819 matches
-
pe lună, odată pe an și odată la trei, patru sau cinci ani. Aceste analize statistice ne sînt de mare folos, deoarece ne creează un profil al aparițiilor și al prezenței imaginii sistemului propriu atît în mass-media și, implicit, în mentalul individual sau cel colectiv. Într-o perioadă mai lungă de timp pot apărea curbe ascendente sau descendente sau sincope, sau urcușuri și coborîșuri din care se poate desprinde tendința de creștere sau de descreștere sau constanța unei imagini. Avînd asemenea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
ori se reușește acest lucru, ceea ce nu se reușește este cîștigarea rapidă a încrederii maselor într-o nouă imagine a sistemului. Pentru obținerea acestei încrederi, noua imagine trebuie promovată constant o anumită perioadă de timp pînă cînd se fixează în mentalul colectiv, iar ulterior, dacă nu vor exista sincope, va apare și încrederea. Repetarea unor asemenea schimbări bruște va avea un efect catastrofal asupra sistemului și în mod normal acesta își va pierde credibilitatea și va dispărea. Întotdeauna o schimbare bruscă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
doleanțele propriilor membri ai sistemului, cît și cu diferite sisteme din afară sau diverse grupuri țintă, avem nevoie de o analiză pertinentă și a efectelor pe care le pot declanșa materialele informative sau strategiile de promovare a imaginii sistemului, în mentalul individual și colectiv. Asemenea analize pot prezenta următorul paradox: o prezență bună sau chiar foarte bună a unui material informativ în toate publicațiile sau posturile de radio și TV și o rezonanță mică, sau chiar o respingere a acestui material
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de strîngere de fonduri pentru operații di-ficile pe care suferinzii nu și le pot plăti etc. Asemenea acțiuni oferă sistemului o notă de pozitivism, o notă de umanitate, care atinge latura afectivo-emoțională a maselor și, în timp, pot dezvolta în mentalul colectiv atitudini pro-sistem. Orice motiv al unei conferințe de presă trebuie să fie atractiv și din punctul de vedere al jurnaliștilor. De cele mai multe ori jurnaliștii sînt presați de timp și trebuie să aleagă între mai multe teme posibile. Cu cît
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
la următoarele aspecte: 1. Pentru a aproba un asemenea reportaj trebuie discutat, în prea-labil, despre ceea ce se dorește a se transmite despre sistem prin respectivul reportaj. Nu vă bucurați dacă prin respectivul material filmat se vrea a se implementa în mentalul colectiv o tendință pozitivă ; nu vă supărați dacă prin respectivul material filmat se vrea a se promova o imagine negativă. Mult mai important este să apăreți pe ecrane decît cum apăreți, deoarece orice imagine existentă poate fi îmbunătățită, pe cînd
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
treptelor de dezvoltare și, nu în ultimul rînd, asupra dinamismului sistemului de-a lungul timpului. Toate aceste elemente evocate anterior, pe care privitorul le vede, le percepe sau le simte, contribuie la întărirea și chiar la creșterea imaginii sistemului în mentalul individual și cel colectiv. Muzeul sistemului trebuie realizat ca un tot unitar, în care vizitatorul trebuie să vadă atît produse ale sistemului, făcute de-a lungul timpului și pînă în prezent, cît și faze din evoluția sistemului, reprezentate de fotografii
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
multiplicatori de imagine pentru sistemul dumneavoastră. C) Prin conceptul de "corporate culture": În sprijinul cristalizării identității lor, sistemele trebuie să-și creeze și o cultură proprie. Cultura unui sistem este un proces de lungă durată dar care, odată în-cetățenit în mentalul colectiv, se perpetuează de la generație la generație. Trendurile pe care le dezvoltă conceptul de "corporate culture" trebuie să fie pozitive, pentru ca să atragă. Sigur că există și sisteme care promovează trenduri negative, trenduri distructive, tendințe revanșarde, justițiare etc. În general asemenea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pentru sistem, sponsorizînd anumite sporturi. Dintre acestea, cele mai importante ar fi următoarele: A) Preluarea caracteristicilor pozitive, de imagine. Sportul, în general, emană, cum am afirmat și mai înainte, dinamism, putere, tine-rețe etc. Aceste caracteristici creează o atitudine pro în mentalul colectiv. Sponsorizînd un anumit sport, se produce un transfer de imagine pozitivă de la ramura sportivă înspre sistemul donator. Astfel că simpatia de care se bucură sportul respectiv în mentalul colectiv se va transfera și asupra sistemului. Consilierul PR va trebui
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
