1,164 matches
-
rămânând acolo singurul critic profesionist), Junimea secolului al nouăsprezecelea a impus un model valabil de lectură. Nu neapărat acela al mentorului, dar nici neapărat al eternilor nemulțumiți sau al caracudei. (Disonanțe au existat în societatea ieșeană, după cum atestă cei doi memorialiști ai ei, Iacob Negruzzi și mai ales apostatul G. Panu). Mai degrabă, soluția a fost una de compromis. (Maiorescu preluând și el unele dintre rezervele exprimate de restul grupului). Respectul de care s-a bucurat autorul Direcției noi a făcut
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
postfață de Doru Munteanu. Sfântu Gheorghe, Editura Angvistia, 2012, 126 pagini. 4. Ionel Teodoreanu era membru în comitetul de lectură al Teatrului Național. 5. Ion Șahighian (1897-1965), regizor și profesor la Universitatea din București. 6. Velmir Maximilian (1882-1959), actor și memorialist dintre cei mai convingători. 7. Nicolae Colan (1893-1967), mitropolit al Transilvaniei, ministru al Educației Naționale, Cultelor și Artelor în perioada 30 martie - 20 iunie 1938 în guvernul Miron Cristea. 8. Ion Sava (1900-1947), dramaturg, jurnalist, grafician și regizor la Teatrul
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
comentarii, tabel cronologic și bibliografie de Al. Săndulescu. București, Editura Minerva, 1983, p. 562-563. (Se reproduce o epistolă a lui G. Topîrceanu către Constantin Stan, Iași, 12 septembrie 1930). 4. Leon Mrejeriu (1879-1945), institutor, folclorist, autor de manuale școlare și memorialist. 5. Mihail Sadoveanu, Izvorul Alb. Roman istoric. București, Editura Naționala-Ciornei, [1936], 357 pagini.
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, traducător, memorialist și unul dintre cei mai însemnați bibliofili români, Șerban Cioculescu (1902-1988) a fost și un pasionat epistolograf care a comunicat, întotdeauna, rudelor, prietenilor și, mai ales, confraților știri și informații de o reală valoare privitoare la viața literară, culturală și
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui, esențial, la elaborarea unei biografii complete al celui mai bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
contribui, esențial, la elaborarea unei biografii complete al celui mai bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se adunau scriitori din diverse generații. Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
34, Iași - Șerban Cioculescu, Str. Dr. Turnescu, nr. 5]. Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află la Arhivele Naționale, București. Fond Nicolae Bagdasar. Dosar nr. 170, f. 4r-v-5r, 6r-v, 7r-v, 8r-v și 9r-v. 1. Nicolae Petrescu (1886-1954), filosof, sociolog și memorialist. Membru al Academiei Române. 2. Nicolae Petrescu - Anglia. Societatea, statul, civilizația. București, Fundația pentru Literatură și Artă „Carol II”, 1938, 504 pagini.
