnote>. Pentru a ne dezbrăca de omul vechi care a păcătuit și a restabili comuniunea cu Dumnezeu, alterată de păcat, avem nevoie de multe rugăciuni însoțite de pocăință sinceră și de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
drept, pentru profesor. Efortul de a citi (și) altceva decât Ion și Moromeții. Sunt de admirat, nu contest, profesorii care ți-ar putea reda toate oftaturile eului liric din poeziile pentru bac, la urma urmei e calea către o notă maximă la examenele naționale. Cum să-i faci însă să citească literatura de azi, autorii cu care poate se ciocnesc în librării, „în carne și oase", cum le-ar spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de o bogăție și spontaneitate inegalate<footnote Tranchefort, Francois-Rene - L’ Opera, ed. Seuil,, Paris, 1983 p. 327 footnote>. Falstaff împlinește magistral gloria operei comice italiene. Este testamentul unui creator de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]