441 matches
-
pentru a fi înger în trup, adică spirit exprimat în formă materială și materie exprimată în formă spirituală. Univers în miniatură și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete. După Dumnezeu și de la Dumnezeu, el singur are facultatea de a crea în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cultura își are impulsul primar în aspirația către paradisul ceresc. „Dumnezeu, zice Ioan Damaschin l-a făcut pe om inocent, drept, virtuos, lipsit de supărare, fără grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, microcosmos în macrocosmos, un alt înger închinător, compus, observatorul lumii văzute, inițiat în lumea spirituală, împăratul celor de pe pământ, condus de sus, pământesc și ceresc, vremelnic și nemuritor, văzut și spiritual, la mijloc între măreție și smerenie, același, duh și trup
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încercând să descrie locul omului în univers, pornind de la calitățile și rolurile sale. "Dumnezeu a făcut pe om inocent drept virtuos, lipsit de supărare, fără de grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, un microcosmos în macrocosmos, un alt înger închinător, compus, observatorul lumii văzute, inițiat în lumea spirituală, împăratul celor de pe pământ, condus de sus, pământesc și ceresc, vremelnic și nemuritor, văzut și spiritual, la mijloc între măreție și smerenie, același și duh și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
către Dumnezeu"112. În continuarea ideii perfecțiunii teleologice a omului prin îndumnezeire sunt descrise două concepții fundamentale care vor domina perioada scolastică și Renașterea. Prima dintre acestea este reprezentată de relația ce există între om și lume ca relație între microcosmos și macrocosmos. Cosmosul se reflectă la nivelul uman sub forma unei imagini ca într-o oglindă. În această perspectivă, Bonaventura când realizează descrierea posibilităților de cunoaștere spunea că lumea numită macrocosmos se reflectă la nivelul sufletului sub forma unei "lumi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
le face și de a nu le face. Omul se alătură prin rațiune de naturile necorporale și spirituale, deoarece el raționează, cugetă judecă fiecare lucru, năzuiește după virtute și iubește punctul culminant al virtuților, cucernicia. Pentru aceea omul este un microcosmos"122. Dincolo de aspectele obișnuite pe care le dezvoltă Damaschin cum ar fi "liberul arbitru", sau componenta cunoașterii care aparține simțurilor și rațiunii, analizează și rolul imaginației. Aceasta este inclusă între componentele sufletului irațional. "Ea lucrează prin organele simțurilor și se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lipsește. Imaginația este o componentă a sufletului irațional în relație cu un obiect, sau o acțiune individuală, "zadarnică" a acestuia. Evoluția ulterioară a conceptului este dublată de ideile mistice ale naturii ca imagine în oglindă a divinității, iar omul ca microcosmos, este imagine a macrocosmosului divin, el devenind și imagine a divinității. De asemenea cunoașterea este reprezentată ca imagine în oglindă a divinității, ce poate fi mai mult sau mai puțin deformată. "Cele două trepte despre care s-a vorbit deja
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la nivelul materiei datorată componentei lumești și a celei de-a doua Afrodita. Descrierile astrologice, ca și omologiile sus-jos, realizate de Ficino sunt în conformitate cu tradițiile vremii: Oricum vor fi stând lucrurile, doctrina omologiilor între "sus" și "jos", între macro- și microcosmos, nu reprezintă nici o noutate. Nici Ficino, nici Paracelsius nu sunt originali în ceea ce privește teoria generală, ci doar în amănunte"166. Aceste teorii reprezintă universul descris pornind de la teoria geocentrică dezvoltată după teoria aristotelică. Astfel pământul este în centrul universului ca materie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în mișcare, completează imaginea de ansamblu a teoriei cosmologice a lui Bruno. Concepția sa era de asemenea animistă și astfel ajungem la a doua concepție principală a Renașterii. Universul este viu, iar omul o parte integrantă a sa este un microcosmos ce trăiește în mod activ în interiorul său. O altă concepție reprezentată metaforic este cea privind cunoașterea. În cazul acesteia fantasma joacă un rol central, indiferent dacă aceasta are rol mnemotic sau de integrare existențială. Metafora Dianei este una prin care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
