497 matches
-
mai degrabă decât fiului său, George Augustus, Prinț de Wales. În vara anului 1727, George I a murit de apoplexie. Cu soția sa Sophia Dorothea de Celle a avut doi copii: George I a mai avut trei copii nelegitimi cu metresa sa, Melusine von der Schulenburg
George I al Marii Britanii () [Corola-website/Science/310769_a_312098]
-
nu ezita să-l sărute în fața altora. Totuși, regele avea o relație de mult timp cu Marie Touchet, care a rostit: "Nu mă sperie nemțoaica" ("L'allemande ne me fait pas peur") Regele s-a întors în scurt timp la metresa lui, încurajat de mama lui, regina Ecaterina, care s-a asigurat că noua noră era ținută departe de treburile de stat. Deși nu au fost niciodată îndrăgostiți unul de altul, cuplul regal a avut o relație caldă și s-au
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
, ducesă de Châteauroux (5 octombrie 1717 - 8 decembrie 1744) a fost cea mai mică și cea mai frumoasă dintre faimoasele cinci surori "de Nesle", dintre care patru au devenit metrese ale regelui Ludovic al XV-lea al Franței. Marie Anne a fost fiica cea mică a lui Louis de Mailly, marchiz de Nesle și de Mailly, Prinț de Orania (1689 - 1767) și a soției acestuia, Armande Félice de La Porte Mazarin
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
1709. Mama ei a fost fiica lui Paul Jules de La Porte, duce Mazarin și de La Meilleraye (1666 - 1731), fiul faimoasei aventuriere, Hortense Mancini, nepoata Cardinalului Mazarin. Louise Julie a avut patru surori: Singura soră "de Nesle" care nu a devenit metresă a lui Ludovic al XV-lea a fost marchiza de Flavacourt. Louise Julie a fost prima soră care l-a atras pe rege, urmată de Pauline Félicité, însă Marie Anne a fost cea care a avut succes în manipularea regelui
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
până în 1726. La 19 iunie 1734 Marie Anne s-a căsătorit cu Jean Baptiste Louis, marchiz de La Tournelle (n. 1728). Soțul ei a murit la 23 noiembrie 1740. Deși sora cea mare a Mariei Anne, Madame de Mailly, a devenit metresa regelui Ludovic al XV-lea în 1732, ea nu a fost recunoscută oficial ca "maîtresse en titre" decât în 1738. În 1738, Madame de Mailly a primit o scrisoare de la sora lor, Pauline-Félicité, care i-a cerut să fie invitată
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Madame de Mailly a primit o scrisoare de la sora lor, Pauline-Félicité, care i-a cerut să fie invitată la curte. Ea a îndeplinit dorința Paulinei, însă când aceasta a ajuns la curte l-a sedus pe rege și a devenit metresa lui. În timp ce Madame de Mailly a rămas metresa oficială, regele s-a îndrăgostit de Pauline-Félicité și a aranjat căsătoria acesteia cu marchizul de Vintimille pentru a-i oferi un statut corespunzător la curte. A dăruit noii sale metrese castelul Choisy-le-Roi
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
sora lor, Pauline-Félicité, care i-a cerut să fie invitată la curte. Ea a îndeplinit dorința Paulinei, însă când aceasta a ajuns la curte l-a sedus pe rege și a devenit metresa lui. În timp ce Madame de Mailly a rămas metresa oficială, regele s-a îndrăgostit de Pauline-Félicité și a aranjat căsătoria acesteia cu marchizul de Vintimille pentru a-i oferi un statut corespunzător la curte. A dăruit noii sale metrese castelul Choisy-le-Roi. Curând Madame de Vintimille a rămas însărcinată cu
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
a devenit metresa lui. În timp ce Madame de Mailly a rămas metresa oficială, regele s-a îndrăgostit de Pauline-Félicité și a aranjat căsătoria acesteia cu marchizul de Vintimille pentru a-i oferi un statut corespunzător la curte. A dăruit noii sale metrese castelul Choisy-le-Roi. Curând Madame de Vintimille a rămas însărcinată cu regele însă a murit dând naștere fiului său nelegitim, Louis, duce de Luc, care a semănat atât de mult cu regele încât a fost numit "Demi-Louis", "micul Louis". Corpul Paulinei
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Louisei Julie i s-a ordonat să părăsească curtea. Găsindu-și refugiul într-o mănăstire, Madame de Mailly avea să devină religioasă. Cardinalul Fleury, șeful miniștrilor regelui, a încercat să intervină deoarece el o prefera pe Madame de Mailly ca metresă regală în fața ambițioasei ei surori. EL nu voia ca Madame de La Tournelle să intervină în administrarea Franței. Totuși, Ludovic l-a informat că în timp ce el a preluat controlul asupra afacerilor politice ale regatului, nu va prelua și controlul asupra vieții
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
rival ci doar companion amiabil. La 8 decembrie 1744 Madame de Châteauroux a murit brusc. După decesul ei, pentru o scurtă vreme regele s-a consolat cu sora ei, Madame de Lauraguais. Câteva luni mai târziu, regele avea o nouă metresă, Madame de Pompadour. Madame de Châteauroux a fost prietenă cu Charlotte Aglaé d'Orléans, nepoată a regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei acestuia, Madame de Montespan.
