678 matches
-
taxa pentru dugheni, o parte a amenzilor date la cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în caz de sărăcire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să semene a vacanță. În vreme ce-și bea cafeaua, își ridică privirea și citește cu oarece dificultate, pe frontonul casei, o inscripție pe jumătate ștearsă: Vila orelor de lumină. Frumos nume. Plin de optimism. "Asta e din cauza ceasului solar meșterit de soțul meu, explică doamna Segal. I se văd urmele aproape de poarta grădinii, l-a acoperit nisipul. La început toată lumea venea să-l vadă. Celor care veneau după apus, le spunea nițel iritat: dar nu arată decât orele de lumină
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
hazardam și eu câteodată. Dar s-a schimbat totul, și încă aici nu se simte prea tare. Mama îmi descrie în scrisori soarta tristă a refugiaților polonezi. Găzduiește provizoriu o femeie tânără cu băiatul ei. Grigore, care nu încetase să meșterească ceva în spatele tejghelei, se instală brusc în mijlocul restaurantului pentru o demonstrație. Începu să deschidă și să închidă umbrela învățătorului. "Uite, Nicolae, ți-am reparat joarța!" Învățătorul se ridică și făcu și el câteva încercări: "Perfect. Mulțumesc, frate, datorită ție o să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică de cele din nord ale lui: Toader Foșlea, Zamfirița Cucu și Neculai orea Rusu. În satul Lunca meșteri olari au fost Gheorghe Prodan Tomescu și Costache Olaru (meseria i-a fost transformată în nume de familie). Familia Olaru a fost și mai este în satul Slobozia (un Olaru Aristotel a fost președintele CAP-ului Fruntești - Slobozia, stă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe dealul numit Cocolia, care, în partea dinspre răsărit, prezintă o ruptură, datorată unei alunecări de teren. Piatra se desprinde și acum din vârful Cocoliei, rostogolindu-se pânăă în pârâul Dunavicior (Pârâul Roșu). Nu au fost meșteri specializați în piatră - meșteri pietrari; cei care lucrau case, beciuri, fântâni ciopleau și piatra. Un bun cioplitor în piatră a fost Vasile Vasilaș (Costănoiu) și fiul său, Costică Vasilaș. Piatra cioplită de Vasile Vasilaș se mai vede în temeliile caselor din Slobozia și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fântâna lui Costănoiu. După ce s-a răspânădit folosirea cimentului, piatra a fost înlocuită de beton, deși pietrișul nisiposă (balastul) se află la mare depărtare, în albia Siretului. Au apărut și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat dintr-o „stofă” de lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se uite că „bădica Traian” a căutat un loc bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parc și se opri pe aleea de la intrare. Chiar în apropiere se lăfăia o Dacie 1300 azurie. Se îndreptă încet spre ea, privind de jur împrejur. Nu vedea nici un trecător. Băgă mâna în buzunar și scoase o șurubelniță, începând să meșterească tăcut la portieră. Ochii lui cu pleoape pe jumătate căzute zăriră pe scaunul șoferului un pachet de ți gări străine deja desfăcut. Descuie cu grijă, sustrase cu dexteritate două țigări din pachet și închise la fel de grijuliu portiera, îndepărtându-se fără
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pleșuvă îmi pipăie pulsul și cea cu păr se uită la umbra mea, spânzurată de un cui în părete. Uite! acuma o desprinde din părete și-o dă lui Ruben în mână. Bravo! Maistre Ruben, strigă el, dracii tăi sunt meșteri în desprinsul umbrelor din părete, și ist Pleșuv are să mă ia pe mine... căci cum văd joacă pe doctorul în momentul acesta... Bravo! bravo! " El bătea din palme râzând. Ruben îi luă umbra și hârtiile de pe masă și ieși din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în vârful creștetului, și observă cu evidentă neplăcere: "Iar ai deschis, mă, Bebe, geamu'? Știi că nu suport curentu', plus că abea m-am spălat pe cap. Da?" Pe Bebe pare să-l doară-n spate de observația fătucii și meșterește la radio, căutând un post favorit. Ea se impacientează: "Tu n-auzi?" "Ce e, dom'ne? Am plecat? Las' că-l închid eu când o luăm din loc. Nu mă mai freca la icre aiurea, da?", mârâie tipul. Da' ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nițeluș din gene. "Imediat, imediat", se conformă domnul Ciucurel. Scoase din genata diplomat o punguță pentru cadouri, și i-o înmână femeii. Aceasta se aplecă, doar atât cât să arate o imagine și mai cuprinzătoare asupra bogăției pieptului și, după ce meșteri un pic prin interiorul gentoiului, vârî pachetul într-un colțișor. Apoi îl privi iarăși cu un surâs larg, spunând: "Mersi, dragă! Ești un scump". "Cum dracu' să nu fiu dacă-ți sar cu cinzeci dă mii dă euroi, jean-cote, la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