dinamism, putere, tine-rețe etc. Aceste caracteristici creează o atitudine pro în mentalul colectiv. Sponsorizînd un anumit sport, se produce un transfer de imagine pozitivă de la ramura sportivă înspre sistemul donator. Astfel că simpatia de care se bucură sportul respectiv în mentalul colectiv se va transfera și asupra sistemului. Consilierul PR va trebui să aleagă sporturi care au mare priză la public, cum ar fi: fotbalul, handbalul, baschetul etc. Se pot alege și sporturi mai puțin populare, dar care prin performanțele sportivilor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
principiu primar, care în cazul de față este de natură fizică. Fenomenele biologice ar trebui să fie explicare prin legile chimiei și fizicii. Pe de altă parte, se impune și o perspectivă dualistă adupra minții și corpului, doctrină ce separă mentalul de somatic. Engel (2002) susține că în cadrul științific un model este revizuit sau abandonat atunci când nu reușește să explice în manieră adecvată toate datele corespunzătoare. Pe de altă parte, o dogmă forțează datele discrepante să se potrivească modelului sau le
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
discuta aici), în urma experiențelor s-a concluzionat că mai există încă o structură, ce acționează ca un fel de interfață între SF(structura fizică) și SN (structura noesică). Această structură a fost denumită structura biosică (SB). SF corpul fizic SB mentalul SN sufletul SF este formată din materie și este un suport fizic în care SN, sufletul se așează și stă pentru a da viață trupului respectiv. SN este formată din programele informaționale caracteristice acelei existențe. Aici se găsește memoria ancestrală
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
să se dezvolte și să se întărească spiritual. În ce privește trupul (SF) omul trebuie să fie atent cum se hrănește, cum respiră, cum se mișcă și cum să facă exerciții fizice (de fapt fizicul depinde și de mental, de exemplu). În ce privește mentalul (SB) omul trebuie să dezvolte și să întrețină căldura dragostei, a iubirii și să cultive, de asemenea, bucuria, armonia și alte calități ce vin odată cu acestea. Iar în ceea ce privește sufletul, el se dezvoltă prin lumina adusă de cunoașterea vie, a vieții
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
veți avea imaginea viitoarelor confruntări. Eu cred că după ce-l vor suspenda pe cetățeanul Traian vor avea dificultăți să organizeze chiar și mici întruniri în săli obscure. Atâta vreme cât politica la noi va fi personalizată, atâta vreme cât providențialismul va fi prezent în mentalul popular, atâta vreme cât România are nevoie să lupte cu clientelismul, cu mafiile din justiție, cu economia de privilegiu (o altă formulare asemenea unei izbiri de ciocan!), atâta vreme cât toate lucrurile astea vor fi pe agenda publică și în conștiința oamenilor, viitorul cetățean
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în CETIRE, utilizează un sens comparat și reactualizează cunoștințele latente despre mentalul colectiv. Cu privire la liniile palmei, imaginarul trimite către arborele palmier. - semne ale destinului vieții și morții: Chiromanția transmite informații aparent tainice despre forma concavă a mâinii, palma din latinescul palma/palmier, Arecaceae. TIPURI DE MÂINI Mâna elementară nu a efectuat decât
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de care eu aș fi fost incapabil, și m-a poftit să vin să meditez În fața unei imagini a lui Vișnu. — Concentrează-te asupra Nobilului Vișnu, mi-a spus ea, și privește-L pînă ce-ți dau lacrimile. Deplasează-ți mentalul de-a lungul brațelor Sale care reprezintă perfecțiunea și eliberarea finală. Contemplă arcul Lui, care va distruge În tine noțiunea de existență individuală. Slăvește bucla de păr auriu de pe sînul Lui stîng, care este izvorul lumii naturale. — Melissa, eu sînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
era prețul pentru a fi iubit de Melissa care Îmi declara: „Vairâgya ta nu e destul de intensă. Ar trebui să sporești numărul ședințelor de meditație“. Mă concentram asupra augustului sîn stîng al Nobilului Vișnu, dar nu Întîrziam să-mi deplasez mentalul de-a lungul picioarelor Melissei. Refuzam să spun „Infinit sînt“, iar atunci ea m-a sfătuit să purced la repetarea continuă a unei formule sacre, o mantra care i s-a părut a fi un bun remediu pentru vagabondajul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