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
a consolat cu sora ei, Madame de Lauraguais. Câteva luni mai târziu, regele avea o nouă metresă, Madame de Pompadour. Madame de Châteauroux a fost prietenă cu Charlotte Aglaé d'Orléans, nepoată a regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei acestuia, Madame de Montespan.
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
Gordon Pym" ("Aventures d'Arthur Gordon Pym"). Traducerea sa devine celebră. Deși era împreună cu Jeanne Duval a adorat din 1852 până în 1858 în anonim prin scrisori iscusite și poezii pe Apollonie Sabatier, o femeie frumoasă, fermecătoare și inteligentă, care era metresa unui bancher al unui salon pe unde treceau mulți literați și artiști. Auguste Poulet-Malassis publică prima ediție din "Les Fleurs du mal" și veghea apariția cărții. În luna august, are loc procesul "Florilor răului" cu un rechizitoriu susținut de același
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
cumnata sa, prințesa Henrietta, însă Louise și Ludovic s-au îndrăgostit. Louise nu era extravagantă și nu era interesată de bani sau titluri, ci doar de dragostea regelui. Antonia Fraser scrie că ea a fost "o dragoste secretă nu o metresă oficială precum Barbara Villiers." În februarie 1662 a fost un adevărat scandal, atunci când Louise a refuzat să-i spună iubitului ei despre legătura dintre Madame (Henrietta) și contele de Guise. Rivala ei, Olympe Mancini, contesă de Soissons, nepoata cardinalului Mazarin
Louise de la Vallière () [Corola-website/Science/312839_a_314168]
-
și provoca îndurerare mamei sale, Ana de Austria. La șapte zile după moartea Anei de Austria, la liturghia celebrată în amintirea ei, în tribuna de onoare, la dreapta suveranei, s-a aflat Louise de Vallière. Din vremurile Dianei de Poitiers, metresa regelui Henric al II-lea al Franței Parisul nu mai asistase la așa o umilire a reginei. După mai mult de patru ani de relație, regele își găsește o nouă favorită în persoana frumoasei Françoise-Athénaïs de Montespan însă nu pune
Louise de la Vallière () [Corola-website/Science/312839_a_314168]
-
preot care i-a prezis o domnie scură l-a pedespsit prin a muri de foame. Acest lucru i-a făcut mulți dușmani în Milano. Cu cea de-a doua soție, Bona de Savoia, Sforza a avut patru copii: Cu metresa sa Lucrezia Landriani, el a avut cel puțin o fiică nelegitimă:
Galeazzo Maria Sforza () [Corola-website/Science/330898_a_332227]
-
la 9 octombrie 1666. Regele polon Ioan al III-lea Sobieski a spus mai târziu despre soțului ei, "[El] este un om cinstit, cu o inimă dreaptă." Împreună au avut doi copii: Soțul ei a avut un fiu nelegitim cu metresa oficială, o cântăreață de operă pe nume Margarita Salicola și e posibil să fi avut împreună cu Ursula Margarethe de Haugwitz o fiică, Magdalena Sibylla de Neidschutz, care a fost metresa oficială a fiului ei cel mare. Inițial, ambii ei fii
Prințesa Ana Sofia a Danemarcei () [Corola-website/Science/323986_a_325315]
-
doi copii: Soțul ei a avut un fiu nelegitim cu metresa oficială, o cântăreață de operă pe nume Margarita Salicola și e posibil să fi avut împreună cu Ursula Margarethe de Haugwitz o fiică, Magdalena Sibylla de Neidschutz, care a fost metresa oficială a fiului ei cel mare. Inițial, ambii ei fii au fost crescuți de doamne de onoare trimise la Dresda de mama ei, regina Sophie Amalie a Danemarcei. Tatăl Anei Sofia a murit la 9 februarie 1670 și a fost
Prințesa Ana Sofia a Danemarcei () [Corola-website/Science/323986_a_325315]
-
