2,280 matches
-
pentru prima dată în cazul bacteriilor (metoda Gram). Adsorbția la suprafața biomasei microbiene este caracteristică tuturor tipurilor de celule ale microorganismelor, dar are loc diferit, fiind dependentă de natura biosorbentului. Adsorbția marcantă se explică prin dimensiunile foarte mici ale celulelor microbiene, asemănătoare unor particule. La bacterii valoarea medie este de 0,5-1 μm 3-6 μm, iar raportul dintre suprafață și volum este foarte mare. De exemplu, 1 g de E. coli, care conține 1,8 1012 celule, însumează o suprafață totală
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
coloranți, care variază de la adsorbția propriu zisă ca unic proces de decolorare la biosorbția coloranților ca proces intermediar al unei degradări finale enzimatice (Fu și Viragaghavan, 2001a). Intensitatea etapei de biosorbție depinde de sistemul microorganism-colorant implicat. Constatarea că anumite specii microbiene vii pot acumula mai mult colorant decât celulele neviabile este o dovadă în plus că nu numai adsorbția este implicată în acest proces de reținere (Dhaouadi și M’Henni, 2009). Mou și al. (1991) au izolat din sol o tulpină
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a îndepărta coloranții reactivi (Reactive Black 5, Reactive Blue 19) și cu sulf (Sulfur Black 1) din efluenții reziduali industriali simulați. Ei au utilizat ambele forme, viabile și inactivate, ale fiecărei specii și au observat că dintre cele 28 specii microbiene, 64% din formele inactivate au o capacitate de adsorbție mai mare pentru colorantul rezidual Reactive Black 5; printre cele 21 specii capabile de legarea colorantului rezidual Reactive Blue 19, 71% au fost mai eficente în legarea colorantului în formă inactivată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
capabile de a utiliza colorantul Reactive Turquoise Blue ca singura sursă de carbon și energie pentru proliferare. Totuși, pentru ambele sisteme a fost necesară glucoza pentru a menține stabilitatea și eficiența pe termen lung, deoarece stimulează creșterea biomasei și activitatea microbiană. O concentrație suficientă de glucoză previne descreșterea activității la microorganismele aerobice, la concentrații mari de colorant în mediu. Cumularea biosorbției (primul stadiu al procesului) și a biodegradării a fost considerată mecanismul care guvernează procesul de îndepărtare a RTB din ape
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
particular al mecanismul bazat pe produși de metabolism. EPS sunt amestecuri complexe de polimeri eliminate de microorganisme, produse ca mijloc de protecție față de condițiile neprielnice din mediu, ca de exemplu prezența unor substanțe toxice. EPS sunt componenții majori ai agregatelor microbiene cu rolul de a aglomera celulele în matrici tridimensionale prin tipuri multiple de interacții. În afară de EPS legate, aderente la celule în aceste structuri, o mare cantitate sunt eliberate în mediu. Fiind solubile nu se pot separa prin centrifugare. Unii cercetători
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biosorbției pe baza interpretării datelor cinetice Majoritatea studiilor de biosorbție aprofundează aspectele cinetice ale proceselor în vederea elucidării mecanismelor implicate. Deoarece biosorbția este independentă de metabolism este de așteptat să fie un proces rapid. În mod simplist, la biosorbția cu celule microbiene neviabile se disting două faze: una foarte rapidă de reținere inițială într-un interval de 30-60 minute, urmată de atingerea lentă a echilibrului în 2-3 ore (Celaya și al., 2000; Choi și Yun, 2004; Lu și al., 2006; Vijayaraghavan și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și anume 94,9% pentru celulele autoclavate și 96,5% pentru celulele viabile umede. În selectarea unui număr de bacterii, fungi și levuri în funcție de capacitatea de legare a coloranților reactivi, Polman și Breckenridge (1996) au observat că dintre 28 specii microbiene, 64% din formele neviabile au o capacitate mare de adsorbție pentru colorantul rezidual Reactive Black 5; dintre 21 specii capabile de a lega colorantul rezidual Reactive Blue 19, 71% au fost mult mai eficiente în forma neviabilă față de forma viabilă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a publicat o carte cu 113 rețete și 170 de feluri de medicamente. Ea a fost completată mereu și în era noastră. Pe lângă acupunctură, chinezii mai foloseau ignipunctura (ignos. lat. = foc), un sort de cauterizări - moxa - prin care distrugeau focare microbiene sau revigorau organismul, trezind traseele nervoase la activitate. în acupunctură se foloseau ace de aur sau argint de diferite lungimi după caz și cerințe, dar utilizate profesional, activizând și circulația sângelui reparator. Ambele procedee se bucură și azi de atenție
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
