661 matches
-
Debarbieux critică sever isteria întreținută de o anumită presă. El amintește că violența letală este rară, chiar și în școlile americane. Acolo, de câțiva ani, aceasta chiar este în cădere. El judecă sever acoperirea mediatică a acestui subiect. Nu-i menajează nici pe "pompierii piromani", cei care-și construiesc cariere dramatizând în mass media violența din mediul școlar. Autorul amintește, bine sprijinit de datele recente ale cercetărilor, că importanța cantitativă a crimelor și delictelor în mediul școlar este, în definitiv, restrânsă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
figură conservatoare, "de dreapta". În ce mă privește, cred că refuzul de a lua în considerare importanța victimei și a inegalității în fața riscului de a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tehnică" din care scoteam efecte culturale: "și din coadă de mătură faci televiziune...". Mi-a dăruit mai multe cărți cu autograful său, de regulă datat, știind că nu e veșnic ! Mi-a dăruit din prietenia sa cu care m-a menajat și când eram subiect de schiță umoristică. Timpul îmi tot lipsește să scriu măcar cât trebuie despre el. La evocarea și expoziția "Valentin Silvestru și umorul" de la Muzeul județean ar trebui să fim mulți, mulți pentru că Valentin Silvestru a fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
exemplu, că "oricât de pasionante ar putea fi aceste cercetări pierdute în negura vremurilor, ele tot nu ne-ar putea ajuta să înțelegem din ce încrucișări s-a născut poporul român"247; a găsit astfel o modalitate ingenioasă de a menaja obsesia continuității istorice a românilor și, totodată, de a ocoli principala acuză adusă lecțiilor de istorie: că revarsă asupra cititorului șiruri nesfârșite de evenimente mediocre. În aceste pagini, grija de a evita deformările intenționate ale istoriei, așa cum s-au transmis
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zonele limitrofe regatului român. Evenimentele din Basarabia și Bucovina au fost ocultate, povestirea reducându-se la momentul proclamării solemne a unirii. Omisiunea a rămas o regulă, atât în anii '80 cât și în deceniul următor, poate nu atât pentru a menaja susceptibilitățile U.R.S.S.-ului, respectiv ale noilor vecini ex-sovietici, cât mai ales pentru că ar fi putut reaminti, în mod neplăcut, de acuzațiile aduse inițial statului român; căci încă din 1918, diferite autorități autoproclamate în cuprinsul fostei Rusii țariste au denunțat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sfaturi. Ei trebuie să fie primele persoane cu care discutăm când avem o problemă. Este spre binele nostru să o facem. Cu bunicii, de asemenea, putem vorbi despre orice problemă. Dar, fiind persoane mai în vârstă, este bine să-i menajăm, adică dacă avem o problemă gravă, o veste șocantă, este mai bine să vorbim mai întâi cu părinții. Ei ne vor spune cum e mai bine să le spunem și bunicilor despre ce este vorba. Cu frații și surorile putem
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
totală. Protezarea de urgență poate rezolva situații limită, când considerente personale ale pacientului, de maximă urgență (fizionomie, fonație) o impun. Principalul scop al protezării de urgență este acela de a conserva integritatea morfologică și funcțională a sistemului stomatognat, de a menaja psihic bolnavul și în condițiile unor intervenții chirurgicale de amploare, complexe, și care necesită un timp mai îndelungat de refacere înainte de protezarea ulterioară (fig. 2.2 a, b, c). Această variantă terapeutică oferă posibilitatea dirijării cicatrizării, întrucât proteza va acționa
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
conectorului principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu suportă presiuni: torusul palatin, rafeul median, papila bunoidă etc. În zona dinților restanți va avea contact cu fața palatină a lor, având rol de contracroșet, dar va menaja parodonțiul marginal al acestora peste care trece în punte. Conectorul principal acrilic palatinal poate fi ameliorat prin răscroire distală sau decupare, prin decoletare sau fenestrare (fig. 4.8 a, b). . Decoletarea se face în zona anterioară, distanțarea la colet fiind