posibilitate de a privi realitatea ca imagine a subiectivității este eliminată. Omul nemaifiind măsură a universului trebuie să fim sceptici cu acele cunoștințe și de aceea cunoștințele care nu sunt pe măsura noastră sunt asimilate în mod eronat de intelect. Microcosmosul uman nu mai este considerat în legătură directă cu macrocosmosul și nici o copie fidelă a acestuia, astfel, cunoașterea de sine, nu mai duce, în cazul acesta, la cunoașterea universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căreia se realizează transferul dinspre obiect spre subiect și capacitățile sale de a cunoaște și de a construi lumea. Această modificare se realizează începând cu Renașterea, dar are drept model relația om-cosmos specifică misticii medievale. Omul este privit ca un microcosmos în care putem găsi esența întregului macrocosmos, iar cunoașterea se poate realiza prin autoreflecție îndreptându-ne spre persoană și nu spre exterioritate. Dar, chiar dacă autori cum ar fi Bonaventura sau Meister Eckart dezvoltă concepții metafizice pornind la subiect, dogmatica catolică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
titor. Bolta din piatr?, suscit�nd multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic sculptat ?i pictat �mbog?-?e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din Conques), �ntr-o compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu orizontalitatea ?i austeritatea �ntru totul militar? a celorlalte cl?dîrî de la Invalizi, inclusiv biserică vecin? Saint-Louis (1670-1677), datorate lui L. Bruant (c?tre 1635-1697), care deseneaz? �n aceea?i epoc? ?i capelă spitalului Salp�tri�re. �n timp ce microcosmosul versaillez devine prototipul re?edin?ei regale �n Europa � vezi castelul de la Het Loo, ??rile de Jos, 1700; re?edin?a W�rtzburg, Bavaria, 1710; castelul din La Granja, Spania, 1719 � la Paris, se elabo-reaz? o arhitectur? a locuin?elor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din rarele dot?ri publice sau private, �mpreun? cu sala de concerte Humbert din Romanș, de H. Guimard (Paris, 1897-1901) sau marele magazin Innovation, de V. Horta (Bruxelles, 1901-1903). Construc?iile s�nt deci arhitec-turi-obiecte adesea indiferente la contextul urban, microcosmosuri individualiste, insuli?e de o estetic? rafinat?, un fel de antidoturi contra masific?rîi produc?iilor ?i comportamentelor. Este ceea ce vor repro?a fondatorii mi?c?-rîi moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu alte spații asemănătoare. O metodologie coerentă și o aplicare corectă a criteriilor științifice de investigare și redactare vor face astfel ca istoria locală să reprezinte un câmp prolific de analiză pentru cercetătorii ce își vor îndrepta atenția și spre "microcosmosuri". Lucrarea propune în preliminarii o serie de clarificări conceptuale ce vor viza noțiunea de "intelectual" și raportul acestuia cu o serie de termeni ("educație", "bunuri culturale", "munca intelectuală") care îi vor articula identitatea și care vor orienta și structura analizei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mouseion―, Templu al Muzelor, chintesență a caracterului educațional al muzeului de astăzi. Mult mai târziu, În perioada Renașterii, Întâlnim o altă formulă premergătoare instituției actuale: cabinetul de curiozități (studiolo, cabinet de curieux, kunstkammer, wunderkammer) - o veritabilă alegorie a memoriei, un microcosmos de obiecte arhivate după considerații de specificitate, valoare estetică, raritate. Tot În Renaștere, apar și marii colecționari de artă (Lorenzo di Medici, Papa Sixtus al IV-lea), dar și galeriile de artă (Galeria Uffizzi era accesibilă publicului Încă din secolul
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
