666 matches
-
în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Trăim într-un ungher la marginea lumii, pe aici nu mai trece nimeni și nu se știe de noi. Ne întâlnim aproape-n fiecare zi; ne cunoaștem apucăturile și metehnele, niciunul nu se dă mare, suntem într-un cerc imaginar din care razele nu pleacă ci vin mereu jucăușe și binefăcătoare. Suntem puțini și învățăm, să spargem orizontul îngust. Departele ni se pare atractiv, câțiva dintre ai noștri au scăpat
CHIAR ŞI VENIREA TA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375961_a_377290]
-
timpului, snobismul a făcut mult rău limbii române, prin agresiunea cu barbarisme și coruperea ei prin introducerea acestora în limbajul curent. Necazul e că nu s-a învățat nimic din efectele acestui fenomen, deși marii scriitori români au criticat această meteahnă deplorabilă a românilor. • Ce este mai grav, actualii snobi promovează în continuare barbarismele, de data asta din limba engleză, într-un ritm mult mai intens decât odinioară „bonjuriștii”, fenomenul având o dezvoltare exponențială față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
că s-ar fi sacrificat îndeajuns pentru a-i feri de potopirea contagiunii și pe alții, deloc puțini. Cu toate că o lume întreagă îi știa coț(c)ăielile și periuțele băgate la înaintare , gesturile și instrumentarul de gudurat și albit vechi metehne, deprinderi la care a ucenicit îndelung, mai cu de-a sila, mai cu voluntariatul,. cel mai adesea exersate cu o fervoare demnă de o altă cauză, în pagina media fusese închenariată și plumbuită toată recuzita presupusă a temenelelor și avantajelor
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
sunt parcă dedublări ingenue ale uneia și aceleiași ființe - unchi și nepot la date și vârste diferite, însă trecând prin aceleași situații, împovărate de aceleași blesteme, fără a putea preciza unde se termină unul și unde începe celălalt ... Doar anumite metehne și alea legate de vârstă se înfățișau aidoma, erau o contopire curioasă a ființei celor doi, precum ramurile aceleași rădăcini care are fiecare vâna ei și când numai rezistența rocii și a pământului pe care-l străpunge ca s-ajungă
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
virtuți, este exultată Modestia: “Om modest - om civilizat”... Perseverența: “Perseverența a fost, este și va fi întotdeauna unicul făuritor al tuturor lucrurilor durabile săvârșite în lume”; Noblețea sufletească: “Numai o fire nobilă poate să înțeleagă un suflet nobil”. Printre păcate, metehne, porniri umane, așa cum este Gelozia, există unele reflecții: “Gelozia, oricât de păcătoasă și de nesuferită ar fi, ea este totuși un mic rezervor ascuns în inima omului, al cărui combustibil otrăvit mai poate alimenta totuși cu destul succes focul unei
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
ilustrat cu faimosul "Autoportret", efigie mult inconfundabilă, în care nu știi ce să vezi: afișarea serios ritoasă a făloasei autoaprecieri, sau masca histrionică a spiritualului pictor, căruia i-a plăcut atît de mult hazul gros, chiar hazul de propriile-i metehne. Probabil, ambele. Iată că frații noștri, chiar și rrromânașii verrrzi, s-au împăcat și cu barbișonul lui Emil Constantinescu. Le-au trebuit șapte ani pînă să-și dea seama că masca proletar-pomădată a emanatului nu e singura demnă de încredere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numai în organele de securitate, ea se manifestă sub toate aspectele și în sectorul economic și în sectorul întreprinderilor noastre și în sectorul agricol. Cu cât activitatea este mai intensă și avem rezultate mai bune își face loc și această meteahnă a automulțumirii cu care trebuie să ducem o luptă mult mai îndârjită. Tov. Nicolae Ceaușescu: Au luat cuvântul toți tovarășii care au cerut, cred că nu mai dorește nimeni. În încheierea dezbaterilor, aș dori să subliniez câteva probleme. În primul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de "a fi cuminte", prin asta înțelegându-se nu să evite a sparge geamurile școlii cu mingea, ci să nu contrazică pe "doamna profesoară", să dea din cap la fiecare prostie pe care aceasta o spune și să-i laude metehnele de schizoidă, bătută din când în când de soț, cu țipete care se aud pe scara blocului până la parter. Românii nu-și asumă responsabilități, tocmai pentru că mereu majoritatea pedepsește întotdeauna pe cei care "îndrăznesc", pe cei care sunt dispuși să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Martinescu, Despre anumite moduri poetice și anumiți poeți). Edgar Papu abordează teme de estetică generală: Note pe marginea problemei culturii, Sensul tehnicei, Experiențe asupra frumosului. Cronica literară este susținută de Horia Groza, care scrie despre Lutul lui C. Stere, Iarmarocul metehnelor de Dragoș Protopopescu, Caietul verde de Ion Pillat sau despre poezia lui Simion Stolnicu. În cadrul aceleiași rubrici, Ieronim Șerbu scrie despre E. Lovinescu (Bizu), Liviu Rebreanu (Răscoala), Mircea Eliade (Maitreyi) și despre caracterul novator al prozei lui Camil Petrescu. Pericle
