810 matches
-
după război; existau și mai înainte destule resentimente care veneau din secolul al XIX-lea amplificate după victoria bolșevismului în Rusia. Sedimentarea acestor resentimente, ajutată de o imagine negativă construită în timp despre Rusia și ruși și bine înfiptă în mentalul colectiv al românilor, face dificilă o apropiere rapidă de Răsărit. Eu vorbesc aici de Rusia, pentru că despre Bielorusia am vorbit, iar Ucraina este o temă aparte. Eu cred că a venit timpul să ne întoarcem la politica noastră tradițională de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
păstra încă multă vreme valoarea. Citind-o nu aveți decât de câștigat. 10 mai 2007 Ce se întâmplă în Turcia ? Ne interesează și pe noi, și chiar într-o măsură semnificativă. A trecut multă vreme de când turcul era imaginat, în mentalul românesc, doar cu pumnalul în dinți, cu iataganul într-o mână și cu lațul de prins copii de creștini pentru ogeacul ienicerilor sau fete frumoase pentru haremul sultanului în cealaltă mână. Au dispărut sultanul, pașii, ienicerii, achingii care călcau mereu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
oricât de mică, era pedepsită cu moartea. Țarul era mult deasupra muritorilor de rând, iar Biserica rusă îl ungea, la încoronare, ca pe un ales al lui Dumnezeu. De aceea nu este de mirare că, după secole de autocrație, în mentalul poporului rus s-a format convingerea că e normal să fie așa, că totul vine de la țar, că nu se poate altfel, că lumea s-ar prăbuși dacă nu ar fi El. Este complexul "tătucului", al "salvatorului providențial", care a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
toți fundamentaliștii ar fi teroriști. Când auzim cuvântul terorism cu referire la Orientul Apropiat și Mijlociu ne gândim automat la fundamentalismul islamic și, invers, fundamentalismul este asociat instantaneu cu terorismul. Semnul egalității între cele două noțiuni a pătruns adânc în mentalul nostru colectiv al europenilor, adică -, dar cred că și americanii gândesc la fel. Oare chiar avem dreptul să gândim astfel? După părerea mea, nici prima parte a enunțului, nici cea de-a doua nu sunt adevărate. Este adevărat că toți
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
fi ea, nu justifică, însă, întru totul poziția autorităților românești față de Rusia din ultimii ani. Unele reacții ale României față de Rusia sunt, încă, de înțeles, dar altele mai ales din ultimul timp nu mai au nicio justificare. Fără îndoială că mentalul colectiv al românilor ca al oricărei alte nații este greu de schimbat, o asemenea transformare cerând timp, dar responsabilii politici, conducătorii țării au datoria să adapteze poziția României față de Rusia la nevoile timpului și ale țării. Un conducător trebuie, uneori
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
greu să evadez. Dar am trăit multe, am văzut multe, iar lumea în care trăim este cu totul alta decât cea de dinainte de '89 și '91. A servi România de azi nu înseamnă a o ține captivă în reprezentările și mentalul colectiv de acum câteva decenii, ci înseamnă a-i oferi locul pe care îl merită în noua lume în care, de altfel, înșiși marii actori nu mai sunt chiar aceiași. Nu știu cât de sincer este mesajul Ambasadei Ruse, dar lungimea lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
dintre evrei și Biserica Catolică este foarte încărcat, și chiar dacă relațiile dintre Israel și Vatican (ca religie și ca stat) sunt normale, conforme cu actualul Drept Internațional, apar momente ca acela cu Williamson în care vechile dureri, păstrate mereu în mentalul colectiv al iudeilor, potențează conflictul la niveluri peste dimensiunile lui reale. Cred, însă, că pe lângă fronturile pe care luptă de atâția ani, Israelul nu mai are nicicum nevoie de încă unul. Și cu cine? Tocmai cu Vaticanul, care, este drept
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Dumitriu spune: „Rămâneai în urmă cu o anumită seninătate sufletească, care era un ajutor în lupta de a supraviețui, de a rezista la acele încercări și nu m-am gândit niciodată la trecerea timpului, calendarul era o noțiune scoasă din mentalul meu”. Iată cum preocuparea pentru frumos și trăirile înalte îi aduceau pe adevărații trăitori în atemporal și aspațial, adică în lumea în care numai Dumnezeu și sfinții Săi pot trăi, o lume spre care și noi jinduim, cu toate neputințele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
unei ființări multiple. De regulă, ceea ce este mai artificial, mai „construit” de om se poate apropia sau pune În acord (cunoașterea, economicul, politicul, administrativul, strategicul etc.), iar ceea ce este mai natural, mai apropiat de profunzimile spirituale ale ființei (credința religioasă, mentalul omenesc, limba, arta etc.) rămâne netrasferabil, prin Înrădăcinarea acestora În experiențe diverse, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere creionat dintr-odată, unitar și plural, monolitic și divers, asemănător și diferit, pornind de la statutul și funcționalitatea pe care o implică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
