631 matches
-
și progesteron. Echilibrul este din nou conceptul esențial și din nou testarea energetică poate fi un aparat ed măsură excelent. De asemenea, veți constata că odată ce v-ați obișnuit să vă echilibrați energiile nevoia dumneavoastră de hormoni suplimentari va descrește. Mementoul acestui capitol detaliază primele trei strategii de bază ale echilibrării energetice. De asemenea prezintă un modul suplimentar pentru Rutina Zilnică de Energizare dedicat femeilor care sînt În menopauză. Vă arată cum să folosiți tehnici energetice pentru a vă crește producția
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
rotiți-vă mîinile În interior pînă cînd simțiți că brațele și umerii sînt Întinși (vezi figura 6-8). Păstrați această poziție de Întindere timp de aproximativ 10-15 secunde. 3. Relaxați-vă. Repetați exercițiul de cîteva ori. ALTE SIMPTOME ASOCIATE CU MENOPAUZA Memento-ul acestui capitol prezintă intervenții energetice ce pot fi de ajutor În ameliorarea altor provocări comune cu care se confruntă femeile În timpul și după menopauză. Deoarece același simptom poate avea cauze complet diferite de la o femeie la alta, nici o listă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
însă poeme de Camil Baltazar, Horia Stamatu, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Mihail Celarianu, Cicerone Theodorescu, Virgil Gheorghiu, Emil Gulian, Pericle Martinescu, Ion Pillat ș.a. G. Călinescu, care studia manuscrisele eminesciene, publică aici pentru prima dată (cu o notă introductivă) poemul Memento mori. Fără a fi foarte abundentă, proza se distinge prin calitatea și prin diversitatea ei. Sunt găzduite fragmente din romanele Răscoala de Liviu Rebreanu, Ioana de Anton Holban, Cartea nunții de G. Călinescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Ion Sântu de
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
departe de privirile mesenilor 13. Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților 14. Cuțitul, care pentru mult timp a fost singura ustensilă folosită de meseni, era un memento al vânătorii și uciderii prăzii. Când chinezii i-au văzut pentru prima oară pe europeni mâncând cu cuțitul, au fost oripilați. „Europenii sunt niște barbari”, spuneau ei, „mănâncă cu săbiile lor”15. Furculița a fost introdusă În Evul Mediu târziu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau cu lacrimile". Dar altădată, cu cîteva luni înainte, nota cu semn de memento: "Să nu-ți renegi niciodată originile, oricîte motive ai avea să roșești pentru ele. E o apostazie rușinoasă și de altfel fizic imposibilă, o contradicție în termeni: e un refuz al identității, e ca și cum ai spune: "Eu nu sînt eu
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
tulburare timică fundamentală a stării de dispoziție emoțional-afectivă, o stare de suferință resimțită interior. Plictiseala, spleen-ul, tristețea sunt semne ale unei dureri care mă apasă sufletește. Această durere Îmi amintește că eu sunt singur și destinat morții. Este acel memento mori. Literatura de specialitate numește această stare de apăsare morală, pe care o apropie de melancolie, sentimentul de depresie vitală. Durerea morală este resimțită ca o pedeapsă pentru greșelile sau păcatele comise de către individ. Ea se asociază cu ideile de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
alegere și hotărâre pentru începutul Țării Românești și starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioți, compusă în versuri pentasilabice, cele mai izbutite ale autorului, unde combină motivul fortuna labilis și ideea privind evoluția ciclică a popoarelor. După un memento al trecutului glorios, vorbind de biruințele dacilor asupra romanilor (Z. se situează, ca și Naum Râmniceanu, pe pozițiile dacismului), el revine asupra contemporanilor și îi avertizează pe cei puternici de instabilitatea măririlor, reflectând că toate în lume „nasc, cresc, au
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Analize, 184-189; Pop, Transcrieri, 125-140; Vartic, Spectacol, 69-74; Gheorghe Grigurcu, Poezia lui Ilarie Voronca, ST, 1978, 4; Piru, Ist. lit., 403-405; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, passim; Marin Bucur, Poezie. Destin. Dramă, București, 1982, 122-136; Ion Pop, Memento: Ilarie Voronca, RL, 1983, 52; Ilarie Voronca, în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 36-40, 131-152, 550-572, 683; Dan Culcer, Ilarie Voronca și „Cahiers du Sud”, VTRA, 1984, 155; Micu, Modernismul, II, 161-174; Mincu, Eseu, 285-290
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