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera memorialistului Nicolae Țimiraș (1912-1996), strănepot al irepetabilului naratolog Ion Creangă, sunt insuficient cunoscute și, uneori, denaturate de cercetători grăbiți și fără lecturi integrale. Memorialistul Nicolae Țimiraș este, până acum, autorul a trei cărți 1, în care evocă aspecte, esențiale, din existența
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera memorialistului Nicolae Țimiraș (1912-1996), strănepot al irepetabilului naratolog Ion Creangă, sunt insuficient cunoscute și, uneori, denaturate de cercetători grăbiți și fără lecturi integrale. Memorialistul Nicolae Țimiraș este, până acum, autorul a trei cărți 1, în care evocă aspecte, esențiale, din existența sa și a altora. Scrise cu talent și cu pasiune, izbutesc să rețină prin farmecul evocării, al portretizării și, desigur, prin observații de
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
ediții. Printre altele, e citată aici ca opinie „rezervată” o observație a lui Valeriu Cristea (în „Flacăra”, 1972, nr. 882). O reproduc, considerând-o un punct de plecare cât se poate de potrivit: „Dintre nenumăratele farse ale scriitorului, pe care memorialiștii se întrec să le relateze cu o plăcere cam puerilă, una singură le-a scăpat; întâmplător cea mai reușită: aceea de a nu li se fi dezvăluit. Citind volumul recent apărut, acel ceva esențial pe care-l căutam nu se
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
ceva esențial pe care-l căutam nu se lasă descoperit. Prin amintirile contemporanilor săi, autorul Scrisorii pierdute trece neexplicat, învăluit într-o familiaritate înșelătoare.” Făcând abstracție de exigențele un pic prea grave ale criticului (care denunță „plăcerea cam puerilă” a memorialiștilor de a inventaria șotiile magistrului, ca și cum societatea lui Caragiale n-ar fi fost una prin excelență ludică), e interesant ce aspiră el să descopere această carte: un portret exhaustiv al omului Caragiale. Mai mult: un portret metafizic exhaustiv. Cunoscuții scriitorului
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
Nae Ionescu- Barbă, fost profesor de latină și română la Liceul Matei Basarab, că mitichiada de la Poiana Țapului a uitat s-o utilizeze... Păcat !” (p. 223) Față de aceste prezumțioase pretenții auctoriale, eventualele „ornamente” pe care le mai adaugă unii dintre memorialiștii antologați de Ștefan Cazimir unor povești reale sunt chiar agreabile. Cu atât mai mult cu cât destui dintre ei sunt, de nu direct scriitori, măcar oameni ai condeiului. Lista completă îi cuprinde pe Ion Agârbiceanu, Archibald (pseudonim al gazetarului Gh.
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
-lea an de existență, va avea apariție lunară (format A5) și o „ținută grafică elegantă”. Poetul Teodor Al. Munteanu era redactor, alături de Alexandru Ionescu. Revista va fi Înregistrată la Tribunalul Ilfov: ordonanța prezidențială nr. 2708/ 20.02.1939. Cu satisfacție, memorialistul notează: „Încă de la primele numere, presa a salutat schimbarea conducerii și se sublinia convingerea că revista va fi scoasă din lâncezeala În care alunecase”. În adevăr, răsfoind colecția „Convorbirilor literare”, În ultima ei respirație bucureșteană, În plin război, și Într-
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
s-a numărat și deteriorarea temporară a raporturilor cu Mircea Zaciu). Detalii, cum am mai spus, revelatoare pentru istoria literară. Trecând dincolo de zona aceasta gri, a politicii literare, câteva cuvinte despre literatură pur și simplu: avem, în Convorbiri... confesiunea unui memorialist care nu face rabat de la o eleganță și sociabilitate. Le-a practicat de la bun început, întâi sub forma unei omenii rurale de veche speță transilvană, apoi prin exercițiul unei civilități care decurge din pasiunea pentru faptul cultural. Ion Brad s-
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
a sosit timpul ca istoria literară să își nuanțeze verdictul privitor la Sașa Pană. Considerat - și stimat - în mod unanim ca editor asiduu și devotat al avangardiștilor, ca om-revistă (fără de care literatura de la unu n-ar fi existat) și inestimabil memorialist al grupării suprarealiste, Sașa Pană trebuie reevaluat, atât în ipostaza de exeget al avangardei, deopotrivă literare și plastice, cât și în cea de scriitor. Fără să fie un mare scriitor, este un autor polivalent, aflat într-o continuă efervescență a
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