rând, la vârsta avută În vedere, tânărul Își construiește și delimitează identitatea culturală prin autopercepere, edificare spirituală și prin comparație cu alții. Ca membru al unei colectivități, Își apropriază Într-un mod reflectat bagajul cultural al comunității căreia Îi aparține (mentalul colectiv, religia din care face parte, referințele istorice, spiritualitatea artistică). Fără o educație religioasă pe măsură, elevul este privat de o dimensiune a existenței sale la nivel individual și colectiv. La fel ar sta lucrurile dacă s-ar scoate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
literatură), ci și cu ocazia altor prilejuri consumate În spațiul educațional (extrasau perișcolare). Identitatea unei comunități de Învățare este Întreținută atât de valori explicite (limba de predare, referențialul cultural dominant), dar și prin elemente suplimentare ce caracterizează comunitatea respectivă (religia, mentalul colectiv). Climatul cultural, ca fundal al procesului educațional, este potențat și prin registrul religios. A exclude elementul de specificitate religioasă din cadrul acestui angrenaj Înseamnă a-i priva pe elevi de unul dintre elementele de spiritualitate cele mai Însemnate. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Parlament și sindicate. Aceste două țări diferă totuși în atitudinea lor față de Biserică (tabelul 7). Pentru unii religia este o componentă esențială a independenței naționale, ceilalți fiind supuși pe parcursul multor ani unei propagande anticlericale, care a lăsat urme profunde în mentalul populației, religia nu joacă același rol. Lituania se află în vârful listei neîncrederii în Parlament, administrație publică, justiție și poliție, în partea de jos a clasamentului aflându-se rolul Bisericii. O analiză atentă a țărilor postcomuniste a fost întreprinsă de către
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
pentru stomac...". Caracteristică pentru preocupările "medicului fără arginți", cum era supranumit Voiculescu, este o informație privind păstrarea sănătății pe care nu am întâlnit-o în nicio lucrare de gen, aceea referitoare la utilizarea hârtiei pentru a preveni înghețul persoanelor, reflectând mentalul medicului în contact cu oameni săraci de la țară și din mahalale ale Bucureștiului, dar și a excursionistului prin munți care a fost Voiculescu: "HÂRTIA apără contra frigului. Pe geruri mari putem băga, pe sub haină, hârtie împăturită, atât pe piept cât
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
am numit timp sacru, adică e timpul, adică e ziua dedicată lui Dumnezeu, care se deosebește prin aceasta de zilele ce sunt dedicate omului. Ulterior, istoricii mentalităților au preluat și ei clasificarea respectivă: Timpul se derulează În „secvențe” diverse În mentalul colectiv: timpul sacru, al liturghiei, al sărbătorilor, timpul profan - timpul muncii, timpul plăcerii etc.. Această manieră de contextualizare a sărbătorii implică cel puțin două consecințe majore pentru cercetare. În primul rând, analiza sărbătorii devine automat o componentă a studierii fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
provocate de influența orașului sub impactul modernității, normele sale sunt greu de precizat, deoarece ele glisează continuu În spațiul dintre morala creștină „oficială” și etosul popular. În etica ortodoxă sau greco-catolică ale cărei precepte, difuzate săptămânal din amvon, marcau adânc mentalul popular, fidelitatea reprezenta nota definitorie a dragostei dintre bărbat și femeie, concepută Între frontierele unei stricte monogamii. „Să nu râvnești la muiearea de-aproapelui tău” - suna, În formularea din Catehismul lui Șincai XE "Șincai" (1783), binecunoscuta poruncă a noua. În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiind constituite din câteva caracteristici distinctive atribuite grupului respectiv, adeseori chiar dintr-o singură trăsătură, considerată definitorie pentru acesta. În pofida sărăciei lor de conținut (sau poate tocmai de aceea), stereotipiile etnice populare sunt deosebit de pregnante, se Întipăresc cu putere În mentalul colectiv și se repetă cu insistență, având o mare capacitate de rezistență În timp. În momentul În care se intră În contact cu un individ aparținând unei etnii străine, cu atât mai mult uneia Îndepărtate, acestuia i se atribuie trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mândria și onoarea militară, precum și la loialitatea și patriotismul dinastic. Dacă puținele consemnări din epocă sunt destul de seci și se referă mai ales la evenimentele militare, În schimb, imaginea rezultată din participarea la aceste campanii va lăsa urme durabile În mentalul țărănesc mai târziu, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, conturate Într-o creație folclorică deosebit de interesantă, care mărturisește o atitudine complexă și nuanțată, asumată față de Napoleon XE "Napoleon" . Cea mai semnificativă modalitate de configurare a unei imagini a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