opinii și observații. Îmi place să te ascult turuind despre Edmund Wilson sau John Berryman ori despre Whittaker Chambers, când ai fost angajat la Time dimineața și dat afară de el Înainte de prânz. M‑am gândit de multe ori ce bine meșterești tu o poveste când stai tolănit pe spate. Nu exista chip să‑l refuz. Era limpede că nu dorea să scriu despre ideile lui. Acestea fuseseră expuse pe larg chiar de el și se găsesc la Îndemâna oricui În cărțile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
strigând vesel: - Ajungem, mai avem doar vreo doi, trei kilometri și ajungem... Voi să mai spună ceva dar deodată se opri în loc. Fetița își revenise, vorbea acum ceva în limba ei iar Nenea îi spunea și el ceva în românește, meșterind foarte preocupat ceva. Când se apropie mai mult văzu că Nenea făcuse o păpușă din baionetă care o îmbrăcase cu boneta sa militărească, iar acum o înfășa sârguincios cu o moletieră. Fetița, deși cu fața arsă de soarele necruțător, încerca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dar palma grea și mare ca o lopată a tatălui se prăvăli iar sec peste capul său. Acesta îl luă apoi de guler și-l târî mai mult pe sus spre marginea pădurii ca pe un cățeluș. A doua zi meșteri îndelung ceva în paravanul din spatele casei iar la apropierea serii, îl luă de mânecă și-l duse în încăperea scundă în care se afla o laviță acoperită cu un lăvicer țesut în casă. Spuse cu asprime: „Aici ai să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Viața mi se stinge!". Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă vine Ca să se închine La cea mănăstire, Falnică zidire, Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă. Domnul o privea Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acționa (4); creație (4); fapt (4); făuri (4); multe (4); munci (4); a realiza (4); realizare (4); teme (4); casă (3); clătite (3); a da (3); a drege (3); efectuează (3); gălăgie (3); înfăptuiește (3); lecții (3); liniște (3); a meșteri (3); mișcare (3); muncitor (3); ocupat (3); pace (3); spune (3); vrea (3); a ajuta (2); carte (2); ce (2); a crea (2); curățenie (2); da (2); dă (2); dragoste (2); a efectua (2); facere (2); înfăptui (2); înțelept (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); a ajuta (2); carte (2); ce (2); a crea (2); curățenie (2); da (2); dă (2); dragoste (2); a efectua (2); facere (2); înfăptui (2); înțelept (2); întocmește (2); întocmi (2); lucrare (2); lucruri (2); mama (2); merge (2); meșterește (2); minuni (2); naște (2); se ocupă (2); poate (2); a putea (2); rău (2); rezultat (2); sport (2); totul (2); și tace (2); verb (2); act; active; e activ; adevăr; adopta; adună; ajută; alege; apă; aplică; are; asculta; ascultător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu greu; groaznic; hîrleț; hotare; hotărît; hrană; a înainta; indiferență; intensiv; iscusit; IT; iute; împlinire; începe; încet; îndemînare; înjura; întreprinde; a se întreține; a învăța; învățător; joacă; jucărie; leneș; licență; lînă; lua; lucrător; lume; mama; mamă; Manole; mătura; merit; meserie; meșteri; mînca; mîncare; motiv de existență; multe; muncă fizică; muncă grea; munci /bani; muncitori; necesar; neîntrerupt; neplătit; nimic; noapte; obligator; obligație; obositor; obține; ocupat; om; oportunitate; ora; părinți; perfect; a persevera; personal; nu pierde timpul; a nu pierde timpul; cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat; înzestrare; lăutar; lemne; leneș; lucruri bune; masă; măiestrie; măr; mecanic; medic; meșterește; minunat; mizerie; mîini; mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic; oala; oală; oale; obiceiuri; ocupație; olărit; om bun la toate; om talentat; pantofi; patent; perete; perfect; petrecere; poet; popor; rău; reparație; respect; sabie; scriitor; scule; sculpturi; serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
erudit; cu experiență; experiență; experimentul; face; fan; foc; folositor; frizer; genial; geniu; gospodar; grozav; hand made; iar; iarna; inel; inginer; intelectual; inteligență; iscusință; în; încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios; skill; soțul; specializat; stimă; stingher; strungar; a ști; știe tot; știe totul; tăcut; tenace
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Jurnalul fericirii în care Steinhardt vorbește despre Balzac: ,,-Marii scriitori cu adevărat făuresc o lume și ființe, asemenea lui Dumnezeu. Sunt în Balzac două momente care mi se par supreme și care arată cât de reale erau pentru el personagiile meșterite de condeiul său. Care mai arată că de la un anumit nivel (artistic, moral, sufletesc, de ținută) în sus noblețea e subînțeleasă. (...) În Ursule Mirouët, scrisorile lui François Minoret personaj necinstit și odios Balzac le reproduce de fiecare dată cu toate
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]