234,668 matches
-
se mute în 2001 la Editura „Grai și suflet - Cultura națională”. Volumul VI apare la Fundația Națională pentru Știință și Artă, continuatoarea Editurii Minerva, sub auspiciile Academiei Române și în colaborare cu Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Este menționat tirajul de două sute de exemplare, subvenționat de Ministerul Educației și Cercetării. Această fabuloasă colaborare dintre cel puțin patru instituții pentru apariția edițiilor critice ar merita un comentariu aparte și o investigație specială. Ilarie Chendi (1871-1913) este un foiletonist frenetic, trecut
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
culegători mărunți. Doar problema Proverbelor... lui Zanne părea insurmontabilă. O carte de dimensiunile deja pomenite implica resurse pe măsură, care trebuiau identificate și angrenate în acțiune. În strania noastră economie de piață, proiectul național al lui Zanne, un proiect, cum menționează autorul, susținut, în momentul realizării sale, de guvernul de atunci al României prin girul lui Take Ionescu, a fost... privatizat, iar ediția cea nouă se numește „GCP” pe copertă, adică, după cum se vede pe pagina de titlu, „George Constantin Păunescu
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
-i adreseze rugăminți (precari) și, în fine (denique), să i se milogească (supplicare)”. Ne vom opri mai pe larg asupra câtorva aspecte legate de elementele adiacente traducerii - note, comentarii, indice etc. Surprizele te întâmpină de pe pagina de titlu, unde se menționează o Postfață realizată de Traian Diaconescu, dar acesta semnează Repere istorico-literare. Paradoxa Stoicorum (p. 111-124). De asemenea, așa-zisa Prefață a lui Gheorghe Vlăduțescu, al cărui nume de la p. 18 e G. Vlăduțescu, se intitulează Cicero și stoicismul (p. 5-18
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din Index trebuie să facă trimitere la cartea și capitolul din textul latin, nu la pagina din cel românesc. De asemenea, la Indicele de nume proprii, autorul - care o fi el - a găsit de cuviință ca, pentru unele persoane, să menționeze între paranteze statutul lor; faptul nu e greșit, deși nu se prea obișnuiește pentru izvoarele antice, dar e regretabil că, din nou, inconsecvența, care pare a fi trăsătura caracteristică a acestei ediții în toate compartimentele ei, se face resimțită: nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
drept însușire frauduloasă și iată motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui Mîrșanu, personalitățile menționate de domnia sa au nume începând cu literele A (p. 176, nota 45; 179, nota 53) și B (p. 170, nota 27), aflate în volumul I din PIR, C (p. 173, nota 35) din II, D (p. 176, nota 42) și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
172, nota 33: NP, [II 1] (A. R. Birley); p. 176, nota 42: NP, [3] (A. R. Birley); p. 185, nota 109 - NP, [2] (W. Eck); pentru Nuovo dizionario patristico e di antichità cristiane, citează, în loc de coloane, paginile; autorii sunt menționați la final, între paranteze sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L p. 258 (!)), titlurile sunt scrise când italic, când între ghilimele, anul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec. I p.Chr.). Pentru perioada protoistorică a civilizației geto-dace, autorul se referă în mod firesc și la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
surselor epigrafice și, nu în ultimul rând, ale celor arheologice. Nu putem trece neobservat modul meticulos în care autorul analizează imaginile redate pe metopele columnei lui Traian și felul în care corelează imaginile în cauză cu evenimentele istorice (spre exemplu menționăm episodul sinuciderii regelui Decebal, amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p. 161-308) și se referă exclusiv la stăpânirea romană asupra Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
provinciei în angrenajul economic complex al Imperiului roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul greco-roman adorate în această regiune și cunoscute în special grație inscripțiilor. Sfârșitul stăpânirii romane în Dacia este tratat aparte; această problemă a generat și generează încă vii controverse în literatura de specialitae. După fixarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dacia romană (p. 151-216), include cinci capitole: I. Legiunile (p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
manuscrisul dactilografiat al adnotărilor ulterioare (sic!) /în loc de „aflate sub tipar” sau „care urmează să apară” - n.n./ la cea de-a treia carte a lui Zosimus în (sic!) /pentru „din” - n.n./ Colecția Budé” (p. 13). Lăsând deoparte erorile din traducere, să menționăm că nici unul dintre responsabilii versiunii românești nu s-a ostenit să actualizeze, printr-o notă a editorului, informația respectivă, dovadă a ignoranței în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
galilor (sic!)”; p. 58: „the Julian Alps” - p. 127: „Alpii lui Iulian (!!!)” în loc de „Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for dissident Christians” - p. 137, nota 19: „Scrisoarea către Aëtius menționează amnistierea de către Iulian a creștinilor răsculați (sic!) /corect, „disidenți” - n.n./”; p. 73: „Ius senatorum et auctoritatem eius ordinis...” (‘The right of the senators and the authority of the class...’) - p. 153-154: „Ius senatorum Eteocles (sic! pentru et) auctoritatem eius ordinis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
partea de stern de unde nefericitului îi lipsește o coastă. - Ce-i, mă ? Am zis eu că fata arată rău ? Mă scuzați: uitasem microfonul deschis când tocmai mă interpela Haralampy spunând că am ceva cu fata. Moment publicitar - revenim imediat... De menționat că, pe teritoriul patriei noastre, din cauza democrației și a mutațiilor genetice, unora nu le lipsește coasta, ci o doagă, fenomen întâlnit mai des în cadrul talk-show-rilor tv, cu predilecție la unii demnitari.Specialiștii spun că avem de-a face cu o
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
