19,489 matches
-
doi ani aceste vremuri. Numai că forțele imperiale ruse au avut mereu grijă să devieze mersul normal al lucrurilor în Basarabia și, de aceea, după proclamarea Independenței, au operat prin servilii lor comploturi și scenarii care să ne oprească din mersul de care au dat dovadă balticii. De aceea, este extrem de important ca avem acum o Curte Constituțională ce a redat demnitate românească acestui pămînt și acestei societăți, prin decizia de a restatua Declarația de Independență pe soclul identității românești, fiind
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
complet trandafirie, din cap până în picioare, goală și mai mult decât goală, pentru că se împodobise pentru mine, numai pentru mine, în urletul mistralului sau în țipetele soarelui, acolo, în La Coste, pe pământurile Laurei, strămoașa mea, la o zi de mers călare de la Avignon... Vă vorbesc de vremuri de mult apuse. Anii s-au adunat în jurul meu, gregari și cruzi ca o turmă de vite care, pentru a se adăpa, seacă o băltoacă și apoi o calcă în picioare. Sunt încătușat
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
deoarece face comerț ambulatoriu. Ignoranții din fața precupeței nu știau că, privatizare înseamnă că ai cumpărat ceva din proprietatea statului, o fabrică, un magazin sau altceva, iar diferența dintre ambulant și ambulatoriu este imensă. Nu are nicio legătură comerțul efectuat din mers, cu marfă în sacoșă, față de asistență medicală, făcută la domiciliul bolnavului, care nu necesită spitalizare. țoapa este periculoasă pentru că nu are autocontrol. Întro confruntare directă, țoapa are mișcări imprevizibile. Domină asistență cu un tupeu exaltat. Poate să-și ridice poalele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese furnizarea curentului electric și a gazului metan. Fiecare se grăbea s-ajungă la familie și să plece. Pe străzi, busculadele erau mari și din ce in ce mai dese. Mașinile tamponate strangulau mersul celorlalte. Căutau să se strecoare, să scape cât mai repede din orașul în care trăise ani de zile. Dacă la început cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul, acum fiecare se grăbea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se simți aproape luate pe sus de voință vocilor și fără să simtă pași în aer după care o bucurie necunoscută îl cuprinse, era una cu ceață care-și continuă mersul purtându-l în plutire până când n-a mai simțit când și unde se află. Bătrână urca anevoie prin fâneața după ce cumpărase pâine de la mașina care venea miercurea și duminică, afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
află. Bătrână urca anevoie prin fâneața după ce cumpărase pâine de la mașina care venea miercurea și duminică, afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă de spate, sprijinindu-se cu brațul drept într-un bat care-i ajuta mersul șchiopătat aproape basculant în jurul șoldului înțepenit de multă vreme, mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o aștepta să frângă pâinea în porții mici numărate pe zile. Pâinea proaspătă o ținea între
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o sticlă de plastic de doi litri în care se legăna un lichid oranj cu aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o legăna cu mersul ei șchiopătat, cum ar fi alintat o bucurie pe care cu toata neputința se încăpățâna s-o ducă acasă, acolo unde bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Așa e Întîlnire la Paris în oricare din părțile ei. Acțiuni care încep și se suspendă, acoperite, ca jarul focurilor vechi, de amănunte, observații, stil. Iată, de pildă, în tot minimalismul ei fără cusur, o caracterizare de personaj: "îi urmăream mersul obosit, în silă, cu servieta umflată trăgîndu-i umărul în jos, un mers de bătrîn sau de repetent care se duce la teză." E de-ajuns. Suficient pentru o lume care trage de ea, și pe care femeile, îmbătrînind, o descîntă
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
încep și se suspendă, acoperite, ca jarul focurilor vechi, de amănunte, observații, stil. Iată, de pildă, în tot minimalismul ei fără cusur, o caracterizare de personaj: "îi urmăream mersul obosit, în silă, cu servieta umflată trăgîndu-i umărul în jos, un mers de bătrîn sau de repetent care se duce la teză." E de-ajuns. Suficient pentru o lume care trage de ea, și pe care femeile, îmbătrînind, o descîntă. Nu, însă, o lume cocoloșită, ci una porționată foarte lucid, ca mîncarea
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
