369 matches
-
Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică și contemporană: „"Iubește-mă frumoaso"” de Luca Marenzio, „"Te duci, iubito"” de Filippo Azzaiolo, „"Cântecul pescarului"” de Dumitru Chiriac, „"Tinerii din
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
mileniul III î.en.) și este cunoscută sub numele de perioada timpurie a Cicladelor . Primele dovezi ale unor activități umane permanente în Ciclade datează din mileniul V î.en. Există dovezi mai timpurii, cum ar fi obiectele de obsidian din Melos ce s-au găsit în Grecia continentală (peșteră Franchthi Argolida), care sunt datate din mileniul VIII î.en. Din perioada neolitica târzie sunt datate o mulțime de descoperiri din străvechile așezări urbane de pe insulă Saliagkos din apropierea orașului Antiparos, a căror
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
pe litoral (Milos-Filakopi I, Păros, Amorgos, Thera), constituind centre de conduită al comerțului cretan. În perioada următoare, care a acoperit prima jumătate a mileniului III, numită perioadă Mijlocie a Cicladelor (2000-1550 î.en.), s-au dezvoltat noi așezări coastale că Melos (Filakopi ÎI), Păros (Paroikia), Kea ( Agia Irini), Thera, Therasia, Delos, Tinos, Syros, Sifnos și Amorgos, influențând comerțul dintre Cretă și restul Greciei. Cicladicii erau navigatori activi. Bărcile lor erau conduse de peste 50 de vâslași și le utilizau pentru apărare și
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
insulei, s-a întâlnit cu Ariadna și s-a îndrăgostit de ea. Mitul Ariadnei este, de asemenea, amintit în opera lui Richard Strauss "Ariadne auf Naxos" (Ariadna pe Naxos). Peșteră Zâs, locuită în epoca neolitica, conținea obiecte de piatră din Melos și obiecte din cupru, incluzând un pumnal și o folie de aur. Prezenta aurului și a altor obiecte din peșteră indică cercetătorilor statutul locuitorilor acesteia. În secolele VIII-VII î.Hr., Naxos domină comerțul din Ciclade. Naxos a fost primul oraș-stat grec
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
Cultură și Arta, 1966. Catalogul expoziției numără 84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână”, “Portul Dubrovnic”, “Odihnă pe câmp - Compoziție”, “Mama oarbă”, “În portul Dubrovnic 1934”, “Poezie - Compoziție”, “Dânsul - Compoziție” și “Cosașii”. Frunzetti, Ion."' Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. În: "Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]." București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala Fondului plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Artă și Etnografie Bacău, 1996, p. 93. Centenar Nicu Enea. 28 mai 1997. [Mapă ex libris]. Bacău, Bibliotecă Județeană “C. Sturdza”, 1997. Kalmuski, Doru. Radiografia unui destin artistic. [Nicu Enea]. Bacău, Muzeul de Artă, 1997. 107 p. Frunzetti, Ion. Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. Prefață catalogului expoziției Nicu Enea, Bacău, 1966. În: "Ion Frunzetti. Prietenii mei artiștii. Vol. 1. "Constantă, Europolis, 1997, p. 151-156. Kalmuski, Doru. Enea și Bacovia - corespondențe afective. "Ateneu", 34, nr. 4, apr 1997, p. 6. Expoziția
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
El termină cu merite deosebite Academia Militară. Dumont a fost botanist cultivat, vorbea cursiv limba germană, greacă și ebraică. În anul 1820 participă la o expediție de cartografiere a bazinului Mării Egee. Cu această ocazie în urmă unor săpături pe insula Melos, reușește să obțină pentru Franța statueta lui Venus din Milo. În august 1822 i-a parte la expediția în Mările Sudului care avea ca scop explorări botanice și hidrografice. În anul următor cu aprobarea marinei franceze organizează propria sa expediție
Jules Dumont d'Urville () [Corola-website/Science/331588_a_332917]
-
evul mediu românesc. Schița unei eventuale istorii a acestei străvechi arte", București, Edit. Academiei Române, 1995 (în Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VI) "Muzica bizantină în spațiul cultural românesc", București, Edit. Muzicală, 1996 "Catalogul creatiei muzicale a lui Evstatie Protopsaltul Putnei". [Melos]. Îngrijitor de ediție Alexandru Dimcea. București, 1997 "Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români". București, Edit. Muzicală, 1999 "Florilegiu sau crestomație de cântări religioase - compozitori români din sec. XV-XVIII," Edit. Muzicală"," 2002 Ediții "Timotei Popovici - Coruri". București, ESPLA, 1957 (ediția
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
că: 4. „Curs de armonie” -(Editură Universității EMANUEL, Oradea). 5. „Curs de Orcheatratie”-(Editură Universității EMANUEL, Oradea) 1. “Ave Maria” - pentru cor mixt (1956) 2. "Patru colinde" - pentru cor mixt (1966) 3. “Byzantine Alleluia" - pentru cor mixt (1967) 4. “Antiphonon Melos” - Oratoriu dramatic pentru cor și orchestră (1967) 5. “Seykykos Hymn” - pentru orchestră (1968) 6. "Suita Brevis" - pentru cvintet de suflători (1968) 7. "Cvartetul de coarde nr. 1" (Sonata a quarto) (1969) 8. “Musica per Due” - pentru flaut și pian (1970