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și valoarea științifică și disciplinară a discursului. Reproșul adus autorităților că în sistematizarea orașului n-au manifestat interesul cerut pentru ocrotirea și păstrarea elementelor cu un istoric dens duce la afirma ția care place mai ales celor care le sunt menajate orgoliile: „Dorohoiul de prin anii 1980 arăta mult mai frumos decât înainte de 1950 și chiar decât în zilele noastre”. Zicere care pentru cei care desconsideră construcțiile și realizările în genere din anii de după 1948 și până în 1989, autorul, cu curajul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
biografia lui Eminescu (în forma unui "roman", desigur) în urma lecturii acelei scrisori memorabile, publicate de I.E. Torouțiu în volumul al IV-lea din seria de Studii și documente literare, în care Maiorescu, la puțin timp după groaznicul "accident", încerca să menajeze susceptibilitatea poetului bolnav și să-i aline, cumva, suferința. Epistola maioresciană l-a emoționat profund pe criticul-scriitor (ar fi plâns, își amintește el, două ore în șir după ce a citit-o), din cauza unor motive subiective, care l-au făcut mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în 1925 a Secretariatului Internațional al Partidelor Democratice de Inspirație Creștină (SIPDIC), dar acesta nu s-a impus. După al doilea război mondial se formează o altă organizație, Noile Echipe Internaționale (NEI), în 1947, cu o denumire neutră pentru a menaja susceptibilitățile MRP-ului francez. NEI a avut grupuri parlamentare transnaționale în diferitele Adunări comunitare. În 1965, ea se transformă în Uniunea Europeană a Creștin-Democraților (UECD), în 1976 apărând și Partidul Popular European (PPE) ca o federație de partide autonome, deschisă față de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
el și care le-au plăcut“124. Modul personal în care Wittgenstein se apropia de orice problemă de larg interes, lipsa lui de reținere de a afirma ceea ce gândește, fără a ține seama de așteptările interlocutorilor săi, refuzul de a menaja susceptibilitățile celorlalți, dar într-o și mai mare măsură de a se menaja pe sine, nu puteau scăpa nimănui, chiar de la primul contact cu el. „Se pare că el nu putea să evite răspândirea unei vrăji, iar unii erau respinși
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apropia de orice problemă de larg interes, lipsa lui de reținere de a afirma ceea ce gândește, fără a ține seama de așteptările interlocutorilor săi, refuzul de a menaja susceptibilitățile celorlalți, dar într-o și mai mare măsură de a se menaja pe sine, nu puteau scăpa nimănui, chiar de la primul contact cu el. „Se pare că el nu putea să evite răspândirea unei vrăji, iar unii erau respinși de ea tot atât de puternic pe cât erau de atrași alții. Cei care erau atrași
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar putea fi calificat drept controversat din punct de vedere moral, dar în perfectă concordanță cu principiul rațiunii de stat, deoarece s-a recâștigat Transilvania, pierdută în fața lui Miklos Horthy. Nu a însemnat că I. V. Stalin a înțeles să menajeze din sensibilitățile naționale datorită acestui gest. În Basarabia și nordul Bucovinei a dezlănțuit teroarea asupra noastră. Pentru a ne diminua ponderea, a reluat politica țaristă de colonizare cu elemente alogene, în special slave. A decupat și alipit pământuri din și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru anexarea Dobrogei. De altfel, decuparea Bugeacului și alipirea lui la RSS Ucraineană se înscria în această logică rusească, de a asigura contact teritorial direct care să permită regiunii Odesa să atașeze Dobrogea. În paralel, Moscova luase în calcul să menajeze oarecum interesele noastre. Pentru a nu ne priva total de accesul la oceanul planetar, avea în vedere să permită Bucureștiului să-și mențină controlul asupra portului Constanța. În consecință, a îndemnat la construcția unui canal care să deschidă României un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
episodul când țările române preferau să se supună de bunăvoie otomanilor, care, aflându-se undeva mai departe, erau mai toleranți, și nu ungurilor sau polonezilor din vecinătate care ne puneau în discuție identitatea națională și integritatea statală. Dacă ar fi menajat sensibilitățile românești față de Basarabia și nu s-ar fi ridicat ca un val pregătit să ne nimicească, Rusia ar fi putut exploata, cu beneficii în plan politico strategic, mult mai eficient zestrea slavă pe care o moșteneam lingvistic și cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
