1,148 matches
-
totuși, se uita în ochii mei fără frică și asta îmi dădea speranțe. Am prins un ied și l-am tăiat, era un ied fără nici o pată, perfect, l-am ales ca și cum ar fi fost ofrandă pentru zei. Am pisat meiul până a devenit moale ca un nor. Am scotocit în traistele în care țineam cele mai prețioase condimente și am pus și ultima rodie uscată pe care o mai aveam. Am cântărit, am tăiat, am curățat într-o nebunie, sperând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui Iacob și a plecat înjurând. Era cu o săptămână înainte ca bărbații să ajungă la o înțelegere, o săptămână în care Rahela plânsese toată ziua ca un copil, Lea vorbise foarte puțin și le dăduse doar fiertură rece de mei, o mâncare de doliu. Când în sfârșit s-au înțeles, Laban s-a dus la Ada și i-a spus să înceapă pregătirile de nuntă. Dar Ada i-a zis că nu se poate: - Nu suntem barbari să facem mirese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mele a contat și ea foarte mult. Dacă oile și caprele sunt semnul bogăției, doar felul în care femeile le gospodăresc le face cu adevărat valoroase. Brânza făcută de Lea nu se acrea niciodată, iar când dăunătorii atacau grâul sau meiul, ea știa să aleagă plantele atinse și să le smulgă ca să protejeze restul recoltei. Zilpa și Bilha țeseau lâna în modele cu alb, negru și galben care le luau ochii negustorilor și ne aduceau o mică avere. A fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ai mei ar fi pus mâna pe mine. Cât timp ai dormit, i-am văzut cum mă căutau pe celălalt mal. Un ghimpe rece Îmi răscoli măruntaiele. - Sigur erau ai tăi? Râse. Sigur că erau ai lui și nu ai mei. Îi știa după port. Erau singurii care Își smulgeau părul și barba. - Crezi că Tatăl ar fi lăsat ca iubitul lui fiu să fie un fugar, așa cum e Krog? - l-am Îmboldit eu din nou. - Hm, Enkim crede ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
învelind pasărea toată cu palma, pentru a-i da căldură. Suflă peste vrăbioi - căci vrăbioi e - și pornește să-i descânte. Piii-ca pi-ca pi-ca, zice. Piii-ca pi-ca. Hai ridică-te că-ți dau semincioare, hai să-ți dau, nu vrei mei? Pii-ca pi-ca...Mei nu vrei? E o dimineață rece, șuierătoare, cu un cer de fâș. Prin parc nu trece nimeni. Între două tufișuri despuiate, o tingire din tablă și PFL din cele unde înainte vreme se vindeau crochete cu cașcaval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se aflau pungi de orez, borcane cu murături, condimente și conserve. Nu-mi plăcea deloc apropierea dintre atâtea domenii diferite, ca de pildă dintre igienic și culinar. Ce să caute peria de pantofi lângă cutia de fasole? Sau bolul cu mei al papagalului lângă insecticid? Din acest motiv intram cât se poate de rar în cămara alor mei, și nu mică mi-a fost mirarea când am realizat, pe la 11 ani, că pe pereții cămării taică-meu lipise o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
părăsite și nimeni nu s-a îngrijit să ducă civilizația și progresul până pe culmi. Indienii, vârâți în ponchourile lor, combătând frigul cu excremente de lamă ca unic combustibil, omorându-și foamea cu cartofi înghețați și un pumn de porumb și mei, trăiau așteptând ziua când albii își vor aminti de ei, când vor construi șosele, când vor aduce mașini-unelte pentru modernizarea agriculturii, când îi vor aproviziona cu îngrășăminte care să le revitalizeze pământurile, când vor crea școli în care să învețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc preocupările legate de cultivarea pământului. S-au găsit boabe carbonizate de mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din așezările de la Dodești și Roșiești (Vaslui). Ca altitudine, culmile variază, cele mai mici având înălțimea de 250 m, iar la extrema cealaltă se situează Măgura Coloneștilor, din Colinele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și menajere. Primele aveau pereții arși, pentru a rezista umezelii, și o capacitate redusă de depozitare. Diametrul gurii ajungea la 0,30 m, iar adâncimea era de 0,50-0,65 m. Printre puținele exemplare cerealiere se numără boabele carbonizate de mei și secară (Gr.2-Dodești), care lipsesc însă din gropile de provizii de la Botoșana - Suceava, datorită golirii acestora, înainte de părăsirea stațiunii. Gropile menajere conțineau pe lângă fragmente ceramice și numeroase oase de animale. Ele aveau diametrul și adâncimea similare celor de provizii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
părerile (din arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se înclină spre mediul slav și să nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în vederea conturării unei imagini unitare asupra situației din secolele VI-XI, în Bazinul Bârladului. Agricultura rămâne principala ocupație și pentru Evul Mediu timpuriu, fapt dovedit printr-o serie de obiecte descoperite în complexele menționate, dar și prin boabele carbonizate de mei și secară (Dodești), respectiv orz și secară (Roșiești). Acelorași specii de mei (Panicum miliaceum), secară (Secale cereale) și orz (Hordeum vulgare vulgare), li se adaugă grâu (Triticum monoccocum, Triticum dicoccum, Triticum compactum), identificate la Fundu Herții (Botoșani), unde din cinci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bazinul Bârladului. Agricultura rămâne principala ocupație și pentru Evul Mediu timpuriu, fapt dovedit printr-o serie de obiecte descoperite în complexele menționate, dar și prin boabele carbonizate de mei și secară (Dodești), respectiv orz și secară (Roșiești). Acelorași specii de mei (Panicum miliaceum), secară (Secale cereale) și orz (Hordeum vulgare vulgare), li se adaugă grâu (Triticum monoccocum, Triticum dicoccum, Triticum compactum), identificate la Fundu Herții (Botoșani), unde din cinci gropi de provizii au fost recuperate 264,5 grame de semințe, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prea adâncă plictiseală, axfisia gemenii, a unui anarhist bulgar, a unui maniac ce aerisise noaptea plămânii proprietarilor pensiunii în care locuia, cu o andrea - refuzați cu toții, ca exemplare neinteresante, cu cîte-un zvâcnet intransigent al lulelii strigoiului. 158 DANIEL BĂNULESCU mei, o puneam s-o alerge pisica... Într-o seară sinistră, când, la rândul ei, ciorba prinsese pisica-ntr-un colț și începuse s-o piseze cu pumnii, a apărut într-o stare de agitație bătrânul meu tată și mi-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
