1,225 matches
-
cei care sunt considerați învingători se simt în pericol sub o amenințare persistentă. Totuși, nici unul dintre jucători nu este dispus să-și asume de bunăvoie costurile cooperării. Dacă ceilalți cooperează, sunt în siguranță dacă nu mă supun, pentru ca să îmi pot maximiza astfel câștigul meu personal. Dacă ceilalți nu reușesc să coopereze, ar fi o prostie din partea mea să neglijez jocul de pradă și victimă. Soluția, spune Hobbes, este crearea unui stat Leviatan unificat și suficient de puternic încât să poată asigura
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
apropiere, ar putea să-și limiteze studiul la regiunea lor și să ignore comparațiile mai ample de la nivelul altor regiuni care ar putea fi adecvate. Axioma nestrămutată a cercetării științifice cere ca un studiu să fie astfel configurat încât să maximizeze încrederea în concluziile generale pe care le oferă. Doar în această situație este corect să se sublinieze situațiile individuale de interes special, pentru a se putea înțelege măsura în care acestea sunt în acord (sau nu) cu tiparul general. Orice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
prin încercări la nimereală. Aceasta este o procedură organizată în care observațiile sunt selectate în mod specific și în care se codifică valorile fiecărei observații pentru setul de variabile operaționalizate definite cu atenție din studiu, aplicându-se tehnici care să maximizeze șansele de a se face inferențe solide și să minimalizeze distorsiunile posibile. Există convenții unanim acceptate cu privire la ce date trebuiesc colectate, unde trebuiesc colectate și cum trebuiesc colectate, dar ideea centrală a mesajului acestui curs este aceea că în acest
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acesta nu poate utiliza eșantioane extrem de mari, așa cum s-ar cere la stabilirea acordului fin al gradațiilor variabilei independente. Astfel, experimentul formal se folosește mai mult la contrastele categoriale (da/nu, înalt-mediu-jos) și mai puțin la variația continuă. Totuși, acesta maximizează controlul cercetătorului asupra datelor și, din acest motiv, uneori se susține că acesta ar constitui testarea științifică în forma sa cea mai pură. Cvasi-experimentul este forma de testare utilizată cel mai frecvent în științele sociale. Acesta pornește de la lume, în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
beneficii vor obține în final, aceștia se vor aștepta la ceea este mai rău și astfel vor prefera o formulă care să asigure cel mai mare beneficiu pentru participantul cu poziția cea mai modestă. Aceasta se numește „Distribuția maximin” deoarece maximizează câștigul minim. Întrebarea de analizat este dacă „maximin” ar fi aleasă, în fapt, înainte de alocarea inițială și dacă indivizii ar fi satisfăcuți de această formulă după încheierea jocului și distribuirea profitului. Într-un anumit sens, aceasta constituie o paralelă de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
umană a procesului cauzal. Acțiunile individuale sunt intenționate, bazate pe înțelegerea unei situații date și direcționate înspre obținerea unui efect anumit. Acestea sunt adesea strategice, punând în evidență faptul că rezultatele apar în urma interacțiunii dintre diferiții subiecți decizionali independenți și maximizând situația în funcție de reacțiile raționale ale celorlalți. Un studiu de caz cu un design atent poate explora detaliile comportamentului social uman. O argumentație devine mai convingătoare pe măsură ce fundamentele de nivel micro se asociază cu cele de nivel macro. Urmărirea procesuală se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
deciziilor, acest lucru fiind dependent de condițiile specifice ale proiectului de cercetare și de măiestria personală a cercetătorului. IV. Concluziitc "IV. Concluzii" Testarea este faza finală a unui proiect de cercetare în științele sociale. Scopul său este acela de a maximiza controlul cercetătorului asupra datelor colectate, ajutându-l să identifice tipare sistematice în date și să facă inferențe din date pentru lume în general. Pe baza rezultatelor testelor, cercetătorul poate evalua mai bine validitatea unei anumite afirmații nomologice, bazată pe variabile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mici aplicată la testarea bivariată și multivariată, utilizând un model cvasi-experimental; - folosirea testelor de inferență statistică, cum ar fi testul t și testul F; - construcția corectă a studiilor de comparații potrivite și a studiilor de caz configurate spre a se maximiza capacitatea acestora de a genera inferențe valide. Aceasta este o agendă încărcată, chiar dacă am încercat să utilizez un limbaj simplu și multe exemple practice ca ajutor în explicații. Metodologia cercetării din științele sociale se bazează în mare măsură pe raționamente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poziție împotriva, sau în favoarea vreuneia dintre formele rezonabile de metodologie de cercetare. Din contra, a susținut în mod explicit atât procedeele calitative, cât și pe cele cantitative, încercând să arate că oricare dintre acestea pot fi aplicate pentru a se maximiza libertatea de manipulare a cercetătorului față de datele disponibile. Ba mai mult, am argumentat că distincția dintre metodele calitative și cantitative există doar la nivelul teoriei testării și că nu există o diferență de esență la nivelul primar al specificării modelului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