selecta caracteristicile personale ale fiecărui observator, ca și cele comune Întregii generații. Corelarea cât mai multor mărturii, relevarea discordanțelor și, mai ales, punerea În serie a factorilor comuni sunt cele mai potrivite modalități de evidențiere a elementelor care țin de mentalul colectiv, de clișeele mentale ale unei epoci, dincolo de particularitățile factorilor săi exponențiali. Relatările de călătorie aparțin unor intelectuali de mare valoare, cu ochiul exersat, atent și sensibil: Timotei Cipariu XE "Cipariu" , care face o călătorie În Italia În septembrie 1852
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o conjunctură publicistică. El ține să ofere lectorilor săi o Romă adecvată perspectivei și așteptărilor acestora. De altfel, contactul cu Roma, mai mult decât cu oricare altă parte a Italiei, declanșează, prin forța sa emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" „se mâhniră pentru depărtarea ta”, iar cumnatul Vasile Pop XE "Pop" Îi dorește noroc „În această depărtare”. Dacă aceste aprecieri sunt oarecum de așteptat la cei doi emitenți evocați, apropiați de mentalul țărănesc (cu un orizont spațial mai redus), ele se regăsesc și la Simion Balint XE "Balint" („ne Întristăm pentru atâta depărtare de noi”) sau chiar la Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" („să-ți mai scriu tot din depărtare”). În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care le ofereau apelurile la dezertare (grefate pe terenul prielnic al primilor doi factori și susținute de mirajul banilor); apoi, experiența războiului civil din Transilvania, dar și anumite idei social-politice, inclusiv conștiința originii latine, care se Înfiripa acum și În mentalul țărănesc. Asemenea sentimente (mai mult sau mai puțin ipotetice) ale soldaților români erau ipostaziate și În creația poetică a romanticilor italieni, care căutau la nivelul imaginarului aliați ai cauzei lor naționale. În lungul său poem „I sette soldati”, Alessandro Aleardi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998. Pop, Mihai, „Caracterul istoric al epicii populare”, În Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1. Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Popa, Mircea, „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 31, 1986, fasc. 2. Popa, Mircea, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10. Popa, Mircea; Tașcu, Valentin, Istoria presei literare românești din Transilvania de la Începuturi până În 1918
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Zane" , Studii, Editura Eminescu, București, 1980, pp. 344-357; Camil Mureșanu XE "Mureșanu" , „Ecoul războiului civil din SUA În presa românească din Transilvania”, În volumul Stat. Societate. Națiune, Cluj-Napoca, 1982, pp. 352-359; Mircea Popa XE "Popa" , „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 1986, 31, fasc. 2, pp. 41-52; Aurora Naiman, „Ediții Tauchnitz În Biblioteca Academiei R.S. România. Colecția de autori britanici și americani”, Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, 1987, vol. 11, pp. 308-317
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bisericii Evanghelice luterane din Germania anului 1976 se leagă și începuturile hirotonisirii femeilor. Intrarea acestora „în rândurile preoțimii” a fost un fenomen compensat ulterior prin „scăderea numărului de bărbați candidați la hirotonisire”. Faptul în sine ilustrează credința profund înrădăcinată în mentalul social creștin că bărbații sunt urmașii apostolilor și ai lui Iisus. Prin urmare, ei sunt cei mai îndreptățiți să conducă Biserica. Mai mult, condiția vieții feminine nu este văzută ca fiind compatibilă cu viața spirituală religioasă și, cu atât mai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
continuă să rămână un element destinal al tuturor hindușilor, chiar dacă importanța ei socială este schimbătoare. Dovadă stă faptul că nici politicile publice hinduse promovate la nivel de legislație și constituție, sub influența lui Gandhi, nu au reușit să șteargă din mentalul social hindus ideea de castă. Mai exact, au fost avantajați din punct de vedere social, economic și profesional cei din ultimele caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]