mod explicit autorul unei cărți. La rîndul său cenzorul sugerează unde bate autorul fără a fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot, după care se enumeră profesiile în care se califică și pe care le exercită prin 1956 - strungar în fier, șofer - ca în încheiere să se spună că «din 1969 este redactor șef adjunct al
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
un atom din normalitatea presupusă.// În cazul celui mai cumplit eșec să aibă cel puțin adierea unei drame.// Deleuze a reușit și a înțeles cel mai bine acest simptom, n-a reușit să reziste efectului și s-a sinucis” (Arvună-Sufletul). Menționăm de asemenea o sarcastică la culme “copie după natură”: “Stă ca o lăcustă la masa încărcată de roade// Și numai prididește a se înfrupta, îi trosnesc pe furiș măselele, se îmbuibă din partea altora și se umflă pe zi ce trece
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
întîlnirea dumneavoastră de vineri, spunea Miss Andrews, am obținut patru rezultate diferite: primo, să cîștig pentru doamna un răgaz de două zile pentru a lua o decizie; secundo, să anunț că doamna cinează la familia Windsor la Versailles, fără a menționa totuși acest lucru; tertio, să-i informez pe cei doi Fernandez de alegerea dumneavoastră, căci trebuie ca ei să se ducă mîine dimineață să vadă aceeași bijuterie, asupra căreia Cécile Goudreau le-a atras atenția. Nu se poate să nu
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
el a reușit performanța să joace în câteva filme, alături de mari stele americane, recent alături de Miley Cyrus. Nici un ziar românesc din SUA sau marile trusturi din România care au preluat știrea asta, n-au căutat informațiile astea, nu le-au menționat...”. Față mai mare lucrează În departamentul de stat, Împreună cu soțul ei. Eu am venit În America obligată fiind să am grijă de nepoți. Da, eu să fiu mexican, chinez, sudamerican aș lua o lună de concediu neplătit să-i văd
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
că cei născuți cu căiță vor fi pricolici (n.n.: tocmai Între aceste contradicții, trebuie căutat...”Adevăratul LUP”!). b) “Pricoliciul se face din oameni sau femei cu coadă“ (cf. Mușlea, Bârlea). Tot această coadă, ca una dintre cauzele lycantropiei periodice, este menționată și de N.L. Kostaki. “ăia care să naște de strigoi are o coduță dinapoi, din naștere. Aia așe-i. Aia nu vre ei, da’ așe-i născut.“ (cf. Despre omul-lup, În Maria Ioniță, Cartea Vâlvelor). c) “Pricoliciul se face din copil bastard
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
nume o să vă convingeți. Referitor la conferința de excepție BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE! la care am avut șansa de a fi prezent mulțumită lui Stell nu mă voi referi decât la un singur subiect: Am tresărit când s-a menționat o carte mai puțin cunoscută a lui Mircea Eliade numită FRAGMENTARIUM, pe care o credeam de mult uitată, mai ales că la mulți nu le-a prea convenit. Această carte rară mi-a fost făcută cadou de un prieten de la
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
la librăria Mihail Sadoveanu, de care mă leagă amintirea lansării cărții mele de debut Un român În Canada. Interesul pentru cărțile lansate de Mariana Brăescu, a adus la lansare multe personalități culturale precum și cititori, de nu au ajuns scaunele. Pot menționa pe cunoscuta poetă Carolina Ilica, pe marele eminescolog - de altfel cel mai mare eminescolog al tuturor timpurilor - profesorul Nae Georgescu cu Doina Rizea, Daniel Vorona, Theodor Răpan și alții pe care, cu scuzele de rigoare, nu Îi cunosc sau i-
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
să vezi piesele de teatru din România, unde cultura Încă mai iese la suprafață din noroiul În care se zbate țara, și strălucește, excelează. Am văzut numai trei piese de teatru, despre care ar fi multe de spus. Să le menționez pe scurt: Comedia norilor, după Aristofan În regia lui Dan Tudor - un spectacol de anvergură, cu Mircea Albulescu În rolul lui Socrate, Alexandru Bindea, Simona Bondoc, Oana Vânătoru, Carmen Ionescu și alți talentați actori și actrițe. Am rămas impresionat și
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
trăiri care se petrec În spații adecvate, lumea lui Cătălin relevă „un spațiu geometric Închis, fix”, lipsit de tensiuni existențiale. Pe de altă parte, spațiul său psihic corespunde omului comun, pentru care orizontul se reduce la iubirea carnală. Se cuvine menționat faptul că George Popa intuiește existența unui „spațiu ambiguu, mixt”, În care iubirea Cătălinei pentru astral și terestru se desfășoară simultan. Contemporani o vreme, Baudelaire și Eminescu au descoperit independent „dubla atracție a omului modern” spre teluric și astral,dar
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
prezente, deoarece lipsește solul care să le hrănească. Întrebarea lui George Popa, transcendentă Într-un fel realității poemului, se referă la „opțiunea noastră ca ființe umane” și la eventuala opțiune a lui Eminescu Însuși. Înainte de a Înregistra argumentele hermeneutului, să menționăm că acest capitol figura În cartea Prezentul etern eminescian (1989) și că, de fapt, eseul pe care Îl interpretăm urmărește cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a reținut În timp cu privire la poemul respectiv. Pentru George Popa, Eminescu
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
și un slujitor al aparatului comunist, gazetarul autoritar Dumitru Bejan, sfârșește în condiții neelucidate, ca un personaj existențialist al lui Sartre, în fundul mâlos al Dâmboviței. Nu știm cât de voluntar construit de către romancier, destinul său este unul de scarabeu. Cum menționează simbologii, scarabeul are, în descendență mitică mayașă, substanță și sens telurice. Romanul, de reorientare realist-naturalistă, al regresiunii umane, al vârstelor de criză biologică și psihologică, articulat cu abilitate narativă și fervoare reflexivă, adoptă o conformistă și înșelătoare înțelegere a istoriei
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]