măsură a cantității medii de informație asociată unui experiment statistic (probabilist). Într-un astfel de context probabilist, Jaynes a formulat Principiul Informației Maxime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație asociată experimentului studiat”. Altfel spus, cea mai bună distribuție posibilă era aceea care maximiza entropia Shannon (pe vremea aceea cea mai cunoscută măsură a informației!). Introducând conceptul de entropie ponderată în anul 1971, Silviu Guiașu a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a formulat Principiul Informației Maxime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație asociată experimentului studiat”. Altfel spus, cea mai bună distribuție posibilă era aceea care maximiza entropia Shannon (pe vremea aceea cea mai cunoscută măsură a informației!). Introducând conceptul de entropie ponderată în anul 1971, Silviu Guiașu a extins entropia Shannon, definind cantitatea medie de informație utilă asociată unui experiment statistic și cu această ocazie a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de informație utilă asociată unui experiment statistic și cu această ocazie a reformulat Principiul Informației Maxime al lui Jaynes în sensul entropiei ponderate, astfel că: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație utilă asociată experimentului studiat”. 9.1.3. Principiul Diversității Maxime al lui Guiașu (2003) Dincolo de rezultatele deosebite privind teoria matematică a informației, Guiașu a avut contribuții remarcabile legate de măsurarea diversității în strânsă conexiune cu teoria
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
entropie și diversitate, Guiașu a reformulat încă o dată Principiul Informației Maxime al lui Jaynes, dar în termenii diversității, enunțând astfel Principiul Diversității Maxime conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează măsura diversității asociată experimentului studiat”. Altfel spus, în cazul acesta, cea mai bună distribuție este considerată aceea care maximizează indicele diversității, oricare ar fi expresia de calcul al acestuia, constatând că dacă indicele diversității este definit cu ajutorul entropiei, atunci Principiul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
astfel Principiul Diversității Maxime conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează măsura diversității asociată experimentului studiat”. Altfel spus, în cazul acesta, cea mai bună distribuție este considerată aceea care maximizează indicele diversității, oricare ar fi expresia de calcul al acestuia, constatând că dacă indicele diversității este definit cu ajutorul entropiei, atunci Principiul Diversității Maxime devine Principiul Informației Maxime. Maxime au ca obiectiv maximizarea gradului de diversitate exprimat analitic printr-o entropie
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
concentare prestabilit. Interpretând adecvat problema (9.5), vom formula acum Principiul Diversității Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de diversitate prestabilit, se va alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Problema poate fi formulată în același mod înlocuind diversitatea prin concentrare și obținând Principiul Concentrării Prestabilite. 9.1.5. Principiul Diversificării Optime Sintetizând principiile formulate mai sus cu privire la determinarea unei distribuții sau
