103,225 matches
-
1909 1960 1992 OIG 37 154 286 ONG 176 1255 4696 Aceste organizații se articulează, în funcție de modalități foarte variabile, în jurul a 5 feluri de organe: un organ deliberativ plenar (Adunarea Generală a ONU, Conferința FAO) la care participă toate statele membre și care decide politica generală a organizației; un organ deliberativ restrâns (Consiliul de Securitate al ONU, Consiliul de Administrație al OIM), ce cuprinde un număr redus de state (alese de organul plenar și/sau numite în funcție de pozițiilor aparte în domeniul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
independent de guvernele naționale.” Definiția clasică a unei organizații internaționale este aceea că aceasta „reprezintă o asociație de state, constituită printr-un tratat dotată cu o constituție și cu organe comune, având o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor membre.” În pofida definițiilor de mai sus cu privire la organizațiile internaționale, care pleacă de la premisa asocierii dintre state, cu respectarea principiilor suveranității și egalității dintre acestea, Comitetul Internațional Olimpic se consideră a fi o organizație internațională, acest aspect fiind specificat și în statutul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mult, din paginile oficiale ale CIO și ONU (Organizația Națiunilor Unite, http://www.un.org) reiese faptul că numărul națiunilor reprezentate în ONU este mai mic decât al celor din CIO. Astfel, ONU are un număr de 191 de națiuni membre, pe când CIO recunoaște, prin CNO-uri 205 națiuni. Consiliul Executiv Se îngrijește de respectarea Cartei Olimpice. Își asumă responsabilitatea finală asupra administrării CIO. Aprobă organizarea internă a CIO, statutul organizației și toate regulile interne ale acesteia. Este responsabilă de managementul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 182. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 72 oamenilor de afaceri americani de fondul scăderii importurilor, a hotărât să participe la Jocurile Olimpice din Los Angeles din 1984, chiar dacă țările membre ale Tratatului de la Varșovia au hotărât să boicoteze competiția. dimensiunea funcțională ce vizează modul de exprimare efectivă a ordinii internaționale. Noua politică a CIO, pusă în aplicare după criza declanșată de cazurile de corupție din ultimii doi ani, este aplicată
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu aceste probleme, Comitetul Internațional Olimpic a avansat o rezoluție în 1996 hotărând ca femeile să ocupe 10% din structurile decizionale ale Comitetelor Naționale Olimpice până în 2000 și 20% până în 2005. Ca urmare a acestei rezoluții, numărul total al femeilor membre era în 1998 de 12, ceea ce reprezenta un procent de 10% din numărul total al membrilor săi. Conceptul de amatorism în viziunea CIO Sportul a devenit un imperiu economic (o afacere profitabilă în jurul căreia „roiesc” o mulțime de indivizi din
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
creștini (în special din spațiul catolic). Specificitatea Uniunii Europene este dată de multiculturalism, plurilingvism și multiconfesionalism. În momentul de față, pe teritoriul comun european există șase mari religii și confesiuni, unele dintre ele dominante în una sau alta dintre țările membre: catolică, protestantă, ortodoxă, anglicană, musulmană și iudaică. Pe lângă acestea, în anii din urmă, în majoritatea statelor membre au proliferat tot felul de secte și grupuri religioase mai mult sau mai puțin prezente în viața publică. Felul în care principalele instituții
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
momentul de față, pe teritoriul comun european există șase mari religii și confesiuni, unele dintre ele dominante în una sau alta dintre țările membre: catolică, protestantă, ortodoxă, anglicană, musulmană și iudaică. Pe lângă acestea, în anii din urmă, în majoritatea statelor membre au proliferat tot felul de secte și grupuri religioase mai mult sau mai puțin prezente în viața publică. Felul în care principalele instituții europene gestionează (legislativ și instituțional) această situație nu este lipsit de importanță. În anumite situații legislația europeană
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
o excelentă analiză a locului pe care religia îl ocupă în spațiul public comunitar, a relațiilor dintre religie și modernitate, a tendințelor de secularizare din lumea contemporană. Considerații foarte interesante sunt făcute pe marginea comportamentului religios al cetățenilor din statele membre ale uniunii în funcție de nivelul de bunăstare atins sau de felul în care aleg să se implice în ritualurile religioase. În finalul cărții sunt prezentate instituțiile și reprezentanțele religioase cu sediul la Bruxelles, al căror rol este acela de interlocutor, dar