literaturii române de la origini până în prezent, pref. edit., București, 1982; V. Voiculescu, Poezii, pref. edit., București, 1966; Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I-III, pref. edit., București, 1970 (în colaborare cu Ioan Șerb); Mihai Eminescu, Numai poetul. Memento mori. Înger și demon. Melancolie. Noi amândoi avem același dascăl. Luceafărul, pref. edit., Craiova, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. edit., București, 1974-1981 (în colaborare cu Rodica Rotaru), Privind viața. Adela. Amintiri, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
modele ca Ion Pillat, Jules Renard sau Eugenio Montale au fost remarcate aici), gravitând cu o serenitate amară, pe tema clipei inundate în milenii. Nouă ca stare a eului e reflexivitatea calofilă asupra morții: „Estetică, pe țărmul pontic, Moartea”. Un memento mori, de astă dată sub emblematica expresă a macabrului, e și volumul Mineralia, care adâncește conștientizarea unei răsturnări a destinului - „sârmă de echilibrist pe care calc,/ cu capul în jos”, proiectând propria carcasă minerală într-un abis geologic, „până la principiul
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
esopice, încât textele nu au o coerență stilistică și de viziune, fiind inegale și valoric. Cu toate că versuri, imagini sau poeme reușite sunt concurate continuu de locuri comune, amestecul de colocvial și metaforic, un anumit stil balcanic, liric-baroc (spre exemplu, în Memento!), dau suflu și savoare versului arhaizant. Unele pagini pot fi citite și ca parabole politice. Memorial pe scut (1989) combină două tematici: poezia patriotică și cea de dragoste. În primele două cicluri, dedicate Patriei (asociate timpului și matricii materne), cultului
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
se insistă cu ochi critic și fin ironic asupra epopeii și artificioaselor „legende istorice”, cu „harnașamentul [lor] verbal”, dar și asupra performanțelor din baladele fantastice. În mod curios, este comentat prea puțin Conrad - cel mai valoros poem filosofic românesc până la Memento mori al lui Mihai Eminescu -, plasat totuși, împreună cu memorialistica de călătorie, printre „punctele cardinale în desfășurarea unei întârziate literaturi preromantice” ce au contribuit esențial „la crearea atmosferei poetice în care își făcea ucenicia, influențat de poezia lui Bolintineanu, Mihai Eminescu
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
de studiile genealogice, comparatiste și filologice de aici, axate pe poemele Amicului F. I., Epigonii, Mortua est!, Feciorul de împărat fără stea, Rugăciunea unui dac, Cărțile, Povestea codrului, dar antrenând în demersul demonstrației multe alte texte (variantele Mureșanu sau Demonism, Memento mori, Odă..., Sarmis, Gemenii ș.a.). Nu de aceeași valoare este lucrarea Mihai Eminescu. Viața și opera (1983), care ar fi trebuit să încununeze activitatea de eminescolog a lui M. Cartea absoarbe, într-adevăr, cam tot ceea ce autorul achiziționase pe teren
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
implicită a lui Eminescu stă sub semnul contradicției dintre viziune și filosofie, dintre imagine și concept, sensul procesului de creație evoluând înspre abstractizare, cu triumfurile sale din Scrisori ori din Glossa. La extrema cealaltă se găsesc marile poeme vizionare Mureșanu, Memento mori, Miradoniz, Povestea magului călător în stele, Gemenii, Diamantul Nordului. Trebuie remarcat că în capitolul consacrat poetului în Istoria literaturii române, e avut în vedere doar acest segment al operei poetice, singurul care îl îndreptățește pe autorul cărții să proclame
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Eminescu procesul de mitificare (propriu tradiției patriotice românești de după 1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei?” -, marele poet român personifică (În Memento mori) gândirea mitică autohtonă prin ,,Dunărea bătrână”, În contrast cu rațiunea romană, simbolizată de podul de piatră de la Drobeta. Autoarea crede că nevoia unei ,,identități legitimate din tradiția națională” pentru statul modern român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei. Cronica literară este semnată de V. I. Bergheanu. În
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
Teologia sa are inflexiuni apofatice atunci când caută să dezlege taina prin „multe și neobișnuite paradoxuri”: Dumnezeu este necuprins (Gott ergreifft man nicht, s. 25, s. 43), dar se lasă, totodată, „vrerii noastre” (läst sich wie man wie, s. 21). Un memento mori amintind de același apostol Pavel (s. 35: Der Tod ists beste Ding/„Moartea e cel mai bun lucru” consună perfect cu exclamația din epistola către filipeni șFilipeni 1, 21ț: „Pentru mine Hristos e viață, iar moartea un câștig”) exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
