3,268 matches
-
și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea este un simplu ''demiurg'', ceea ce în grecește înseamnă ''meseriaș''. 83. Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. 84. La întrebările fundamentale ''de ce?'' și ''în ce scop?'' aporetica rurală românească răspunde: ''d-aia''. A venit odată un
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
nu-i erau pe plac, așa că în calculele sale s-a născut și posibilitatea emigrării la mii de kilometri de casă. Acolo avea un alt loc de muncă, se înțelegea foarte bine cu ceilalți colegi, era apreciat de șefi ca meseriaș și ca om, așa că nimic nu-l putea reține ca în caz de forță majoră să-și aducă familia lângă el. Și forța majora s-a ivit. Au analizat șansele și le-au întors pe toate fețele. Cum este mai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
zâmbit înțelegător. Ne-a mai povestit câte ceva, bucuros că ne informează. Grupul nostru se refăcea între timp în jurul său și se simțea foarte important. Așa am aflat că în Vicovu de Sus au fost mai mulți cizmari recunoscuți ca buni meseriași, unii dintre ei având ateliere de cizmărie. La „Marelbo” lucrau peste 420 de salariați și erau foarte mulțumiți, în primul rând de salariu, dar și de condițiile concrete de lucru. Tot acolo am aflat că acea „pârtie” de beton, cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
poporul a cărui limba o folosește. Eficientă metodei este garantată de la discuțiile la nivel înalt cu miniștri și președinți până la cele cu oamenii din piață. Interlocutorul nu-și poate reprimă un sentiment de admirație. Pentru că orice om admira un bun meseriaș. Pentru a fi respectat, trebuie mai întâi să demonstrezi că te respecți pe tine însuți. Senzația groasă cu care am ramas după intervenția la CNN a ambasadorului României la Londra a fost una de milă. Știu prea bine cât de
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
LIPSESC MESERIAȘII 40 la sută dintre angajatorii din România întâmpină dificultăți în găsirea candidaților potriviți pentru posturile vacante din firma, arată studiul ManpowerGroup privind „Deficitul de talente”. Pe plan mondial, indicatorul arată un maxim istoric al greutăților pe care le întâmpină angajatorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92986_a_94278]
-
tăietori de lemne din Bavaria și Boemia. Cunoscuți că “pemi” ei se ocupau cu creșterea vitelor și cultivarea cartofilor, altitudinea de 1000 de metri și iernile grele neoferindu-le prea multe alternative. Bărbații erau renumiți în Reșița că foarte buni meseriași (rigoare și disciplină germană) iar femeile, bune gospodine, erau renumite pentru brânză dulce și smântână curată și tare că untul pe care le aduceau la Reșița și Caransebeș în “kirm” (coș de nuiele purtat în spate că un rucksack). Cu
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
veniți din proprie inițiativă, sunt, se știe, ușor de manipulat, chiar de propriile lor aspirații, ținte, vedenii, voci - dinlăuntru -, dar și de profesioniștii acestui domeniu de maximă subtilitate, în care (pentru a oferi un singur exemplu) mesajele subliminale, induse de meseriași, ocupă, încă din antichitate, rolul de prim-balerină hipnotizantă. Lăudabile întrutotul, dăruirea, eforturile și harurile creatoare ale domnului Profesor Dorin N. Uritescu ne pun în fața mai multor evidențe: 1.Obsedat de modelele fascinante (strivitoare?) ale erudiților și enciclopediștilor români de
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
încă de la devalizarea Bancorex-ului de către scumpii (sic!) noștri mafioți cum ar fi decurs lucrurile. Din punct de vedere politic? Nu credeți că „onorabilii” membri ai Comisiilor juridice ale Parlamentului, care au votat pentru nominalizarea lui Guseth ca ministru tehnocrat (=meseriaș), ar fi trebuit să-și dea demisia? Au trecut șapte zile și nici un gest de onoare! Ce credibilitate mai au aceste comisii cu asemenea specialiști imorali? Suntem iar de râsul Europei! A reacționat cumva noua societate civilă prin PUB? Scuze
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30 servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru perioada 1891-1896, sunt 443. II. Teritoriul comunei are o întindere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
religie „licita”, legală, alături de cultele păgâne. Noua religie a fost receptată de dacoromani datorită și concepției referitoare la viața de după moarte, „traiul” veșnică din împărăția zeului Zalmoxe, cât și existența creștinilor din Imperiul Roman care au venit în Dacia ca meseriași, negustori, soldați și ofițeri. Din Dobrogea, care a rămasă sub stăpânăire romană pânăă la anul 602 d.Hr., s-a răspânădit creștinismul în zona Buzăului și sudul Moldovei, acolo existând sedii episcopale, cu episcopi, preoți și biserici. De asemenea, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația militară care diversifică peisajul demografic:agricultori: 900 - meseriași: 30 - comercianți: 13 - liber profesioniști: 45 - muncitori: 6servitori: 30 - infirmi 10 (7 bărbați și 3 femei) - milițieni: 140 - rezerviști: 59 în perioada 1891-1896, numărul celor care plăteau impozite era de 443, cifr care reprezintă capi de familie.24 308 La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creației artistice. Mi se pare ciudat până și mie, după ce am descris un bărbat crud, egoist, brutal și senzual, să spun că a fost un mare idealist. Și totuși asta e realitatea. Trăia într-o sărăcie mai mare decât un meseriaș oarecare. Muncea în orice caz mult mai mult. Nu-i păsa absolut deloc de lucrurile acelea cu care majoritatea oamenilor își înfrumusețează viața și și-o fac mai agreabilă. Era absolut nepăsător în privința banilor. Nu ținea câtuși de puțin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