poet." Eminescianismul lui Arghezi va fi probat și de Pompiliu Constantinescu, în interpretarea căruia transpar fără dificultate marele poet, liricul de propensiune cosmică, neliniștit și interogativ, creatorul de limbă, demiurgul modern al cuvântului, romanticul sfâșiat lăuntric de mari întrebări, poetul microcosmosului și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului are claritatea și concizia aforismului: "Orice mare poet își creează un univers de teme, de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a tuturor indivizilor, indiferent de convingerile lor religioase ori spirituale. Sigur că în acest fel instituțiile religiei au fost slăbite. Autoritatea lor în a explica universul, mersul istoriei, norma societății a pălit. Ele nu mai dau sens integral macrocosmosului și microcosmosurilor umane. în timp, această libertate a putut conduce la indiferentism religios, la provincializarea religiei în societățile europene, la memoria din ce în ce mai palidă a culturii creștine a Europei. Iată tot atîtea consecințe negative, din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare a realului. Credinciosul care face din credința lui un act creator realizează în mod acut, potrivit lui Berdiaev, incompatibilitatea între ideea creștină despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu exprimă aici doar refuzul ființei de a se lăsa știrbită în integritatea ei. El exprimă capacitatea concretă, practicată a umanului de a regăsi în sine întregul univers, de a i da o variantă personală, de a se realiza ca microcosmos. Or, primul pas și poate cel mai dificil în exercițiul integrării se referă la materia lumii și la propria corporalitate, care sînt de transmutat într-o variantă dominată, impregnată de spirit, la rîndul lui condus de Duhul divin. Eliberarea nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acest tip de experiență unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine, prezente într-o formă sau alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în limbaj macrocosmic tocmai experiența spirituală, procesul prin care, în microcosmosul uman, naturalul e articulat cu supranaturalul. una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
natură ca valoare intrinsecă și la grija față de natură. Locul nostru în natură este regândit, iar experiența vieții este percepută altfel. Dar procesul nu este doar unul psihologic, ci își are temeiul metafizic în recunoașterea interconectivității tuturor nivelurilor existenței, de la microcosmos la macrocosmos. Putem deosebi între diverse nivele ale integrării, de la indivizi care se află în ecosisteme la relații între ecosisteme și până la nivelul biosferei. O obiecție puternică față de o asemenea concepție holistă integratoare ar fi aceea că indivizii contează mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a �ntemeiaz? ac?iunea. Fr�d�ric Le Play a f?cut observa?îi directe asupra mediilor populare, cercet�nd bugetele familiale, scriind monografii. El a organizat conferin?e, dezbateri �n cadrul ?colii practice �n ?tiin?a social?. Familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale de aceea trebuie studiat? sociologic. ?tiin?ele trebuie s? trateze via?a contemporan?. Societ??îi moderne �i trebuie o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia participant?, analiza istoriilor vie?îi. �A doua ?coal? de la Chicago� cere aten?ie la fenomenele interac?iunii sociale. La Universitatea Columbia se face �studiul comunit??ilor�. Șo?îi Lynd fac monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană � considerat un microcosmos semnificativ al societ??îi americane �n �ntregul ei � pe care �l vor boteza Middletown. W. Lloyd Warner ?i echipa să se apleac? asupra Yankee City. La Universitatea din Harvard, Ț. Parsons edific? o monumental? teorie a ac?iunii care se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Le Play, mult timp neglijat?, nu este contestat? �n zilele noastre. Plec�nd de la ipoteza c? starea unei societ??i poate fi sesizat? plec�nd de la studiul unit??ilor sociale cele mai mici, Le Play a considerat c? familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale. Metodă pe care a pus-o la punct const? �n observa?ia direct?, cvasi etnografic?, ?i �n analiza comparativ? a zecilor de familii muncitore?ți. Acestea nu erau reprezentative
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]