spus magistrul”); magna cum laude (lat., „cu mare laudă”); malum necessarium (lat., „un rău necesar”); manu militari (lat., „prin forță militară”); manu propria (lat., „cu propria mână”); Materiam superabat opus (lat., „Opera depășea materialul”); mea culpa (lat., „din vina mea”); Memento mori (lat., „Adu-ți aminte că vei muri”); Memento, homo, quia pulvis et in pulverem reverteris (lat., „Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că În pulbere te vei Întoarce”); Mens sana in corpore sano („Minte sănătoasă În corp sănătos
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
malum necessarium (lat., „un rău necesar”); manu militari (lat., „prin forță militară”); manu propria (lat., „cu propria mână”); Materiam superabat opus (lat., „Opera depășea materialul”); mea culpa (lat., „din vina mea”); Memento mori (lat., „Adu-ți aminte că vei muri”); Memento, homo, quia pulvis et in pulverem reverteris (lat., „Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că În pulbere te vei Întoarce”); Mens sana in corpore sano („Minte sănătoasă În corp sănătos”); mirabile dictu (lat., „admirabil de spus”); mixtum compozitum (lat.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Trecut-au ani ca nouri lungi pe șesuri”. Dacă acceptăm varianta lui Petru Creția, ar trebui să modificăm și titlul poeziei În Trecut-au ani... În monografia consacrată operei lui Mihai Eminescu, G. Călinescu a transcris astfel un vers din Memento mori: „Când În straturi luminoase basmele copite cresc”, când corect ar fi „basmele copile”, cu sensul de tinere, inocente, pure, sens pe care copile Îl are În multe alte contexte eminesciene. Plecând de la transcrierea greșită copite În loc de copile, G. Călinescu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
erudite sau orale, citatul biblic și istoric, reminiscențe de mitologie antică, „figuri” ale tradiției creștin-medievale etc. Sub vălul alegoric, se petrece inițierea eroului, un tânăr vânător supus unui ritual cavaleresc, cu rătăciri și căutări, pe un parcurs oniric. Ca un memento sumbru, se profilează în peisaj umbra ruinelor (aici ale cetății Sarmis), tablouri cinegetice și pastorale descoperă natura, terifiantă sau radioasă, paradisiacă, se-ntâmplă întâlniri și „recunoașteri” al căror sens rămâne, mai adesea, criptic, ezoteric. Halucinantul țintirim de țară în care
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
banal eveniment. Însă, cum observația i s-a acutizat, meditația aforistică are o forță de penetrație considerabilă, scriitorul însuși personificând pentru lumea românească a acelor ani o conștiință cetățenească sublimă și tragică fără replică, un veritabil reper moral, ca un memento teribil, deseori de temut. În 1978, selectează, în Orion, din întreaga sa creație poematică textele pe care le consideră a fi ilustrarea „stărilor sufletești fundamentale - în epoci atât de diferite ale istoriei și ale vieții autorului implicată în istorie - cu
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă, un spațiu de vis eminescian (Dacia din Memento mori) și de închipuire blagiană. Pământ, pentru Blaga, ce „vindecă setea de mântuire”, „spațiul mioritic” este pentru B. un tărâm euthanasic, în care extincția e o dulce topire, în adieri de miresme și zumzet de albine. Dar nu numai aici
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
reviste importante („Luceafărul”, „Gând românesc”, „Pagini literare”). O biografie amănunțită, importantă din perspectiva evenimentelor anului 1848, este Ion Axente Sever și timpul său (1931), semnată Gh. I. Biriș. Aspecte din viața Blajului (1942), cartea care l-a consacrat, este un memento al tradiției acestei „cetăți a românismului”, o evocare documentată și pitorească în latura specificului local. „Spiritul blăjean” unește figuri și momente istorice importante, de la „naționalismul intransigent” al ctitorului Inocențiu Micu-Klein la Petru Pavel Aaron, întemeietorul școlilor Blajului, de la apoteoza anului
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
tulburare timică fundamentală a stării de dispoziție emoțional-afectivă, o stare de suferință resimțită interior. Plictiseala, spleen-ul, tristețea sunt semne ale unei dureri care mă apasă sufletește. Această durere Îmi amintește că eu sunt singur și destinat morții. Este acel memento mori. Literatura de specialitate numește această stare de apăsare morală, pe care o apropie de melancolie, sentimentul de depresie vitală. Durerea morală este resimțită ca o pedeapsă pentru greșelile sau păcatele comise de către individ. Ea se asociază cu ideile de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]