9,631 matches
-
de infame tezele lui, are ceva plin de elevație, pe cînd scrisul lui Zaharia Stancu are ceva iremediabil scăzut, ca să nu zic josnic? De unde provine această diferențiere? Firește, Petru Dumitriu are o mentalitate de ciocoi borît, iar Zaharia Stancu o mentalitate de iobag. Diferența lor nu este de clasă, ci de cultură. La Zaharia Stancu, se simte semidoctul iremediabil, pe cînd la Petru Dumitriu se întrevede cultura acumulată pe trepte, în mod alert și vocațional cert. Petru Dumitriu mi-este antipatic
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
dovezi ce-ar fi trebuit s-o susțină, pînă la urmă ne amuză!). Puțin creditabilă ni se prezintă și teza că stabilirea deplorabilelor conjuncturalisme la "etajul superior" al literaturii ar servi nu descurajarea unor gesturi similare, ci, din contra, perpetuarea mentalității oportuniste: " După opinia mea, cu cît vom insista asupra greșelilor unor iluștri confrați, cu atît mai mult și mai bine se vor lăfăi rinocerii, aflînd că sînt demni Ťcontinuatoriť ai lui Arghezi, Sadoveanu, Călinescu, Camil Petrescu, Vianu, Marin Preda, Nichita
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
despre opera sa: nu putem exclude, tutuși, un do ut des... Cu Emil Cioran (notat EMC!) - pe care trebuie să-l "ghicim" din descriere, relațiile au fost mai intelectual relaxate: plimbări nocturne în Jardin de Luxembourg, aprecieri ironice comune despre mentalitatea Francezilor ("mizogalie"!), aversiuni comune față de "noua critică franceză" dar - remarcă autorul - și o solidaritate intimă, "cu soarta culturii noastre, acasă și în lume" (p. 291). Nici un cuvînt de admirație pentru filosoful francez de origine românească! (Să nu-l fi înțeles
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
unei mici edituri familiale, din Portugalia. Aparent, nedumerirea se justifică, în condițiile în care veritabilă eficiență culturală dovedesc traducerea și publicarea de autori români în limbi de mare circulație. Un autor ca Lucian Boia, exemplu de competență în domeniul istoriei mentalităților și a imaginarului, reeditat deja, de ani de zile, la prestigioase edituri din Franța sau Marea Britanie, constituie, de pildă, un model de pătrundere la nivel înalt, pe piața culturală occidentală; așa cum prezența unui Mircea Cărtărescu, în rafturile de literatură contemporană
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
creșteau direct din pantera apei/ s-au desenat pe sine aripile mele, centrul și marginea poemului meu/ desfășurat la intrarea în portul Kalvaropolis ca un drog pentru cei rătăciți" (poem înainte de a mă înfiripa din bucurie). Negreșit, există aci o mentalitate suprarealistă. Evantaiul delirant al dicteului automat se desface adesea, dar poeta face un pas mai departe, supune conexiunile "inspirate" unei prelucrări migăloase, de parnasiană alură: "Oh, happy day! în timp ce pașii lui în foșnet de păpădii sfioase/ înjghebau o direcție ce
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
dreptate și cine se acoperă de ridicol. Ei bine, nu: inșii ce semnează uniform cu titlul de "dr." aleg calea recursului administrativ, adresându-se direct lui Traian Băsescu, pe care-l somează să mă demită din vicepreședinția Institutului Cultural Român. Mentalitatea de ciocoi ajunși, care de la înălțimea supraputerii politice și militare (la edificarea căreia n-au nici un merit, de altfel!) privesc cu scârbă absolută spre instituțiile românești, nu e nouă. Noi sunt doar măștile. A-l reduce pe președintele României la
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
bucuria de a trăi", "pura plăcere de a fi, de a exista", rătăcirea prin grădini, cafenele, bodegi (p. 24-25). Mediocritatea îl năpădește pentru că nu e statornic, se mută neispirat dintr-un partid în altul, acceptă un post mediocru, are o "mentalitate coriolanică" (p. 27). Tinerețea e frumoasă ca potențialitate, dar tocmai prin asta e și înșelătoare: "vai de cei care s-au aritmetizat la un nivel scăzut, feștelindu-și algebrica tinerețe" (p. 35). Din conversația cu Alexandru Iftodie, autorul jurnalului desprinde
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
adevărul este acesta, rezumat de dl Geacăr: "Om al vremii sale, un democrat Marin Preda n-ar fi avut cum să fie". Deoarece: "Tributul plătit regimului se simte". Se simte perpetuu cu toate adaptările, sinuozitățile, parțialele, doar parțialele "emancipări" ale mentalității sale profesionale: "Treptat, conștiința artistică a scriitorului s-a eliberat din ce în ce mai mult de cerințele politice și sociale impuse și autoimpuse. Niciodată însă eliberarea nu se produce definitiv". Din păcate! Situația ce se poate proba prin faptul lesne controlabil că toate