un fel care nici nu le face cinste, așa că am lăsat baltă proiectul. Cine știe, poate că este mai bine așa, căci a-i vedea loviți de vreme este una, iar a-i vedea cum s-au transformat în simpli meseriași este cu totul altceva. Parcă am povestit că Horea nu mă dorea la Teatrul Național, nu că ar fi avut el ceva cu mine, dar voia inși frumoși, înalți, iar Moni îl bătea la cap cu Mureșan, coleg de clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
globul pe cap, luă tubul de oxigen în spinare și ieși în imponderabilitate. Reveni rapid cu o pungă de smochine, cu patru jaluzele și cu trei pachețele de gumă. Getta 2 îi numără cinci fise de uraniu, cât îi ceru meseriașul, apoi Felix îi sugeră din priviri ieșirea în hăul cosmic. Din ușă, Jan, se întoarse și spuse: — Da’ niște sticli goale... N-avem! răcni Felix S 23. Meseriașul ieși resemnat, trăgând după el ușa. La vreun minut după aceea, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
gumă. Getta 2 îi numără cinci fise de uraniu, cât îi ceru meseriașul, apoi Felix îi sugeră din priviri ieșirea în hăul cosmic. Din ușă, Jan, se întoarse și spuse: — Da’ niște sticli goale... N-avem! răcni Felix S 23. Meseriașul ieși resemnat, trăgând după el ușa. La vreun minut după aceea, prin hublou, văzură cum micul vehicul pe care scria Cooperativa „Prestarea” se depărtează încet, spre noi și noi orizonturi ale cunoașterii. Episodul 41 La o ciupercărie După plecarea simpaticului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
direct sau doar aluziv, o anumită trăsătură caracterologică sau comportamentală a unei persoane sau a unei categorii de persoane. Persoanele sau categoriile de persoane cărora „acele” epigramistului Teodor Barbu le înțeapă „cojoacele” sunt: directori, poeți, pescari, pensionari, politicieni, demnitari, patroni, meseriași, meteorologi, prieteni, oratori, avocați, militari, femei, critici literari, sportivi, ziariști, preoți, olteni etc. Iată câteva: „Pe treapta aceasta de privatizare // Patronu-i o invenție oportună // Prin cele două mâini care le are // Cu una ia , cu cealaltă adună.// (Ce sunt patronii
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
bună! Chiar ați crezut că sunt un nimeni, doamnă? Zău că mă jigniți, a răspuns domnul Mișu, schimbând tonul în încercarea de a convinge că a fost rănit în amorul propriu. „A dracului mironosiță, nu acceptă să fim parteneri! Mare meseriaș e ea după doar opt sau zece ani vechime... Să stau eu ca practicant pe lângă ea și să-i car hârțoagele?” - Vi se pare, domnule. În câteva cuvinte, spuneți dacă decizia dumnealui coincide cu părerea mea ori nu? Doamna avocat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
data asta, fără să insinueze ceva anume. Cât privește invitația, mulțumesc! Terminați mai întâi și apoi să vă gândiți la distracție. - Mulțumesc, mulțumesc, șefa! a exclamat Mișu și s-a ridicat vioi de pe scaun. Merg să văd dacă au terminat meseriașii cu faianța... - Am zis să mergeți, domnule avocat și, vă rog, revizuiți-vă vocabularul! l-a întrerupt doamna Ramona privindu-l cu seriozitate și trântind hârtiile pe masa de lucru, nemulțumită. Când va fi totul gata, sper să nu înmulțiți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
există. Înainte, aveai trei-patru copii, să zicem, și unul, pe care-l alegea domnul învățător sau popa, mergea la studii, mergea la școală. Ăilalți rămâneau acasă. Nu erau obligatoriu ca toți să facă liceul, să facă facultatea. Era nevoie de meseriași. Marea prostie a fost desființarea școlilor profesionale. Am avut colegi ai căror părinți nu au avut bani să-i dea la liceu. Îți trebuiau bani ca să-ți ții copilul la studii. - Erau costuri mari cu școlarizarea și înainte de comuniști ... - Era
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
culturale și artistice, sociologi și alte categorii de intelectuali, cetățeni lucizi din toată România și împreună se opun cu argumente pertinente proiectului RMGC! Piața veche e cu adevărat istorică, a fost sute de ani târgul de sâmbătă al moților, al meseriașilor și comercianților de la poalele muntelui de aur, nesecat în peste optsprezece secole de minerit continuu. Piața este înconjurată de clădiri vechi, de secole, marcate adânc de ruinare ce au fost lăsate așa de noii proprietari. Dintre clădiri, din cea mai
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
Severinului în frunte cu același primar Simion Balaci și cei din Ada Kaleh, hotărăsc, împreună cu Ali Mustafa «că populația să-și procure lemne uscate din pădurea Turnu Severin pentru suma de 30 fiorini »5 O altă sursă relevă faptul că meseriași severineni au înfăptuit și o serie de lucrări de reparații în insula. Astfel, la 15 septembrie 1895, meșterul Ioan Constantinescu, adeverește că a primit suma de 15,30 fiorini pentru repararea școlii din Ada Kaleh. Interferențele culturale care s-au
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
semn al închinării pruncului: Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin ! Omul e creat după semnul crucii; sus capul; jos corpul, picioarele; în lateral, întinse brațele. Imaginația e un dar! Dar ce dar!!! De la Dumnezeu Har. Crucea ? Meseriași - milioane: Din stâncă, din fier, din marmoră, din lemn, din tot... Din ce nu-ți poți inchipuii; chiar din două sau și mai simplu, dintr-un cui; după puterea de imaginație a oricărui artist. Dar Crucea e Cruce! E un
CRUCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362291_a_363620]