730 matches
-
Arăți groaznic la față. Mai bine te-ai Întoarce la marfă decît să bei În halul ăsta. * * * Eram Într-o cantina ieftină din Strada Dolores, În Mexico City, și beam de vreo două săptămîni. Stăteam Într-un separeu cu trei mexicani și beam tequila. Mexicanii erau destul de bine Îmbrăcați. Unul dintre ei vorbea engleza. Un mexican Îndesat, Între două vîrste, cu o față dulce și tristă, cînta din voce și la chitară. Stătea pe un scaun de la capătul separeului. Mă bucuram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Mai bine te-ai Întoarce la marfă decît să bei În halul ăsta. * * * Eram Într-o cantina ieftină din Strada Dolores, În Mexico City, și beam de vreo două săptămîni. Stăteam Într-un separeu cu trei mexicani și beam tequila. Mexicanii erau destul de bine Îmbrăcați. Unul dintre ei vorbea engleza. Un mexican Îndesat, Între două vîrste, cu o față dulce și tristă, cînta din voce și la chitară. Stătea pe un scaun de la capătul separeului. Mă bucuram că muzica făcea conversația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
halul ăsta. * * * Eram Într-o cantina ieftină din Strada Dolores, În Mexico City, și beam de vreo două săptămîni. Stăteam Într-un separeu cu trei mexicani și beam tequila. Mexicanii erau destul de bine Îmbrăcați. Unul dintre ei vorbea engleza. Un mexican Îndesat, Între două vîrste, cu o față dulce și tristă, cînta din voce și la chitară. Stătea pe un scaun de la capătul separeului. Mă bucuram că muzica făcea conversația imposibilă. Au intrat cinci gabori. M-am gîndit că s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Împreună cu o bucată de hop pe care o pitisem Într-un pachet de țigări. Gaborii au băut o bere pe fugă și s-au cărat. CÎnd am căutat sub masă, pistolul dispăruse, dar tocul rămăsese. Stăteam În alt bar cu mexicanul care vorbea engleză. CÎntărețul și ceilalți doi mexicani plecaseră. Locul era scăldat Într-o lumină galbenă și slabă. Un cap de taur ros de molii, montat pe o placă, atîrna deasupra barului de mahon. Imagini cu toreadori, unele cu autograf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pitisem Într-un pachet de țigări. Gaborii au băut o bere pe fugă și s-au cărat. CÎnd am căutat sub masă, pistolul dispăruse, dar tocul rămăsese. Stăteam În alt bar cu mexicanul care vorbea engleză. CÎntărețul și ceilalți doi mexicani plecaseră. Locul era scăldat Într-o lumină galbenă și slabă. Un cap de taur ros de molii, montat pe o placă, atîrna deasupra barului de mahon. Imagini cu toreadori, unele cu autograf, decorau pereții. Cuvîntul „saloon” era gravat În ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
non stop sau de la 9 dimineața la 7 seara pentru a vinde haine al mayoreo o al menudeo (vrac sau cu amănuntul) miilor de clienți care vin aici din toate statele Mexicului, precum și din California, Texas, Arizona, Colorado și Pennsylvania. Mexicani din toată țara vin aici ca să cumpere sau să vândă îmbrăcăminte. Industria textilă din Moroleon și Uriangato aprovizionează sau confecționează produse pentru întreprinderi maquila, pentru cele mai bune magazine de îmbrăcăminte din Ciudad de Mexico, cum sunt Palacio de Hierro
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de globalizare, care permit oamenilor să se mute dintr-o regiune în alta, generează infrastructura politică ce permite menținerea legăturii dintre enclavele de originari din Guanajuatoxe "Guanajuato", dar și cu comunitățile lor de baștină din statul Guanajuato. Cele două milioane de mexicani de aici, implicați în procesul de migrare internațională, inclusiv cei care au emigrat din Guanajuato și copiii lor născuți în Statele Unitexe "Statele Unite", trăiesc temporar sau permanent în alt stat sau în altă țară, menținând în același timp legături economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
la această luptă armată... Ne e foame: baza noastră nutrițională e alcătuită din tortilla și sare. Când avem, gătim și fasole, însă lapte sau carne nu mâncăm decât foarte rar. Suntem privați de multe servicii de care se bucură alți mexicani. Aș vrea ca toate femeile să se trezească și să sădească în inimile lor nevoia de organizare, fiindcă nu vom putea clădi Mexicul liber și drept pe care ni-l dorim stând cu mâinile încrucișate... În junglă, fetele sunt malnutrite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)", următorul nivel de judecată este „consultarea ministerială”, în cadrul căreia oficialii Ministerului Muncii din Statele Unite se întâlnesc cu omologii lor din Mexic. Una dintre probleme este faptul că nu există o definiție pentru termenul „consultare”. Mexicanii pretind că testarea în vederea depistării sarcinii nu încalcă legislația țării lor. În Statele Unite, femeile sunt protejate de aceste teste prin Legea privind discriminarea pe motive de sarcină, din 1978, și prin dreptul individului la intimitate, de care nu se bucură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Philadelphia. Domrese, R.J., 1970, „The Migration of Talent from India”, în The International Migration of High-level Manpower: Its Impact on the Development Process, Committee on the International Migration of Talent. Praeger, New York. Eggerton, Laura, 1997, „Abuse Part of Job at Mexican Firms”, The Globe and Mail, Mexico City, Mexic, 14 octombrie. Eisenstein, Hester, 1990, „Femocrats, Official Feminism and the Uses of Power”, în Sophie Watson (ed.), Playing the State. Australian Feminist Intervention, Verso, Londra, pp. 87-103. Elson, Diane, 1994, „Micro, Meso
