1,294 matches
-
qui n’importe qu’a moi!” Tot el, în același preambul, spune: „L’individu a pris dans les Mémoires la place que l’on sait, lorsqu’ils sont devenus des Confessions”, delimitându-se astfel prin contrast cu ceea ce numește el memorialistica introspectivă, al cărei ultim reprezentant ilustru îl declară pe Gide, el însuși plasându-se în categoria celor care ca generalul de Gaulle în Mémoires de Guerre sau colonelul Lawrence în Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii relatează mari evenimente și împlinirea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de Gaulle în Mémoires de Guerre sau colonelul Lawrence în Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii relatează mari evenimente și împlinirea unor mari proiecte, meditând totodată nu asupra omului ca individ, ci asupra „condiției umane”. Dar „introspecția” sau confesiunea nu e memorialistică decât dacă devine o mărturie umană cu valoare de cunoaștere obiectivă, adică dacă e un „memoriu” asupra „condiției umane”. La Rousseau, autobiografia și spovedania intimă au o exemplaritate obiectivă și lasă de altminteri loc destul pentru tabloul societății și al
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai bogată și mai puternică: vezi Balzac, Tolstoi, Dostoievski. Imaginația are darul de a instaura irevocabil o imagine a lumii, proprie, autonomă și exemplară. Se crede, în genere, că, de pildă, literatura „de imaginație” se deosebește de istorie sau de memorialistică prin faptul că închipuie întâmplări fictive. Dar un mare istoric, Iorga de pildă, sau un mare memorialist, de pildă, Saint-Simon (pe care anume l-am pomenit adineauri alături de Tolstoi), sunt ceea ce sunt tocmai prin puterea lor extraordinară de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
subdezvoltare și de degradare a capacităților sociale ale țării (Zamfir, 2004, pp. 46-51). O perspectivă deosebită asupra reformei este dată de cei care, la un moment dat, s-au aflat în pozițiile de decizie privind r., respectiv oamenii politici. Desigur, memorialistica politică este limitată de caracterul subiectiv și justificativ, de apărare a deciziilor luate. Pe de altă parte, acest gen de lucrări reprezintă singura cale, ce-i drept imperfectă, de reprezentare a condițiilor și obiectivelor din spatele luării deciziilor. Adrian Severin (1995
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a regresiei induse ideologic, În principiu, În regimurile comuniste, dar și În orice tip de totalitarism. Revin Însă acum la conceptele pe care le-am propus inițial, „contra-spălarea creierului” și „contra-reeducarea”, ultimul fiind Împrumutat de mine dintr-o carte de memorialistică a Închisorilor semnată de Marcel Petrișor. Acesta vorbește despre inițiativa restrânsă, e adevărat, a unui grup de foști deținuți politici care, trăind printre alți deținuți trecuți prin experimentul de la Pitești și văzându-le reacțiile pavloviene și schizoide, au inițiat un
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
difuzare a modelului concentraționar... Eu așa am Înțeles. Ruxandra Cesereanu: Îmi atribui idei false și chiar contrare a ceea ce susțin eu. Ai Înțeles greșit. Ar fi un paradox și o absurditate ca, după ce am scris o carte-sinteză despre Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care să susțin că deținuții politici au fost reeducați și au
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pot prelua. Apoi, e tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se uite ca Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că e un fenomen, e o decadă În care comunitatea chiar simte nevoia să-și impună niște locuri, să reconsidere și să rediscute, să se uite ca Într-o oglindă la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
găsește în povestire (ca mod narativ generic, nu ca specie literară), adică practic în toate varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă, istoriografie, cronici rimate, epopee, jurnal de călătorie, nuvelă și povestire, „fiziologii”, corespondență literară, memorialistică autobiografică. Rolul capital îi este rezervat cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare aptitudini de romancier în Jocul de-a himerele (1997), o proză hibridă, la limita dintre jurnal și memorialistică, prezentul și trecutul combinându-se în așa fel încât rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale, Iași, 1981; Pe o rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași, 1984; Cum să prinzi o pasăre măiastră, București, 1987; Laleaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
cu poezie în revista „Amfiteatru”, în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se poate observa că nu e vorba de memorialistică propriu-zisă, ci, mai degrabă, de o autoficțiune relativ obiectivată, enunțată cu oarecare detașare și cu grijă preponderent pentru aspectul estetic. Termenii de comparație - dintre operele „clasice” ale genului - ar fi Amintiri din copilărie de Ion Creangă și Cântecul și hronicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
lui G. în Franța, în vederea „acoperirii” jurnalistice a campionatului mondial de fotbal din 1998, dar care nu vizează, de fapt, evenimentul sportiv amintit, ci consemnează observații, meditații și considerații demne de interes. Radio grafii. 1969-1989 (2000) este un volum de memorialistică referitor la cele pe care le-a putut trăi și observa autorul de la începuturile activității lui în Radio până în anul schimbării de regim politic. SCRIERI: Anatomia unei străzi, București, 1992; Vara franceză, București, 1999; Radio grafii. 1969-1989, București, 2000; Moștenirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