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
trei arestări, jurnalistul face o nouă comparație devastatoare cu modul în care sunt tratate în România astfel de cazuri. Comentariul lui Victor Iulian Tucă ne scutește de orice precizări suplimentare: "... scandalul de la Bruxelles afectează România și mai mult în calitate de stat membru decât ar fi făcut-o ca stat în curs de aderare. La București se va spune "...și în Europa există corupție!" sau "și voi, și noi avem corupție, în aceeași proporție", indiferent că numai la ei cazurile în speță se
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
solicită aceleași drepturi ca și gazdele lor. Discriminarea și diferențierea economică este cauza unor viitoare conflicte sociale din comunitățile care s-au deschis emigrației. Mai înțelept ar fi fost, probabil, dacă U.E., după impunerea reglementărilor comunitare uniformizante pentru noile state membre (mai ales cele anticorupție), ar fi încercat un transfer de activități economice (nu doar de capitaluri) în teritoriile acestora, pentru fixarea forței de muncă disponibilizate, asigurându-i condiții similare cu cele din Vest. Discriminarea economică a potențat - și potențează - confruntarea
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
publice închise. Conform unui comunicat al inițiatorilor demersului, țara noastră a rămas printre puținele state europene în care se mai poate fuma în spațiile publice închise. În România nu au fost adoptate recomandările Consiliului Uniunii Europene, potrivit cărora toate țările membre trebuie să pună în aplicare măsuri de protejare a cetățenilor împotriva expunerii la fumul de tutun. „Vrem să sensibilizăm autoritățile locale și am lansat o inițiativă civică prin care dorim ca orașul nostru să fie din acest an obiectul unui
Atac la fumători. Primul oraș din România care ar putea interzice fumatul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80433_a_81758]
-
pasiv fumul de țigară și să îi fie îmbâcsite hainele cu miros de tabac. România a rămas printre puținele state europene în care se mai poate fuma în spațiile publice, țara noastră neadoptând recomandările Consiliul UE, potrivit cărora toate țările membre trebuie să pună în aplicare măsuri pentru a-și proteja pe deplin cetățenii împotriva expunerii la fumul de tutun în spațiile publice închise, la locurile de muncă și în mijloacele de transport public”, se arată în comunicat Mihai Cucerzan, unul
Atac la fumători. Primul oraș din România care ar putea interzice fumatul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80433_a_81758]
-
soluție privind gazda competiției. După ce a analizat toate opțiunile de a păstra organizarea Campionatelor Mondiale, JSF a anunțat ISU că, din nefericire și împotriva voinței sale, trebuie să renunțe. Consiliul ISU evaluează diverse opțiuni în baza propunerilor făcute de federațiile membre, ținând cont de toate aspectele problemei și în primul rând de imensa provocare logistică pe care o constituie organizarea unui astfel de eveniment într-un termen atât de scurt”, se arată într-un comunicat a federației internaționale, citat de .
Efectele catastrofelor. Japonia renunţă la organizarea Campionatului Mondial de patinaj artistic () [Corola-journal/Journalistic/77185_a_78510]
-
mortalitate de 90%, dar tratamentul simptomelor și hidratarea intravenoasă au redus mortalitatea la 50%, chiar în absența unui tratament specific. Comisarul Tonio Borg a anunțat, totuși, că se lucrează la pregătirea răspunsului pentru o posibilă epidemie de Ebola în țările membre, cu sprijinul Centrului European pentru Controlul Bolilor și a OMS. Răspunsul la amenințarea Ebola va fi coordonat de Comitetul de Securitate în Sănătate, așa cum a stabilit Parlamentul European.
EBOLA. Comisia Europeană se pregătește pentru epidemie în Europa by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/82139_a_83464]
-
mortalitate de 90%, dar tratamentul simptomelor și hidratarea intravenoasă au redus mortalitatea la 50%, chiar în absența unui tratament specific. Comisarul Tonio Borg a anunțat, totuși, că se lucrează la pregătirea răspunsului pentru o posibilă epidemie de Ebola în țările membre, cu sprijinul Centrului European pentru Controlul Bolilor și a OMS. Răspunsul la amenințarea Ebola va fi coordonat de Comitetul de Securitate în Sănătate, așa cum a stabilit Parlamentul European.