elixirului vieții. De la medicina vrăjitorilor, șamanilor, preoților, centrată pe practici impresive, sugestive și pe capacitatea reactivă a organismului, așa cum rezultă și din cunoscutul Yi Tzing (Cartea Schimbărilor), chinezii au ajuns la tratamentul cu anticorpi, ca în cazul variolizării cu cruste microbiene prizate. Pe parcurs, medicii chinezi au ajuns la diviziunea muncii, formându-se pe specialități: curtea imperială avea din cele mai vechi timpuri un număr mare de medici, 10-20. În maladiile cu dureri mari, se folosea și opoterapia, iar ca vitalizante
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
igienizare urbană și de aprovizionare a populației. În acest secol se înregistrează intensificarea industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la reușita lui L. Pasteur (1885) prin care demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de pe lângă Spitalul Colțea. Scrie ”Sutura nervilor la distanță” și este considerat fondatorul școlii de chirurgie experimentală. Nicolae Kalindero ține primele cursuri de dermatologie, face studii asupra anevrismului aortei de cauză sifilitică și asupra meningitei tuberculoase la adulți (1888), studiază asociațiile microbiene și ajunge expert în problematica leprei. Se remarcă de asemeni vestitul, marele chirurg Thoma Ionescu colaborator al lui Poirier la Tratatul de Anatomie, lui aparținându-i capitolul despre tubul digestiv (1894). El este pionierul anatomiei chirurgicale moderne aducând contribuții privind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Supozițiile, intuițiile, previziunile sunt confirmate experimental de Sir Alexander Fleming (1881 - 1955). Cu demonstrația că din mucegaiul Penicillium notatum se poate izola penicilina, cu efect activ în terapeutică, a debutat soarele speranțelor. Încă din 1928, Fleming observase decesul unor culturi microbiene în prezența ciupercilor de Penicillium notatum. Izolând penicilina, efectele ei bactericide din laborator, vor fi probate și în clinică. Purificată de Howard W. Florey, E. B. Chain, Normal George Heateey (1940) a probat reușite în terapia multor boli infecțioase. Acești
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în medicina profilactică veterinară au impulsionat și dezvoltarea acesteia. Babeș a introdus vaccinarea antirabică la noi; în cazuri grave a asociat-o cu seroterapia. A realizat un prim model de termostat, ca și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. - Secreția glandelor sebacee de tip holocrin realizată de glandele acinoase atașate foliculilor piloși dispuși în anumite zone cutanate. La om, sebumul (amestec de lipide) îndeplinește rol de barieră de protecție a absorbției percutanate apoase, microbiene și fungice. Reglarea secreției glandelor sebacee este sub control predominant hormonal. Androgenii sunt principalii hormoni cu efect stimulant. Dintre hormonii hipofizari TSH, ACTH și gonadotrofinele activează secreția glandelor sebacee prin intermediul hormonilor gonadali. - Secreția sudorală este produsul de secreție a celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Plici!“ Sau: „Domnul Bucă?“ „Da.“ „Doamna Bucă este acasă?“ „Da.“ „Înseamnă că tot curul e-acasă!“ De fiecare dată când mă închideam în cabină și ridicam receptorul, aveam sentimentul că intru într-un univers populat cu organisme stranii, în forme microbiene și stadiu larvar, pe care le zgândăream cu vocea mea hotărâtă. Intram decis să le curm suferința, smulgând una câte una celulele lor parazite și azvârlindu-le în neant, departe de lumea vie în care vroiam să trăiesc și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
macrofage și reduce producția de radicali liberi ai oxigenului și azotului Semnele clinice și de laborator ale efectelor sistemice induse de inflamație sunt cunoscute de multă vreme. Mai bine studiate au fost febra și leucocitoza. A devenit evident că invazia microbiană, lezarea tisulară, reacțiile imunologice și procesele inflamatorii induc la gazdă o constelație de răspunsuri, denumite “răspunsul de fază acută”. Răspunsul cuprinde modificări metabolice, endocrinologice, neurologice, imunologice. Majoritatea modificărilor apar la câteva ore sau zile după inițierea infecției sau inflamației. Răspunsul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
infecțiile cronice, microelemente; alți factori de risc (constituționali): vârstă, sex. Prezența mai multor factori de risc mărește în mod semnificativ susceptibilitatea la boală. Se consideră că afecțiunile periodontale pot declanșa afecțiunile cardiovasculare prin multiple mecanisme: exagerarea răspunsului gazdei la invazia microbiană, reflectate în nivelele crecute de mediatori proinflamatori, aceștia fiind implicați în producerea plăcii de aterom; bacteriemia și invazia bacteriană cu microorganisme din periodonțiu au un efect direct asupra edoteliului și în inițierea aterosclerozei; periodontita ca infecție poate determina secreția de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]