surîsului / Pentru nădejdea mîngîind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „[Omul] nu simte viziunea călcînd cu el alături / În zilele cu soare, În bucla arăturei / În nopțile-n beteală, În argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care aduce mei și ovăz În cîmp, / În ecoul ploii pe lespezi de-anotimpuri” (Ibid., XIX). Sau de conjuncție („legarea diverșilor membri prin aceeași conjuncție repetată”): „Să se-odihnească berze În fînul din cuvinte, / Cărarea să-și dea suflu-n palma catifelată, / În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
asemenea absurdități? Cartea respectivă fusese scrisă cu trei generații înainte de nașterea mea, și acum mi se atribuie mie paternitatea ei? Nici măcar fabula lupului și a mielului nu poate funcționa în acest caz, deoarece taică-meu, Geronimo, e analfabet și primii mei patru bunici nu știau nici măcar ce-nseamnă creionul sau hârtia. Sunt convins că e vorba de o farsă menită să bage frica-n mine, un scenariu demn de o piesă de teatru pentru a mă pune la punct și a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să poată veni în număr mare. Noi deținem multe produse, de ce nu vin albii să muncească la noi în țară? Albii din comerț trebuie să vină. În apă avem pești, avem lemn în pădure, vânat, păsări. În celelalte țări au mei, bumbac, orez, și noi avem aceste lucruri aici, ei au albi, noi de ce nu avem? Acest fapt ne umple de furie. Opangault 134și Youlou 135 ne-au spus să votăm, și până în ziua de azi nu am primit nimic bun
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
proprietari, care și-au pregătit propria ruină ruinând publicul consumator; căci, în această insulă, se va vedea cum populația, din ce în ce mai înjosită, se va arunca asupra alimentelor inferioare. Aici se va hrăni cu castane, colo cu coaja catargelor, mai departe cu mei, cu hrișcă, cu ovăz, cu cartofi. Ea nu va mai cunoaște gustul grâului și al cărnii. Proprietarii vor fi deodată uimiți să vadă cum agricultura intră în declin. Degeaba se vor agita, se vor reuni în comiții și vor repeta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tehnică a clivării și retușurilor au fost obținute lame din rocă dură de culoare cenușie și neagră. Râșnițe și frecătoare de mână, din gresii, peste 20 la număr, fac dovada că se practica cultura plantelor, în speță a grâului, a meiului și a altor plante necesare hranei, admițând că râșnițele cu una din fețe ușor albiată erau folosite la măcinatul boabelor de cereale. Remarcăm dimensiunile mari ale câtorva obiecte de acest gen, ce ajung până la 38 x 27 cm suprafața prelucrată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare; Grâul cel mare - bătea murgul la spinare; Grâul cel mic - bătea murgul la oblânc adică era așa de înalt că ajungea până la partea de dinainte a șeii calului, pusă pe spinarea bidiviului și care purta nunele de oblânc. Cultivarea meiului (mălaiului), căruia la noi i se zicea și păsat, s-a practicat în vechime, destul de intens, din moment ce respectiva plantă s-a păstrat până în perioada interbelică. E adevărat că, cu multă vreme în urmă, luaseră mare amploare culturile de păpușoi (acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bogată în grăsimi și zaharuri. Foarte fină și cu un gust dulceag, făina de orez este potrivită pentru a îngroșa cremele sau sosurile și conferă friabilitate aluaturilor nedospite. Din grâul farro se obține o făină folosită în panificație. Făina de mei are o aromă asemănătoare cu cea a mămăligii și se folosește, împreună cu alte tipuri de făină, la prepararea diverselor copturi. Făina de secară este utilizată, alături de alte făinuri mai bogate în gluten, la prepararea pâinii și a biscuiților crocanți. În
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei în anul 1711, consemna în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”: „grâul dă de 24 de ori sămânța însămânțată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de ori, meiul de 300 de ori”. În secolele XVII-lea și XVIII-lea, are loc înlocuirea grâului de primăvară cu cel de toamnă și se introduc în cultură porumbul și tutunul. În secolul al XIX-lea, s-au introdus în cultură cartoful
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului. Din cele mai vechi timpuri, s-au cultivat grâul, secara, orzul, ovăzul și meiul. Introducerea culturii porumbului în secolul al XVII-lea a fost urmată de cultivarea noilor plante în veacurile următoare: floarea-soarelui, cartoful, sfecla de zahăr și alte legume ce își au originea în India sau America de Sud. Odinioară, teritoriul comunei era împădurit în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multicolor, de o rară frumusețe, de importanță economică, în cultivarea plantelor și creșterii animalelor. În cea mai mare parte, ierburile creșteau natural. Chiar pe cele mai înalte locuri, unde plugul putea pătrunde, se semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]