EBOLA. Comisia Europeană se pregătește pentru epidemie în Europa by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/82140_a_83465]
-
cu problemele cetățenilor. Două treimi dintre cetățenii români și cei irlandezi au o părere bună despre UE, spune ultimul sondaj Eurobarometru al Comisiei Europene, dat publicității în iunie 2008, care plasează România și Irlanda în topul celor mai eurooptimiste state membre. În comparație cu media europeană, de 48%, aproximativ 67% dintre români și 65% dintre irlandezi privesc blocul comunitar într-o lumină pozitivă. Spre deosebire de alte țări, unde politicienii își adaptează discursul în funcție de starea de spirit a populației, la noi se întâmplă invers. În timp ce
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
intereselor. Neîncredere la Bruxelles și totuși, ce legătură ar putea exista între Schengen și Corupție? „O legătură tehnică nu există cu adevărat, ea este una pur politică și este de fapt singura modalitate pe care au găsit-o unele state membre pentru a forța reformele sociale și reforma justiției în România“, notează corespondenta RFI în relatarea sa. și totuși, există și alte explicații pentru care țări ca Germania, în special, încearcă să condiționeze intrarea în Schengen de realizarea reformelor în justiție
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sectorul Porților de Fier, urmau să plătească taxe de navigație.91 Aceste taxe care trebuiau să fie percepute de către Administrația Fluviala a Porților de Fier și a caror mărime urma a fi stabilită pe bază de înțelegere între toate statele membre ale Comisiei Dunării, în baza propunerilor venite din partea celor două state care efectuau investițiile aveau menirea de a amortiza investițiile destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație și de a asigura întreținerea normală a ecluzelor și instalațiilor destinate uzului navigației. Se poate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
toate mijloacele să-și dezvolte sectorul industrial; ca țară membră a CAER, ea dorea să-și asigure independența energetică, fără de care industrializarea pe care dorea să o promoveze nu avea cum să se realizeze. Este de menționat că celelalte țări membre CAER doreau să mențină RPR într-o poziție prin care să facă din această țară o importanță baza de productie agricolă și furajera. În acea perioadă 2/3 din populația RPR se ocupă cu agricultura, dar această parte a populației
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și furajera. În acea perioadă 2/3 din populația RPR se ocupă cu agricultura, dar această parte a populației dădea numai 1/3 din venitul național 157, iar dorința RPR de a pași pe calea industrializării ridică opoziția celorlalte state membre CAER, care susțineau specializarea fiecărei țări în producția anumitor bunuri, cu intenția de a menține RPR în stadiul de economie bazată în principal pe producția agricolă. Poziția RPR în cadrul CAER era bine cunoscută, ea fiind vizibil susținută în mod constant
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în acest sector să se înceapă lucrări destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație și această dorință a lor se suprapunea peste prevederile Convenției Dunării privind obligativitatea executării lucrărilor necesare asigurării și îmbunătățirii condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea.161 Chiar dacă statele membre CAER riverane la Dunăre doreau industrializarea lor, în detrimentul României, pe care o doreau țară concentrată pe sectorul agricol, interesul lor privind îmbunătățirea condițiilor de navigație avea să joace un rol în contrabalansarea acestei poziții. În acest sens, Comisia Dunării (care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a fost o negociere de dimensiuni mici, implicând direct două state RPR și RPFI dar care a presupus consultări repetate cu un for internațional ce reunea mai multe state Comisia Dunării în cadrul căreia erau predominanțe convorbirile multilaterale, deoarece toate statele membre aveau atât dreptul de a cunoaște anvergură lucrărilor ce urmau a fi realizate de cele două state vecine, cât și dorința de a proteja interesele lor privind navigația pe fluviul Dunărea. Deși avem de-a face cu o negociere bilaterală
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
angajează să adopte măsuri care să vizeze<footnote http://www.legistm.ro/coruptia.html, accesat la 5 februarie 2011. footnote>: promovarea și întărirea dezvoltării mecanismelor necesare pentru prevenirea, detectarea, pedepsirea și eradicarea corupției; promovarea, facilitarea și organizarea, cooperarea între statele membre pentru a asigura eficiența măsurilor și acțiunilor de prevenire, detectare, pedepsire și eradicare a corupției în îndeplinirea funcțiilor publice, precum și a actelor de corupție care se referă la acestea. Până la data de 6 martie 1997, fusese ratificată de Argentina, Bahamas
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 04.10.1993. Biroul de Informare al CoE la București a fost înființat în 2002. Detalii la www.coe.ro footnote>. Obiectivul principal al CoE este realizarea unei unități mai strânse între statele membre pentru protejarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept, principii care constituie fundamentul tuturor democrațiilor autentice și care influențează viața tuturor europenilor. Organele decizionale sunt Adunarea Parlamentară și Consiliul Miniștrilor. În viziunea CoE, lupta împotriva corupției se
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
influențează viața tuturor europenilor. Organele decizionale sunt Adunarea Parlamentară și Consiliul Miniștrilor. În viziunea CoE, lupta împotriva corupției se bazează pe trei elemente: alcătuirea de reguli și standarde europene, monitorizarea respectării acestora, realizarea unor programe de cooperare tehnică oferite statelor membre<footnote Danileț, C. (2009), Corupția și anticorupția în sistemul juridic, Editura C.H. Beck, București, p. 74 și urm. footnote>. În acest sens, Consiliul Europei a adoptat la cea de-a X-a sesiune a Comitetului de Miniștri din 6 noiembrie
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]