contabilicește, Lăcusteanu asupra zestrei, decât asupra altor calități ale consoartei. De altfel, nici timpurile nu sunt coapte pentru romantism. Curtea se clatină, domnul Alecu Ghica e mazilit și se retrage spre Brașov, stârnind o înduioșătoare reacție populară și regretele ofițerului memorialist care i-a stat, de multe ori, alături. În locul lui este ales Gheorghe Bibescu, om, spune Lăcusteanu, cu multe calități, dar pierdut de o mândrie neîntrecută decât de aceea a soției sale și de o camarilă fără stavilă. Lăcusteanu însuși
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
Nicolae Scurtu Itinerariul biografic și creator al poetului, jurnalistului, traducătorului și memorialistului Ștefan Baciu (1918-1993) a fost cercetat, cu o desăvârșită rigoare, de istoricul și criticul literar Florin Manolescu (n. 1943) în lucrarea sa, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989 (2010), fundamentală sub toate aspectele. Informații literare, culturale, politice și diplomatice, cele mai multe necunoscute
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în documente psihologice
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Nicolae Scurtu Filosoful, traducătorul și memorialistul Constantin Noica (1909-1987) a fost, în același timp, și un pasionat epistolograf de la care s-a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
Nicolae Scurtu din București. 1. Pat - regionalism, provine din neogreacă. 2. Sandra Cotovu - Jocuri de apă (Fragment) în Viața Românească, 30, nr. 3, martie 1938, pag. 20-31. 3. Margareta Gavrilescu, sora scriitoarei. 4. I.D. Suchianu (1895-1985), eseist, publicist, traducător și memorialist. 5. El îl reprezintă pe G. Topîrceanu, pentru care Otilia Cazimir a manifestat o puternică afecțiune și admirație. 6. Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului literar. 8. Emil Coliu
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Așa cum s-a demonstrat și În Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, În cele 14 lagăre de concen trare din țară erau gropi comune. Se aud nume cunoscute ca Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga etc., etc. Așa cum le Înșiră scriitorul memorialist, numele lor devin parcă versuri de poem. Nu se poate face abstracție de faptul că poeții proletcultiști Nina Cassian, Marcel Breslașu au proslăvit pe Lenin, pe Stalin. În versurile proletcultiste era Înfierat imperialismul american. Sunt menționați Maria Banuș cu Zidul
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Păcurariu, George Corbu și mulți, foarte mulți alții. Se cuvine să precizez că nici o epistolă expediată profesorului Const. Ciopraga nu a rămas fără ecou sau un răspuns edificator. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt destinate poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care în perioada interbelică a înființat și supervizat arhicunoscuta publicație Viața literară (1926-1935; 1941), în paginile căreia au debutat mulți poeți, prozatori și critici literari. Tânărul Const. Ciopraga trimite două eseuri care, din motive ce ne scapă
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
cei mai buni cunoscători ai operei și biografiei lui Nicolae Labiș. Azi, grație unei întâmplări fericite, completăm bibliografia lui Nicolae Labiș, cu încă patru epistole, necunoscute, trimise lui Mihai Zaharia și lui Radu A. Sterescu, unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști, bibliofili și anticari din Bucureștiul de odinioară. Epistolele acestea, deloc convenționale, conțin unele informații și precizări, extrem de utile, privitoare la anii de formare intelectuală, de căutări febrile și, mai ales, de certitudini într-un domeniu așa de dificil de aproximat
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
3, col. 5. șSe publică fragmente din scrisorile lui Nicolae Labiș trimise lui Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două poeziiț. 4. Poezia Scânteia noastră nu a identificată fost până acum. 5. Vasile Gh. Popa (n. 1912-1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane” din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada 1947-1973. Remarcabile sunt cărțile: Folclor în Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 6
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
sub coordonarea atentă a Prea Cuvioasei Maici, Olimpiada Chiriac, Stareța, de aproape patru luștri, a acestui lăcaș de rugăciune. Rezultatele acestor investigații încep să apară chiar din anul ce urmează. 3. Raoul Șorban (1912-2006), istoric de artă, eseist, pictor și memorialist. A fost reintegrat încă din 1968 la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. 4. Dumitru Ghișe (1930-1991), filozof, eseist și jurnalist. A îndeplinit înalte funcții administrative în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. 5. Informația trimite la cartea lui
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]