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversitate, atunci problema (9.1) devine problema (9.5), care definește Principiul Diversității Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de diversitate prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Problema poate fi reformulată înlocuind diversitatea prin concentrare și obținem Principiul Concentrării Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr dat de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Problema poate fi reformulată înlocuind diversitatea prin concentrare și obținem Principiul Concentrării Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr dat de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de concentrare prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Sintetizând principiile formulate mai sus privind determinarea structurii optime a unui sistem sau ecosistem, putem enunța Principiul Diversificării Optime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de o reclamă negativă, este incorect să minimalizăm importanța acesteia pentru organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele mai importante beneficii ale implementării unor standarde înalte de administrare a companiilor se numără: utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costului capitalului, creșterea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
sunt „nevoiți să recurgă la concesii față de cei care dețin cunoștințe specializate”. Nu și Ceaușescu, care În timpul regimului său, după cum nota Trond Gilberg În 1975, „a arătat În mod clar... că este dispus să sacrifice din creșterea economică pentru a maximiza controlul său politic”. Trebuie lăudată acuitatea cu care analistul din 1975 evidenția faptul că nu există o soluție dialectică pentru dilema „roșu” vs „expert” (În speță control politic vs performanță economică). Trebuie făcută o alegere simplă, dar plină de consecințe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ani. Per total, 76,2% dintre miniștrii cabinetelor postcomuniste au deținut mandate mai scurte decât mandatul legal de patru ani. Cabinetele din cele două perioade pot fi descrise printr-un proces de rotație și de acumulare de experiență executivă care maximizează nivelul de continuitate a elitelor guvernamentale. Cu toate acestea, mai multe diferențe apar la nivelul cotelor de rotație. Astfel, dacă Înainte de 1989, fenomenul rotației guvernamentale viza și nivelul primului-ministru, această tendință dispare În prezent. Mai mult, putem diferenția diversele strategii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
individuală și până la cea colectivă, de la efortul de a mă informa eu însumi și până la dorința de a-i informa și pe alții, de la munca de cercetare și până la cea administrativ-financiară, în scopuri profesionale sau complementare, ordinatoarele ne ușurează viața, maximizează disponibilitățile noastre naturale și, în general, vin cu o altă dinamică și cu eficiență a activităților. Ceea ce se întâmplă în mediul universitar este valabil, după cum știți, pentru orice alt sector al vieții noastre sociale. Se mai petrece ceva în universitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
complementare, adjuvante sau de sine stătătoare ce se înscriu în sfera virtuală. Conversiunea rețelelor și tehnologiilor de informare și comunicare în instanțe cu scop educativ. Chiar dintru început, aceste dispozitive au funcționalități explicit educative, gândite și gestionate pentru a se maximiza dimensiunile formative. În acest sens, a luat naștere o industrie specializată de dispozitive, programe și structuri digitale. Inventarea și promovarea de noi obiecte pedagogice ce susțin sau care sunt livrate prin intermediul rețelelor educației virtuale. Aceste obiecte au un înalt grad
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
secvențial, un program de computer. Din punct de vedere fundamental, noile tehnologii clatină poziția profesorului de emitent sau generator central al cunoașterii, translând și altora ceva din autoritatea lui epistemică. În plus, computerul nu rămâne doar un simplu artefact ce maximizează medierea. El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
săptămâni, luni sau chiar ani. Acest tip de training se desfășoară, de obicei, prin situri Web, audio sau videoconferințe, telefonie pe internet sau chiar prin transmisie directă bidirecționată între studenți aflați în săli de curs diferite. Strategia de tip e-learning maximizează sau conduce la o specializare a unor caracteristici, manifestate doar în germene, ale formulelor clasice de realizare a educației, configurând o realitate educațională cu elemente inedite, revoluționare. O structură e-learning de calitate va avea următoarele trăsături: trebuie să fie cât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Deschiderea este dată de facilizarea inserției educatului într-un sistem de formare, de accesibilitatea principială într-un cadru instructiv, de caracterul democratic al intrărilor și ieșirilor din sistem. Și sistemele tradiționale de învățământ se caracterizează prin această trăsătură. Deschiderea este maximizată prin cuplarea acestei valențe cu stipularea expresă a principiului formării la distanță, prin oferirea dreptului educatului de a interacționa cu instituția educativă fără a-și părăsi locația obișnuită. Gândită ca o nouă formulă de realizare a pregătirii inițiale sau continue
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]