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
un deliciu acustic susținut de inegalabilul AG Weinberger Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova găzduiește duminică 13 noiembrie, la ora 19:00 concertul excepțional susținut de Mr. Blues al României Autenticitate, creativitate, sunet viu și necompromis, un artist ce aduce melosul și poveștile secolului trecut, în contemporaneitate. Premiul pentru ”Cel mai bun artist de blues al anului 2015” și premiul pentru ”Cel mai bun album de blues al anului 2015 - Mighty Business”. Mighty Business se află în acest moment în TOP
De la tradiție la avangardă în jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104321_a_105613]
-
alături de poeții mei, de Nichita Stănescu, Romulus Vulpescu, care m-au sfătuit să mă aplec asupra poeziei franceze, Leonid Dimov, Gheorghe Pituț, Mircea Micu... Nopți întregi am stat de vorbă și de aceea am putut să mă aplec ușor asupra melosului interior din poezia lor”, mărtirisește ” olteanul universal.” Prin această manifestare, CNMR și-a propus să fie preocupată de valorile culturale transmise în demersul educațional, consideră că acest eveniment poate fi un context important în care tânăra generație trebuie să descopere
CNMR, distincție pentru Tudor Gheorghe by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102680_a_103972]
-
folclorul țării” . Enescu nu a ajuns să aibă o viziune asupra naturii similară celei a poporului român prin împrumutarea expresiei și trăsăturilor melodiilor folclorice, ci dimpotrivă, similitudinea aceasta, formată încă din copilărie, l-a determinat pe compozitor să aleagă particularitățile melosului popular românesc. Tudor Ciortea afirma următoarele: „Cântecul satului nu e făurit pentru audiție, ci izvorăște din firea țăranului, care își cântă destinul amestecat în taina vieții lui de toate zilele. [...] Toate elementele lui structurale (tematică, funcțiuni modale, ritmică, armonie) se
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în părțile extreme, „Primăvară pe câmp” și „Dansuri țărănești”. În "Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium", Antigona Rădulescu spune că „elementele derivate din maniera de organizare sonoră tipică muzicii folclorice românești l-a ajutat pe compozitor în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
compozitor în crearea unor similarități bazate pe înțelesuri similare exprimate într-un limbaj diferit.” Întoarcerea la viața și energia satului copilăriei implică în această suită, pe planul inspirației muzicale, reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
duce cât mai aproape de public mitul lui Oedip și muzica din interiorul capodoperei enesciene, baritonul Ștefan Ignat propune o formulă de prezentare inedită, aflată la granița dintre concert și conferință, care are în prim plan interpretarea operei Oedip prin prisma melosului popular și a etosului românesc. Compusă între 1921 și 1933, opera Oedip este o tragedie lirică în 4 acte de George Enescu, pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, pornind de la tragediile Oedip rege și Oedip la Colonos
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
Aurelian Octav Popa, Irina Mureșanu, Diana Moș, Dan Dediu. În 2003 a editat un CD la “Albany”, U.S.A., cu muzică românească pentru clarinet și pian (alături de Ray Jackendoff). A publicat studii, articole, recenzii etc. în București (Muzica, Actualitatea Muzicală, Melos, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Caiete critice, Dilema, România Literară etc.), Cluj-Napoca (Echinox), Belgrad (New Sound), Tirana (Art Music in the Balkans), Katowice, Ottawa, Berlin ș.a. A susținut emisiuni de radio și televiziune, comunicări științifice, conferințe, referate în
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
secundare ale actualei ediții a concursului de compoziție a fost conferită tânărului compozitor Cristian Lolea, un talent imaginativ ce dispune, deja, de împliniri importante, cu totul promițătoare. Pe de altă parte salutară îmi apare interpretarea în adevăr creatoare a datelor melosului bizantin; ...în cazul maestrului Theodor Grigoriu; mă refer la Concertul pentru vioară, admirabil prezentat de Sherban Lupu, sau - mai aproape de sursele bizantine - la mai tânărul Nicolae Teodoreanu. Am audiat lucrări semnate de creatori ce aparțin spațiului spiritual franco-român, anume Costin
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G. Enescu”) în cadrul învățământului preuniversitar din România”. Mircea Tiberian „...Sunt prezentate succint, cu claritate și exemple bine alese, ipostaze ale limbajului muzical jazzistic, trăsături tehnico-stilistice vizând notația, armonia melosul, ritmul, structurile intonaționale. Este conceput de un subtil profesionist, de un pedagog cu har și un creator-interpret de elită, ce propune celor interesați un scurt Îndreptar pentru studiul improvizației muzicale, atât în stilul jazz, cât și în zona de fuziune
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]