și eu Îmbrăcată cu ceva mai gros. Când am ajuns pe lângă gară, ne-am dat jos, că și ăștia se temeau să ne lase chiar În gară, am luat o birjă și soldații ruși ziceau: „Uite, ăștia și-au luat metresele”. Am ajuns la bunicii mei, i-am găsit și pe tata, și pe soră-mea. Tata ajunsese prin aprilie, soră-mea prin mai, și noi am ajuns abia În iunie la Botoșani. V-am mai spus, uneori faci niște lucruri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu pașii lui mari, de hăitaș, și se opri la marginea tufelor. "Dacă vrei, poți să vii cu mine..." Brusc, femeile își făcură de lucru. Le-auzi vorbind în arabă, în timp ce se-ndepărta. Mehria era destul de bogat ca să-și ducă metresa în tabăra vânătorilor. În plus, ea era o femeie albă, care nu purta văl. Un bărbat scund, îndesat și bărbos, îi puse în brațe o carafă de lut și îi spuse, probabil, să-i toarne apă. Omul ăsta e unchiul
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
, Ducesa de Orléans (4 mai 1677 - 1 februarie 1749) a fost cel de-al șaselea copil nelegitim și ultima fiica a lui Ludovic al XIV-lea al Franței și a celei mai faimoase metrese, Madame de Montespan. Marie-Françoise s-a născut la Castelul Maintenon, care îi aparținea Doamnei de Maintenon din 1674. Ea și fratele ei mai mic au fost crescuți de Doamna Monchevreuil, de Colbert și de Jussac. Cât a fost copil, ocazional
Françoise-Marie de Bourbon () [Corola-website/Science/312846_a_314175]
-
arabi, evrei, cari se așezaseră în Egipet și au zguduit conștiința de drept și stricta ordine a poporului prin uzanțele lor de afaceri și prin vânătoarea de câștig. Întâi s-au demoralizat servii și sclavii, apoi veni un regim al metreselor, căci cei mari cumpărau sclave siriene și etiopiene, le încărcau cu bogății și-și neglijau soțiile proprii. Pofta desfrânată de câștigare de averi, o nemărginită goană de plăceri a adus o deplină răsturnare a raporturilor sociale. Familii celebre se ruinară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că tot ce e permis generalității oamenilor din România liberă, toate ce ei fac nepedepsiți și necontrolați, toate, comise de M[aiorescu ], iau dimensiuni gigantice și sunt taxate de crime Cumcă în România liberă esistă episcopi atei, cari 'și țin metrese, e un făpt ce nu uimește pe nimeni, dar că d. Maiorescu, în locul lipsei absolute de religiune pozitivă, cearcă a pune principii filozofice morale pentru a așeza stavilă unei necredințe oarbe și [2a]2 imoralității născute din ea, asta este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dădea bani și o vizita, deși nu petrecuse niciodată noaptea la ea („Dac-aș petrece o noapte cu tine, dimineața te-aș urâ“, îi spunea). Diane încercă să se convingă că nu mai era o prostituată de rând, acum era metresa lui George. O consola chiar și expresia „femeie întreținută“. Dar în inima ei știa că nu era metresa lui George. Nu așa stăteau lucrurile între ei. Era doar o prostituată rezervată pentru el, ca o masă rezervată. Diane mai știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tine, dimineața te-aș urâ“, îi spunea). Diane încercă să se convingă că nu mai era o prostituată de rând, acum era metresa lui George. O consola chiar și expresia „femeie întreținută“. Dar în inima ei știa că nu era metresa lui George. Nu așa stăteau lucrurile între ei. Era doar o prostituată rezervată pentru el, ca o masă rezervată. Diane mai știa că George trece drept „un om îngrozitor“, deși încerca și ea acel fascinant sentiment de iertare, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mine. — Nu-i vorba de așa ceva, o asigură Pearl. Eu nu sunt... Nu reuși să găsească cuvântul. — Cine-i fata asta? întrebă Emmanuel Scarlett-Taylor. — Amanta fratelui meu. — Dumnezeule mare! — La care fată te referi? Fata în pardesiu de tweed e metresa lui George. Aia mare, bătrână și neagră, e servitoarea mamei mele. Pe cea în pantaloni n-o cunosc. — „Servitoare“, murmură Emma. Ce cuvânt învechit! Tom purta costumul de baie, dar coama de păr lung, buclat, îi era încă uscată. Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]