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
asemenea practici să-i slujească lui Preda la caracterizarea unei lumi anormale, orwelliene (prozatorii optzeciști le-au muiat în sosul picant al ironiei), acesta le ia în serios, subscrie întristător la aberația lor: "naratorul nu se ridică deasupra personajelor sale, mentalitatea sa nu este decît a lor". Hélas, "mediocritatea nu deranjează pe nimeni". Chiar și alți romancieri ai "obsedantului deceniu" (sintagmă derutantă, pusă în circulație de Preda pentru a delimita comunismul "de omenie" al lui Ceaușescu de cel al predecesorului său
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
linie politică predominînd la un moment dat, ca să nu mai vorbesc de tendința de a-i eticheta pe adversarii politici, cu epitetul de "trădător de țară", unul din cele mai răspîndite clișee-kitsch pe care le cunosc, agreate cu predilecție de mentalitatea totalitară, în locul oricăror alte argumente. Imaginea de care se folosește Milan Kundera în una din cărțile sale pentru a reda imaginea amalgamării forțate a indivizilor într-o uniformitate voioasă, este aceea a nudității. Toți oamenii devin astfel aproape identici - niște
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
dintre relatarea directă la persoana întâi, ca o confesiune a profesorului de fizică și matematică Radu Negrescu, care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste, iar romanul interesează mai mult prin diagrama sentimentală a acestei apropieri. În 1966, narațiunea a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se substituia temelor oficiale, impuse de propagandă. Dar și
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
generalizările. Iată de ce, spre deosebire de alți diariști - Eugen Simion își încheia Jurnalul parizian cu un consistent capitol despre "spiritul francez" -, autoarea nu caută un "sentiment helvet al ființei", ci eterogenitatea umanului. Astfel, sunt de reținut, în această comédie a limbajelor și mentalităților, paginile despre bulgarul fascist, despre Kim și "legitimitatea" comunismului, despre Fan și chineza ca limbă motivată, despre Karim și caracterul "științific" al Coranului, despre Raquel (eterna bursieră) sau despre ipocrizia grupului de indieni care jinduiesc la confortul Occidentului, dar îi
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
spiritual) trebuia să îmbrace o formă proprie, cerută logic de ideea pe care o conținea. Muzica lui Bach, bunăoară, este spirit pur ce ne ajută să ne înălțăm, chiar dacă aura ei s-a deplasat din zona organelor de simț, redevabilă mentalității renascentiste, în zona inimii. O inimă ca o fereastră sfîntă, deopotrivă firavă și rezistentă, deschisă spre Cer, adică spre divinitate. Astăzi, inima muzicii parcă a ruginit, așa cum ruginește fierul, iar aura ei s-a lăsat undeva în jos, am putea
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
o rezolvă într-o manieră incitantă. Citind beletristica eminesciană prin intermediul opoziției public/ privat, eseistul aduce cu sine prospețimea unei priviri "din exterior", de vreme ce o atare pereche terminologică a fost utilizată până acum mai ales în studiile culturale și în istoria mentalităților. De altfel, studiul lui Caius Dobrescu marchează - laolaltă cu analizele lui Sorin Antohi sau Ioan Stanomir - o nouă vârstă în abordarea a imaginarului eminescian. Față de analizele din anii '70-'80, dominate de tematismul fenomenologic sau de mitocritică, lecturile din ultimul
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
în versuri"), insistând asupra dublei manevre de instituire și subminare a convențiilor și dublându-și observațiile de substanță printr-o lectură estetică, ce semnalează atât "vârfurile", cât și denivelările operei. Astfel încât concluzia finală, deși provizorie în lipsa studiilor de istorie a mentalităților care să o valideze, mi se pare pe deplin plauzibilă: poetul "frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice" "a avut un impact foarte important, și în imediat, și pe termen lung, asupra procesului de rafinare a moravurilor private în
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
din fosta Securitate: "Cazul este incompatibil cu noua instituție și probabil că nu este vorba decât de niște oameni depășiți de realitate. Este un caz regretabil, dar câte greșeli nu s-au făcut după 1990?" întreabă retoric Măgureanu, precizând că "mentalitatea învechită" a primilor angajați SRI a și dus la epurări masive în următorii ani. l "Era prima mea apariție publică după ce fusesem interzisă un număr mare de ani, iar emisiunea a avut un mare impact întrucât am vorbit despre pământul