de circumstanța că "istoria se scrie din detalii". "Zbenguiala" celor din urmă, aparent fortuită, reprezintă o condiție a verosimilității documentare (evidentă finalitate a întreprinderii), căci ea are loc pe liniamentele unor direcții nu doar lăuntrice ci și exterioare, disciplinîndu-se "în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a prezenței eului unitar implicat în obiectiva desfășurare a fenomenelor. Notația "simplă" e meșteșugit întoarsă din condei, astfel încît, deseori, să sugereze generalități. Domesticitatea și
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
uimitor al acestei cărți este că, în ciuda universului cel mai adesea inaccesibil pentru adepții umanioarelor, ea prinde nemaipomenit de bine literaților, și asta chiar și numai pentru faptul că, într-o lume în care umaniștii nu pot ține pasul cu mersul științelor, cartea lui Solomon Marcus te racordează la un tărîm pe care singur nu l-ai afla în veci. Nu, nu e vorba de nici o reverență obedientă în fața unei discipline pe care nu o poți înțelege, ci de amănuntul că
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
a angrenajului tehnologic. Dacă nu i te supui, ești exclus cu identitatea ta cu tot, dar, dacă i te supui, ești inclus numai cu prețul pierderii identității. E întocmai ca în butada aceea filozofică privitoare la determinismul implacabil al universului: mersul lumii este ca un curent în fața căruia nu există decît două opțiuni: ori ești slab, și atunci te lași dus de curent; ori ești puternic și te împotrivești, și atunci vei fi tîrît. Rezultatul este același, indiferent de zbaterea ta
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
-și investească energia în folosul proiectului de grup, fie că nu sînt capabili să asigure gestiunea unui model altminteri bun (bun în sensul de potrivit bazei tehnice și umane de care dispune întreprinderea) pe termen lung. Managementul este crucial pentru mersul întreprinderii - o sumă de angajați cu intenții bune nu înseamnă un grup cu un proiect comun. În străinătate, acolo unde există deseori întreprinderi cu tradiție și cu proiecte manageriale deja bine stabilite (chiar dacă ele evoluează), românii par să se integreze
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
deoarece face comerț ambulatoriu. Ignoranții din fața precupeței nu știau că, privatizare înseamnă că ai cumpărat ceva din proprietatea statului, o fabrică, un magazin sau altceva, iar diferența dintre ambulant și ambulatoriu este imensă. Nu are nicio legătură comerțul efectuat din mers, cu marfă în sacoșă, față de asistență medicală, făcută la domiciliul bolnavului, care nu necesită spitalizare. țoapa este periculoasă pentru că nu are autocontrol. Întro confruntare directă, țoapa are mișcări imprevizibile. Domină asistență cu un tupeu exaltat. Poate să-și ridice poalele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese furnizarea curentului electric și a gazului metan. Fiecare se grăbea s-ajungă la familie și să plece. Pe străzi, busculadele erau mari și din ce in ce mai dese. Mașinile tamponate strangulau mersul celorlalte. Căutau să se strecoare, să scape cât mai repede din orașul în care trăise ani de zile. Dacă la început cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul, acum fiecare se grăbea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se simți aproape luate pe sus de voință vocilor și fără să simtă pași în aer după care o bucurie necunoscută îl cuprinse, era una cu ceață care-și continuă mersul purtându-l în plutire până când n-a mai simțit când și unde se află. Bătrână urca anevoie prin fâneața după ce cumpărase pâine de la mașina care venea miercurea și duminică, afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
află. Bătrână urca anevoie prin fâneața după ce cumpărase pâine de la mașina care venea miercurea și duminică, afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă de spate, sprijinindu-se cu brațul drept într-un bat care-i ajuta mersul șchiopătat aproape basculant în jurul șoldului înțepenit de multă vreme, mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o aștepta să frângă pâinea în porții mici numărate pe zile. Pâinea proaspătă o ținea între
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o sticlă de plastic de doi litri în care se legăna un lichid oranj cu aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o legăna cu mersul ei șchiopătat, cum ar fi alintat o bucurie pe care cu toata neputința se încăpățâna s-o ducă acasă, acolo unde bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]