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
1993, „Women in Transnational Industry: The Case of the Electronics Industry in Guadalajara, Mexico”, Texas Papers on Mexico: Institute of Latin American Studies, articolul nr. 90-04, University of Texas, Austin. Garcia, V., Gonzalez, L., 1995, Finding and Enumerating Migrants in Mexican Enclaves of the US Northeast: The Case of Southern Chester County, Pennsylvania, Center for Survey Methods Research, Bureau of the Census, Suitland, Maryland. Garcia, V., Gonzalez, L., 1999a, Guanajuantese and Other Mexican Immigrants in the United States: New Communities in
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Gonzalez, L., 1995, Finding and Enumerating Migrants in Mexican Enclaves of the US Northeast: The Case of Southern Chester County, Pennsylvania, Center for Survey Methods Research, Bureau of the Census, Suitland, Maryland. Garcia, V., Gonzalez, L., 1999a, Guanajuantese and Other Mexican Immigrants in the United States: New Communities in Non-Metropolitan and Agricultural Regions, Julian Samora Research Institute, Michigan State University. Garcia, V., Gonzalez, L., 1999b, Mexican Enclaves in the US Northeast: Subsistence Agriculture in Guanajuato, Mexico, and Migration to Southern Chester
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Research, Bureau of the Census, Suitland, Maryland. Garcia, V., Gonzalez, L., 1999a, Guanajuantese and Other Mexican Immigrants in the United States: New Communities in Non-Metropolitan and Agricultural Regions, Julian Samora Research Institute, Michigan State University. Garcia, V., Gonzalez, L., 1999b, Mexican Enclaves in the US Northeast: Subsistence Agriculture in Guanajuato, Mexico, and Migration to Southern Chester County, Pennsylvania, Julian Samora Research Institute, Michigan State University. Garcia, V., Gonzalez, L., 1999c, Problem Drinking and Transnational Mexican Farmworkers: Preliminary Findings on the Predisposing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
1999c, Problem Drinking and Transnational Mexican Farmworkers: Preliminary Findings on the Predisposing Factors in their Homeland, lucrare prezentată la cea de-a 98-a întâlnire anuală a American Anthropological Association, Chicago. Garcia, Victor, 1992, Surviving Farmwork: Economic Strategies of Chicano/Mexican Households in a Rural California Community, teză de doctorat, University of California, Santa Barbara. Garcia, Victor, 1995, Results from an Alternative Enumeration in a Mexican and Mexican American Farm Worker Community in California. Ethnographic Evaluation of the Behavioral Causes of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
anuală a American Anthropological Association, Chicago. Garcia, Victor, 1992, Surviving Farmwork: Economic Strategies of Chicano/Mexican Households in a Rural California Community, teză de doctorat, University of California, Santa Barbara. Garcia, Victor, 1995, Results from an Alternative Enumeration in a Mexican and Mexican American Farm Worker Community in California. Ethnographic Evaluation of the Behavioral Causes of Undercount, raportul nr. 12, Center for Survey Methods Research, United States Bureau of the Census, Department of Commerce, Washington, D.C. Gardner, Brian, 1971, The East
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
American Anthropological Association, Chicago. Garcia, Victor, 1992, Surviving Farmwork: Economic Strategies of Chicano/Mexican Households in a Rural California Community, teză de doctorat, University of California, Santa Barbara. Garcia, Victor, 1995, Results from an Alternative Enumeration in a Mexican and Mexican American Farm Worker Community in California. Ethnographic Evaluation of the Behavioral Causes of Undercount, raportul nr. 12, Center for Survey Methods Research, United States Bureau of the Census, Department of Commerce, Washington, D.C. Gardner, Brian, 1971, The East India Company
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Asia no Josei ni yotte Nihon no Mondai ga Mietekita: Josei no Ie HELP 10 Nen no Ayumi (Problemele Japoniei ies la iveală datorită femeilor din Asia: cei zece ani ai Camerei femeilor), Tokyo. Hewitt de Alcantara, C., 1976, Modernizing Mexican Agriculture: Socioeconomic Implications of Technological Change 1940-1979, UN Research Institute for Economic Development, Geneva. Hirsch, J., 1995, Der nationale Wettbewersstaat, Edition ID-Archiv, Berlin-Amsterdam. Hirschmann, Nancy, 1992, Rethinking Obligation, Cornell University Press, Ithaca Hirst, Paul, Thompson, Grahame, 1996, Globalization in Question