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
limbii literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
-și manifesta via nemulțumire față de succesul unor intelectuali români, îndeosebi tripleta Liiceanu-Patapievici-Pleșu, definiți prin termenul de mai sus. Sintagma se voia devastatoare: un index ridicat amenințător contra inșilor care ies din rând, refuzând masificarea și riscând pe cont propriu. Tipică mentalitate colectivistă, veți spune, și chiar așa este. N-am idee ce-a însemnat expresia la origine, pentru că n-am citit cartea care a consacrat-o, dar știu sub ce formă a fost preluată în presa culturală: ca o etichetă aplicată
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
modificarea legii, „vidul de autoritate”. Despre ce fel de autoritate o fi vorba, doar Postelnicu va fi știind! Ce altă autoritate are nevoie de o comisie decât aceea a membrilor săi? A aduce un astfel de argument trădează nu doar mentalitatea de vătaf politic, ci și o crasă intoleranță la orice acțiune ce nu e pe placul puterii dictatoriale. Conform gândirii pesediste, totul trebuie să aibă girul tătucilor politici, ideea de independență fiind cu totul străină acestor dictatori de două parale
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
în România? Care este situația la noi? Anul trecut observam tot în paginile acestei reviste fenomenul artistic pe care l-am numit amatorismul experimentalist. El nu era decât expresia unei ignoranțe asumate sau a unei persistențe sclerotice în smârcurile unei mentalități ce venea din ethosul anilor ’60. Dar nu numai atât. Amatorismul experimentalist era și semnul unei dorințe de ceva proaspăt, nefosilizat. De pe aceste poziții, cred că el a fost un ferment, o necesitate care ne-a condus spre o regăsire
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
decît în cel occidental). Totdeauna interesant și semnificativ rămîne și felul în care sînt descrise tradițiile iudaice. În cele ce urmează, excludem din discuție textele dogmatice sau propagandistice, pentru a ne opri asupra discursului jurnalistic: cel mai potrivit indicator al mentalităților, stereotipurilor, tendințelor generale dintr-un anumit moment istoric. În jurnalism, fiecare dintre cele două tendințe pomenite se poate asocia cu strategii caracteristice de captare a cititorului: sublinierea diferențelor dintre religii amplifică latura spectaculoasă, inedită, pitorească a articolului de ziar; atenuarea
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
gândire, de limbaj ș.a. Când ai ajuns în cele din urmă să ai revelația celor mai intime și ireductibile structuri ale ființei sale, înțelegi cât de greu este să scrii sau să vorbești despre ele. Dacă pentru a-ți apropia mentalitatea unor triburi primitive din Africa, spre exemplu, ai nevoie de o mobilitate (libertate) aproape subversivă în raport cu modul de înțelegere al europeanului, în schimb, pentru a-ți verbaliza rezultatele trebuie să găsești nota optimă de conformism față de reprezentările, afectivitatea, limbajul sau
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
extrem de bogată în informații, una care găsește drumul cel mai scurt către o lume apusă, cu toate că, la un studiu atent, se poate observa că primitivul a rezistat istoriei și că nu ar fi exclus să-i simțim prezența în unele mentalități contemporane.
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
spre a da impresia că e hotărât să rezolve criticile, din nefericire prea îndreptățite, formulate în termeni neașteptat de duri de către Parlamenul European, făcurăm oare pașii decisivi în această direcție? Voi relata un fapt mărunt, dar care este ilustrativ pentru mentalitatea antieuropeană instaurată în partidul de guvernământ. Strada General Broșteanu face legătura între Calea Dorobanților și strada Polonă. De la jumătatea ei se vede fără efort semnul de circulație care indică sens interzis spre Dorobanți. Conform obiceiului în-cetățenit de lungă vreme conducătorii
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
sistem abuziv, ai cărui reprezentanți de frunte își cultivă și apără dreptul de a călca în picioare legile. Încurajând tacit sau explicit asemenea atitudini, partidul de guvernământ înțelege să facă din reinstaurarea fricii un atu major electoral. Dar, cu asemenea mentalitate nu putem spera că Europa ne va primi cu brațele deschise. Raportul Parlamentului european a fost discutat și disecat în toate felurile. Oricâte sofisme ar construi Puterea, raportul este, din nefericire, dur și realist. Nu revin asupra criticilor la adresa României
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]