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
Scribe, Eugène Labiche, Victorien Sardou, ceea ce, însă, nu diminuează cu nimic originalitatea frapantă a unei opere de fulgerări geniale. Coabitează, în comediile lui, ariviști și mitocani, fandosiți, vanitoși și amorali. Lipsa de scrupule și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de generația optzecistă. În ultimii ani ai vieții, cu sarcasticul indomptabil și dizolvant, posedat de un demon al cârtelii, al deriziunii, se petrece o schimbare. E mai calm și înțelegător, dispus să accepte, cu un amuzament superior, firea omenească și metehnele ei. Nu și priveliștile din natură, care în opera lui sunt aproape absente. Râsul batjocoritor se preschimbă într-o expresie concentrată, scrutătoare. C. se lasă atras acum nu de exterioritatea bufă, ci de stările mai obscure, de mesajul incert al
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și orice ieșire din obișnuit îi alarmează. De altfel, în orășelul searbăd, o întâmplare cât de măruntă poate lua imprevizibile proporții. Arhivari cu nasul veșnic în hârțoage, contabili tipicari, grefieri umili, medici escroci, magistrați flecari, cucoane cu pretenții formează, cu metehnele și apucăturile lor de un ridicol care, uneori, mai că înduioșează, pestrița societate din mediul cenușiu unde au loc asemenea nostime pătăranii „din vremea gramofonului”. Cu exersat simț de observație, C. șarjează pentru a-și distra cititorul, dar, forțând nota
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
autentice”, în timp ce pescarii lucrează în supermarketuri. Aceste situații determină apariția unei fracturi între localnici Și mediul sociocultural în care trăiesc. În plus, la această fractură contribuie Și numărul tot mai mare de turiști, noile tehnologii Și viața modernă, cu toate metehnele ei. De asemenea, nevoia de „autentic” a Știrbit într-o oarecare măsură tradițiile păstrate ale unor civilizații. De exemplu, dansul Keechak, parte a unui ritual religios tradițional, interpretat de comunitatea hindusă din Bali la ocazii speciale, a fost scurtat, scos
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
care rodeau vigoarea poporului get. [...] Vindecarea de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde marele preot [Deceneu] a avut de luptat contra alcoolismului, a trebuit fatal să se întâl- nească cu meteahna cealaltă, legată aproape organic de alcoolism : neînfrânarea sexuală [a geților] (21, p. 450). O explicație formulată de pe poziții anti- „decadentiste”, specifice epocii. Să fim realiști ! Pentru societatea și mentalitatea geto-dace din secolul I î.e.n., este improbabil ca rațiunea măsurii drastice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Kuhn, acela că "nu poți înțelege o nouă paradigmă apelând la vocabularul vechii paradigme". Mai este un lucru de care ar trebui să ținem neapărat seama când ne raportăm la China de astăzi. Mark Leonard vorbește și el despre aceeași meteahnă a stereotipurilor costisitoare, în primul rând pentru noi. Aici, occidentalocentrismul nostru este extrem. Dacă ar fi să ne întrebăm, fiecare dintre noi, dacă știm un autor, o personalitate reprezentativă a culturii, științei, vieții politice a Chinei, ce am putea răspunde
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un bun gospodar și un susținător competent al vieții culturale. Mircea Ionescu-Quintus este fiul său. Primele versuri, epigrame și texte umoristice, publicate de I.-Q. în „Lumea nouă literară și științifică” (1895), cumulează în expresie ascuțimea unui spirit pornit împotriva metehnelor omenești. Mai colaborează cu epigrame, versuri și schițe umoristice, cu diverse însemnări, la „Lumea veche”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața” „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Lumina” (din Ploiești, în al cărei comitet de redacție este membru), „Universul”, „Viitorul” ș.a.