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
lucrare prezentată la întâlnirea anuală a American Political Science Association. Boston, 3-6 septembrie. Lemoine, M., 1998, „Die Arbeiter Zentralamerikas als Geiseln der «maquilas»”, Le Monde diplomatique, die Tageszeitung, martie, pp. 14-15. Leonard, K.I., 1992, Making Ethnic Choices: California’s Punjabi Mexican Americans, Temple University Press, Philadelphia. Liddle, Joanna, Joshi, Rama, 1986, Daughters of Independence, Gender, Caste and Class in India, Zed Books, Londra. Lindsey, L., 1994, Sex Roles: A Sociological Perspective, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Mackinnon, C., 1983, „Feminism, Marxism, Method and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Fondul Femeilor Asiatice), Tcshindo, Tokyo. Ostner, I., 1995, „Arm ohne Ehemann? Sozialpolitische Regulierung von Lebenschansen für Frauen Im internationalen Vergleich”, Politik und Zeitgeschichte, 1 septembrie, B36-37/95. Palerm, J.V., 1992, „A Binational System of Agricultural Production: The Case of the Mexican Bajío and California”, în D.G. Aldrich, L. Meyer (ed.), Mexico and the United States Neighbors in Crisis, University of California (UC: Mexus) și Borgo Press, Riverside, pp. 311-367. Palerm, J.V., 1998, Los Nuevos Campesions, Universidad Iberoamericana, Mexico City. Palerm, J.V.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Susan, 1991, „Maquiladoras in Mexicalli: Integration on Exploitation?”, în Vicki L. Ruiz, Susan Tiano (ed.), Women on the US Mexico Border: Responses to Change, Westview Press, Boulder. Tiano, Susan, 1994, Patriarchy On the Line: Labor, Gender, and Ideology in the Mexican Maquila Industry, Temple University Press, Philadelphia. Tomioka, Emiko, Yoshioka, Mutsuko, 1995, Nihon no Joseito Jinken ( Femeile și drepturile omului în Japonia), Fuji Shuppan, Tokyo. Tong, Mary, 1998, Coaliția pentru Dreptate în Întreprinderile Maquiladora, interviu personal cu Jane Bayes, 15 aprilie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
un deceniu de apartenență a Mexicului la NAFTA. Înăuntru mi-am găsit prietenii mexicani ușor deprimați. Mi-au spus că Mexicul și-a ieșit din mână - adică economia mexicană nu mai Înregistrează creșterile din trecut, În vreme ce Încrederea de sine a mexicanilor scade văzând cu ochii. Așadar, În Delhi, panorama se Întinde cât vezi cu ochii. În Cairo, siluetele zgârie-norilor par mereu aceleași. În China, dacă trece un an fără să vizitezi un oraș oarecare, la Întoarcere, ți se pare că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
vezi cu ochii. În Cairo, siluetele zgârie-norilor par mereu aceleași. În China, dacă trece un an fără să vizitezi un oraș oarecare, la Întoarcere, ți se pare că n-ai mai fost niciodată acolo. Și În Mexico City, chiar când mexicanii credeau că țara lor se Întremează după vremuri grele, au dat nas În nas cu China, care sosea din direcția opusă și alerga mult mai repede. Ce anume explică aceste diferențe? Cunoaștem formula fundamentală a succesului economic - reforma angro, urmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
două țări și dădeai cuiva datele specifice ale fiecăreia, cu siguranță că acesta ar fi pariat pe Mexic. Și totuși China a Înlocuit Mexicul În poziția de al doilea exportator de bunuri În Statele Unite. Mai există și sentimentul, chiar printre mexicani, că, deși China se află la mii de mile distanță de America, economicește vorbind, ea se apropie tot mai mult de America, În vreme ce Mexicul, cu toată granița comună cu Statele Unite, se Îndepărtează la mii de mile. Nu vreau să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Întreprinzători chinezi. Fără aportul lor, Mexicul nu ar fi exportat În 2003 În Statele Unite bunuri În valoare de 138 de miliarde de dolari. Există, de asemenea, și mulți chinezi de la țară care nu sunt mai avansați sau mai productivi decât mexicanii din zonele rurale. Dar când punem În balanță datele statistice, realitatea este că China a devenit iepurele și nu Mexicul, chiar dacă, odată cu aplatizarea lumii, se părea că Mexicul Începe cursa cu mult mai multe avantaje naturale de partea sa. Oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
este că China a devenit iepurele și nu Mexicul, chiar dacă, odată cu aplatizarea lumii, se părea că Mexicul Începe cursa cu mult mai multe avantaje naturale de partea sa. Oare de ce? Aceasta este o Întrebare pe care și-o pun chiar mexicanii. Dacă vizitezi astăzi Mexico City, mexicanii Îți vor mărturisi că aud stereo un „uriaș sunet de absorbție“. „Suntem prinși Între India și China“, mi s-a confesat În 2004 Jorge Castaneda, fost ministru de Externe al Mexicului. „Ne este foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]