antologia de proză SF românească Planet im Raum, editată la Berlin. E prezentă în „Rumänische Rundschau” cu versiuni la scrierile unor prozatori români contemporani, printre care Petru Popescu și Paul Georgescu, iar din 2001 în „Lettre internationale” cu transpuneri din memorialistică și din texte eseistice contemporane. A prefațat sau comentat scrieri de Heinrich von Kleist, Hermann Sudermann ș.a. Mai folosește pseudonimul Maria Spacu. Deși începe să publice relativ târziu, apropiindu-se cu precauție de text, cu o anume meticulozitate, care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
baltic pe plan extern, încercând să soluționeze problemele la masa tratativelor și nu prin războaie. Cei douăzeci de ani de domnie ai regelui sunt considerați a fi cei mai prosperi din istoria Suediei. Descrierea realizată de baronul Herbert, în lucrarea memorialistica The Life of Edward Lord Herbert,of Cherbury, written by himself, sintetizează în câteva cuvinte importantă regelui Carol:"Carol al XI-lea, un războinic asemenea străbunilor săi, a fost cel mai ferm rege dintre toți predecesorii săi. A abolit autoritatea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
vânătoare de la Versailles. Prin urmare, deși există un hiatus pentru data de 5 decembrie - noaptea oficială a concepției Delfinului, după calculele medicilor - în cele șase săptămâni ar fi fost timp suficient pentru cuplul regal să petreacă timpul împreună. Desigur literatura memorialistica apocrifa sugerează un miracol mai degrabă uman, decat divin. Gaston d‘Orléans, fratele regelui, ar fi declarat că probabil"Darul lui Dumnezeu" a iesit din corpul reginei, dar nu știa ce diavol l-ar fi pus acolo. În cercurile înaltei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
unor evenimente din România sfârșitului de veac XIX și a începutului de secol XX, perspectiva fiind tributara întru totul ideologiei și rețetelor literare proletcultiste. Deși nu sunt scutite nici ele de interpretări teziste, un anume interes documentar prezintă cărțile de memorialistica și de călătorii: Carte despre oameni, locuri, întâmplări (1961), Carte despre vremuri multe (1963) și Carte despre drumuri lungi (1965). SCRIERI: Din lumea celor obidiți, București, 1912; În seara de Crăciun, București, 1922; Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
iese spre final din formula realistă prin obișnuitele inserții eseistice ale autorului. În discuții se emit păreri și constatări de natură politică, dar și reflecții cu iz filosofic. Componenta mai interesantă a scrierilor lui P. este, în cele din urmă, memorialistica. Cu o detașare ce se vrea deplină, cu asumarea francă a subiectivității, fostul înalt demnitar rememorează în Timpul lepros (1992), Am fost și cioplitor de himere și în Elefanții de porțelan (1997) fapte, evenimente, resuscită situații în care fusese implicat, portretizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
începători și să moralizeze un public încă nedeprins cu teatrul, în schimb, cele câteva proze vădesc reale însușiri de povestitor. Acestea, de altfel, dau valoare și publicisticii lui B. de după 1919, situată în mare parte la granița dintre istoriografie și memorialistică. Episoadele istoriei ardelenești dintre 1890 și 1914 sunt relatate cu obiectivitate, dar și cu detalii bogate, iar protagoniștii sunt portretizați sugestiv. SCRIERI: Epigrame, Sibiu, 1898; Pe sub arini, Sibiu, 1901; Mortua est, Sibiu, 1902; Cântece, Sibiu, 1902; Pe povârniș. Însurăm pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
am auzit de la alții, este istoria Principatelor între veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea construită minuțios din întâmplări pline de tâlc petrecute în vremuri pline de dramatism și de schimbări, cu eroi plini de savoare. „Cea mai prețioasă memorialistică din literatura română.“ E. LOVINESCU
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în primul rând, Istoria teatrului în Moldova se încadra unei viziuni largi a autorului asupra istoriei generale a teatrului românesc. Modul de prezentare preferat, acela al unei înșiruiri cronologice pe stagiuni, i-a solicitat ani îndelungați de muncă. Paginile de memorialistică și traducerile întregesc portretul acestui cărturar cu largi disponibilități. Relatările pline de umor ale experiențelor încercate în călătoriile sale sunt făcute într-un stil vioi și antrenant. Pus în situații neprevăzute, de cele mai multe ori comice, povestitorul, înzestrat cu mult bun-simț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Ion Caraion, Aceste culori coborâte din lucruri, RL, 1978, 14; Horia Bădescu, O antologie postumă, ST, 1978, 4; Georgescu, Volume, 96-99; Popa, Dicț. lit. (1977), 451-452; Manu, Eseu, 95-98; Felea, Aspecte, I, 109-112, II, 8-9; Ion Cristoiu, Obsedantul deceniu în memorialistică, SPM, 1980, 504; Al. Jebeleanu, Episolariu, O, 1987, 31; Cândroveanu, Lit. rom., 283-286; Micu, Limbaje, 170-178; Micu, Ist. lit., 345, 346, 354; Dicț. scriit. rom., III, 865-867; Popa, Ist. lit., II, 357-358; Dumitru Micu, Timpuri zbuciumate, București, 2001, 323-324; Nina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
care sunt implicate, mai mult sau mai puțin, toate personajele. Din altă perspectivă și într-o manieră originală, C. își aduce astfel contribuția la configurarea unei perioade tragice din istoria românească. La ce folosește Parisul? (2000) este o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
director editorial Lidia Bodea, pentru onoranta găzduire și asistența deosebit de profesională cu care editura a întâmpinat și însoțit publicarea acestui volum. Ar fi fost dificil ca în raport cu publicistica și exegeza eliadiană autohtonă o asemenea ediție să depășească statutul de strictă memorialistică sau curiositas culturală, dacă apariția ei nu ar fi fost atât de strâns și coerent legată de proiectele, deja împlinite sau în desfășurare, ale celor două reviste internaționale de istorie a religiilor și studii asiatice - Archævs. Études d’histoire des
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]