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
știind că este cel mai bun pentru postul respectiv. La noi e invers: chiar dacă selecția este publică (de obicei nu e), se alege obedientul, băiatul de familie sau „de comitet”. Nici integrarea noastră În Uniunea Europeană nu va putea eradica această meteahnă: e indestructibilă, fiindcă urcă din fibra noastră levantină, pe care o iubim. Anca Hațiegan: Să deduc de aici că marea nemulțumire a generației ’80 e că reprezentanții ei, trimiși să facă naveta cine știe pe unde, nu s-au aflat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca ideolog comunist. Versurile lui, doar rareori străbătute de oarece căldură sufletească, de cele mai multe ori prea încărcate cu metafore, au duritate și asprime, fiind împânzite cu expresii neaoșe (Din amintiri ș.a.). Se cuvin totuși remarcate poeziile satirice, în care combate metehne individuale și plăgi sociale. În Legea găzduirii (1966) și Gromovnic (1973) cultivă o poezie civică de oarecare vibrație, concesiile fiind aici mai rare. A scris și eseuri despre scriitorii clasici (Mihai Eminescu, V. Alecsandri, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu ș.a.) și
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
tineret superficial, interesat numai de avere și de modă, sunt la S.-C. - ca la părintele său, Costache Stamati - ținta atacurilor în comedie (Parvenitul, Un unchi și trei nepoate, Trei bunici și un nepot). Farsa și vodevilul ridiculizează manii, absurdități, metehne, cum ar fi snobismul (Fricosul, Bacilul amorului, Cânofilul). Cam silite și artificial demonstrative, situațiile nu sunt lipsite de încărcătură comică, de altfel ca și limbajul, când nu e prea căutat și când scriitorul reușește să intre în pielea personajelor sale
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
după al lui Bulă, figură populară a bancurilor citadine înainte de 1989. Acesta este un ins mucalit, iubitor de șotii și răstălmăciri ale înțelesurilor vieții, făcând totul cu nonșalanța unei naivități ce lasă impresia imbecilității. U. sancționează astfel moravuri, atitudini, persoane, metehne specifice societății „constructoare a socialismului”. El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
o știință curriculară unitară și, în orice caz, au impus o tehnologie coerentă de proiectare și transpunere în practică a demersurilor curriculare de bază. Dincolo de babilonia terminologică, se pot depista aceleași obsesii teoretice și practice care rezidă în repudierea principalelor metehne ale așa-zisei educații clasice practicate în școlile tradiționale: caracterul livresc, magistrocentrismul, accentul excesiv pus pe instruirea informativă, izolarea școlii față de viață și societate, ignorarea individualității celui care învață, eludarea obiectivelor formative și vocaționale. Începuturile acestei orientări generale a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernism a dat apă la moară incompetenților și diletanților. Raportarea negativă a gândirii postmoderne la modernism nu a fost înțeleasă de toți ca un efort, uneori sublim, de a depăși limitele gândirii moderne, ci ca un îndemn de întoarcere la metehne antimoderniste și aberații pedagogice mai vechi. Nu le vom menționa pe toate. Dar una e obligatorie, întrucât este și peste măsură de periculoasă: confundarea postmodernismului, de la sfârșitul secolului XX, cu nondirectivismul, de la începutul secolului XX. Nimic semnificativ nu le apropie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru numerele din 1912). Preocuparea de căpătai a revistei este întreținerea idealului unității naționale. În sumar intra versuri de Ion Cătina, Victor Eftimiu (Hamlet), Const. Rîuleț, Ludovic Dauș, B. Nemțeanu, proza de D. Teleor (Bucureștii în timpul lui Cuza), N. Pora (Meteahna lui Ferfelița), amintiri de Al. Ionescu (Caragiale creator). Mai colaborează N.G. Rădulescu-Niger, Sofronie Ivanovici. C.Tt.
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289208_a_290537]
-
concepute - mai curând decât în maniera lui Mark Twain, pe care o sugera G. Călinescu - în stilul cultivat în paginile săptămânalului american „The New Yorker”, asemănările cu literatura lui E. B. White sau James Thurber fiind evidente. Sunt în Iarmarocul metehnelor (1932) povești cu vapoare navigând în mări exotice, macabre relatări ale unor crime, încheiate cu glume năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva definitiv
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
București, 1921; Valoarea latină a culturei engleze, Cernăuți, 1923; Un Classique moderne: William Congreve, pref. Louis Cazamian, Paris, 1924; Caracterul de rasă al literaturii engleze, Cernăuți, 1925; William Congreve. Prose, Miscellanies, and Letters, București, 1925; Pagini engleze, București, 1925; Iarmarocul metehnelor, București, [1932]; Romantismul englez, București, 1932; Condamnații la castitate, București, 1933; Fenomenul englez, București, 1936; Fortul 13, București, [1936]; Tigrii, I-II, pref. Paul Zarifopol, București, 1937; Curs de engleză. Romanul englez, București, 1945-1946; Curs de engleză. Shakespeare, București, 1945-1946
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]