-i erau inaccesibile. Putea fi asimilat Iisus cu Krishna, iar dacă nu, cu cine? Pe cine trebuia să-l preferi, pe Rintintin sau pe Rusty? Deși catolică, catolica nu-l iubea pe Papă; susținea că Ioan-Paul al II-lea, cu mentalul lui medieval, frâna evoluția spirituală a Occidentului. — Da, Încuviință Bruno, e un husen. Expresia, puțin cunoscută, Îl făcu să crească În ochii celor două femei. — Iar Dalai-lama știe să miște din urechi..., Încheie Bruno cu tristețe, terminându-și biftecul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din partea partidelor „istorice”. În pasajul programatic de mai sus al liderului național-țărănist există o anume aserțiune ce poate fi receptată ca având un iz șovin, mai ales În contextul postbelic. Naționalismul, cu fațetele sale xenofobe, era atât de popular În mentalul politic românesc, Încât și un politician de factură europeană, cum era Iuliu xe "Maniu"Maniu, simțea nevoia unor astfel de declarații, pentru a-și spori credibilitatea În fața unui public educat În spiritul unui accentuat naționalism. Exista și o altă „fațetă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
perioadă a „Comunității de tip nou”. Dintre aceștia, primul este și conducătorul C.D.E.-ului, deci figura centrală a activității comuniste În lumea evreiască a epocii. Prezența lui În mai toate acțiunile de comunizare Îl face să fie perceput și În mentalul evreiesc drept „vinovatul principal”. Era, firește, o exagerare, Bercu xe "Feldman"Feldman fiind doar un zelos executant al politicii decise de Partid. În această perioadă, mai precis Între 1948 și 1949, se concretizează planul comunist de reorganizare a comunității, de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
situația materială proastă, și care e generală pentru Întreaga populație, este completată cu cauze specific evreiești, ca „pericolul antisemitismului” sau „toți evreii pleacă”. Ne oprim asupra acesteia din urmă, căci exprimă Într-o formă simplă, dar elocventă, o tendință În mentalul evreiesc al epocii, care din cauza Împrejurărilor istorice apărea ca o fatalitate. Ea putea fi interpretată ca un sentiment general, nefundamentat teoretic, ci mai mult intuitiv al „uliței evreiești din România”. Valul de zvonuri - adevărate sau nu - legate de aliya, Încercările
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
capitalist de tip occidental-european. Această schimbare urma să se realizeze într-un ritm rapid pentru a elimina riscul adoptării unei căi diferite și al refacerii într-o formă sau alta a polarizării lumii. Teama de vechile confruntări, care supraviețuia în mentalul politic al Occidentului, pare să fi fost un factor decisiv pentru promovarea unei schimbări de ruptură, a unei tranziții brutale, susținută de o intervenție directivă accentuată, și nu a uneia treptate, bazată pe căutări ale fiecărui stat. Cât de justificată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
opiniei publice pentru căderea lui Ceaușescu, numele mediatizat al înlocuitorului său fiind Ion Iliescu. Ca protejat al Kremlinului, acesta nu decăzuse complet din nomenclatura ceaușistă, fiind doar parțial izolat; felul în care lui Ion Iliescu i s-a creat, în mentalul românesc, o aură de salvator al națiunii a constituit, după autor, o manipulare kaghebistă. Saucă clasifică pe generații presupușii kaghebiști români implicați în decembrie 1989, după cum urmează: 1. „vechii bolșevici-staliniști” din epoca Gheorghiu-Dej - Silviu Brucan și Alexandru Bârlădeanu; 2. „kominterniști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o versiune asupra execuției lui Ceaușescu, în afară de cea oficială, și anume o lichidare în stil NKVD-KGB, cu un glonte în ceafă; de aceea, „deshumarea lui Ceaușescu ar ajuta la aflarea multor necunoscute” (Cernăianu, 1997, p. 88 - s.a.). Proiectat abuziv în mentalul colectiv (Dracula, Hitler comunist, Caligula, Nero, Macbeth, Antihrist, Stalin, Beria), Ceaușescu nu avea nevoie de aceste calificative pentru a stârni oroare: a fost un dictator dur și fără scrupule, dar cu o identitate clară, fără a fi necesară compararea lui
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
resemnarea cu această soluție, văzută ca o lucrare a destinului, ca sancțiune pentru pângărirea prin dărâmare a atâtor ctitorii sfinte” (Frunză, 1994, p. 32). Asemenea capcane de interpretare malformează întotdeauna atât identitatea respectivului personaj istoric, cât și percepția lui în mentalul colectiv. Violența lui Ceaușescu și caracterul său sanguinar și despotic au fost demonstrate cu varii ocazii de-a lungul regimului său, dar ele se cuvin a fi analizate ca atare, fără proiecții literare, folclorice sau mistice, ci doar la nivel
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
competitivitatea economică. Astfel, se poate vorbi de imaginea, ambalajul, originea produsului, elementele despre finisare specifice fiecărui produs și, în special, publicitatea, toate acestea contribuind la succesul unui produs pe piață, deci, la competitivitatea unei firme. Imaginea unei organizații capătă în mentalul colectiv un anumit prestigiu, de care întreprinderea are nevoie pentru buna sa funcționare. Încrederea pe care consumatorii, clienții o manifestă față de o anumită companie este determinată și de modul în care aceasta răspunde necesităților sociale. O imagine clară, pozitivă, a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]