putea numi partea exterioară a finanțelor. Cel care scrie despre știința finanțelor poate să deplângă în mod sincer statele care fac cheltuieli prea mari, dar sarcina sa reală constă în a arăta cum un stat poate să-și procure resursele menajând pe cât posibil interesele particularilor și respectând justiția. Iată de ce noi am definit știința finanțelor prin aceste cuvinte: știința veniturilor publice și utilizarea acestor venituri” (Traité de la science des finances, Paris, 1906). În 1939, Ion Răducanu menționa în lucrarea sa Curs
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și a dat faliment. În aceste împrejurări a și cunoscut-o soțul meu: a asistat-o la lichidarea firmei. De altfel, imediat după ce ne-am mutat împreună și am rămas însărcinată, a insistat să o angajăm; a zis să mă menajez, că gospodăria mi-a adus doar necazuri, că pentru binele meu nu va mânca niciodată mâncare gătită de mine, așa că n-are rost să mai calc prin bucătărie... Nici nu vă imaginați ce bunătăți ies din mâinile ei; în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să le combini și, mai ales, să nu iei multe. Trei Trauxène pe zi, și, pentru dormit, un Laroxyl din când în când, cred că e suficient. Încă o dată, nu trebuie exagerat; excesul de medicamente e periculos. Trebuie să-ți menajezi stomacul, ficatul, rinichii și inima Ă ele sunt victimele chimioterapiei. Chiar și tubul de magneziu are inconvenientul că provoacă diaree (ușoară). Dacă, dimpotrivă, ai tendințe de constipație, e tocmai bine” (393 Ă 2iulie 1980). Despre Cioran ar trebui să se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a nu spune nimic care să-l poată răni (și totul îl rănea), te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și de tine însuți. Nu-ți puteai ierta că ai fost atât de laș, că l-ai menajat în așa hal și că n-ai explodat în cele din urmă” (264). Problema aceasta, a violențelor abia reținute sau declanșate energic, constituie subiectul unei alte dezbateri. De reținut doar că impostura e și un mijloc de a proteja, dacă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
el, erai istovit, căci nevoia de a te controla (și totul îl rănea) te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și de tine însuți. Nu-ți puteai ierta că ai fost atât de laș, că l-ai menajat în așa hal și că n-ai explodat în cele din urmă” (III, 264). Evident, suntem interesați de ceea ce spun aceste cuvinte despre Cioran, care-și reproșează lașitatea de a nu fi el însuși, adică întruchiparea violenței. Totuși, într-un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ori o să tacă, ori o să cînte mulți ani. Maria: Pe mine să mă scutiți. Puteți măcar azi să nu vă certați, să nu dați unii în alții. Măcar azi. Irina: Măcar azi! Cînd avem succese și victorii trebuie să ne menajăm, să nu stricăm atmosfera fericită... Cînd avem eșecuri, iar trebuie să ne menajăm... Dar atunci cînd?!... Maria: (întrerupînd-o) Eu știu că o familie trebuie să fie unită și la rău și la bine, și la bucurie și la necaz. Că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scutiți. Puteți măcar azi să nu vă certați, să nu dați unii în alții. Măcar azi. Irina: Măcar azi! Cînd avem succese și victorii trebuie să ne menajăm, să nu stricăm atmosfera fericită... Cînd avem eșecuri, iar trebuie să ne menajăm... Dar atunci cînd?!... Maria: (întrerupînd-o) Eu știu că o familie trebuie să fie unită și la rău și la bine, și la bucurie și la necaz. Că sînt destui cei care se bucură de necazul nostru... Cei străini de noi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
teribili, cu tot soiul de pretenții, nemulțumiri și reproșuri. (crește în fermitate) Să vă intre în cap că nu trăiți undeva... la un conac... ci într-un bloc, nu singuri, ci și cu alți oameni și că trebuie să ne menajăm reciproc! E clar? Să mă ascultați! Asta trebuie în primul rînd. Să nu o mai luați razna care-ncotro! Ați înțeles? Alex:... Și spuneai că n-a fost nici un comunicat comun...! Mihai: (aspru) Și în primul rînd tu să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
într-un montaj dinamic, aproape sincopat, iar jocul actorilor este intens până la combustie. Prim-planurile abundă în redarea filmică a discuțiilor de la masa cea simbolică, iar caracterele se dezvăluie complex, dar nu complet, până la paroxism. Personajele lui Caragiale nu se menajează deloc, se lasă târăte cu putere de torentul necontrolat al ființei lor, de duritatea și dezordinea lumii din care fac parte. [...] Eroii se zbat într-o încrâncenare epuizantă în luptă cu gândurile și instinctele lor, stăpâniți de forțe ascunse pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]