924 matches
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Tânăra Editură clujeană „Napoca Nova” a demarat anul trecut un demers ambițios care se dorește transformat într-o tradiție
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
anotimpului estival. Aceasta reprezintă cea de a treia întreprindere editorială dintr-un proiect pe termen lung menit a promova literatura de calitate și a sprijini creatorii aflați pe nedrept într-un con de umbră sau supuși cenzurii financiare. Sub genericul „Mierle într-un lan cu maci”, s-au reunit în aceast volum aproape șaptezeci de artiști ai condeiului din Europa, Africa, Asia, America și Australia. Avem de-a face cu un volum cuprinzător, 586 pagini, format A5, fiind selectată o mică
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
de către colaboratori, materiale cu o tematică diversă, cu formule de expresie eterogene, astfel încât cartea constituie o lectură interesantă, plăcută și instructivă. Față de cele cinci secțiuni din care au fost alcătuite antologiile anterioare (poezie, proză, critică și istorie literară, eseu, umor), „Mierle într-un lan cu maci” conține și un capitol închinat tinerelor speranțe care bat la porțile afirmării. Astfel, vom descoperi în paginile cărții copii abia intrați în adolescență și liceeni cu reale calități artistice. O mențiune specială se cuvine profesoarei
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
Școala Generală din comuna Poieni, care a călăuzit un grup de elevi înzestrați în realizarea primilor pași în literatură. Creațiile artistului clujean Lazăr Morcan asigură volumului un plus atractivitate, datorită graficii deosebite care pigmentează vizual lucrarea. Lansarea Almanahului Napoca Nova Mierle într-un lan cu maci va avea loc joi, 26 iunie, la Cercul Militar Cluj, în Sala Armelor, începând cu orele 17:00, în cadrul ședinței Cenaclului literar „Artur Silvestri”, condus de Antonia Bodea. Materialele din care vor fi selectate textele
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
pentru antologia ce va vedea lumina tiparului la toamnă pot fi trimise pe adresa de mail a Editurii Napoca Nova până în 15 august a.c. ------------------------------------- Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Cluj-Napoca 21 iunie 2014 Referință Bibliografică: LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Voichița Pălăcean Vereș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > ALERGĂM CU PESCĂRUȘII Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului Puritate de refrene umple câmpul de verdeață În măslinul care tace ,două mierle în glas se-ntrec Îmbătate în roua vie, flori în zori de dimineață Se închină în fața razei...norii nopții o petrec! E un soare atât de mare ce răsare peste mare Alergăm cu pescărușii și ținându-ne de mână În
ALERGĂM CU PESCĂRUȘII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378773_a_380102]
-
zori poetul din vis/ Pe fereastră stă așezat cu zeitatea.// Rădăcinile cuvântului răsar în suflet.” Pur liric exercițiu de sensibilitate nedisimulată, exprimată până la atingerea pragului de ecou, trăire efectivă într-un alter ego care convinge: „Ieri m-am transformat în mierlă/ Pe malul lacului am așteptat în genunchi valurile/ Pământului unde se trăiește și cu o lingură de soare/ Suindu-se pe trepte ca să ajung pomul ceresc/ În interiorul meu și al tău se despart durerile/ În sângele roșiatic al unui amurg
DANIEL MARIAN DESPRE VIOLETA ALLMUÇA IDENTITATE ȘI SENSIBILITATE POETICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377703_a_379032]
-
meu, cînd e un încetut de viață? -O să știi, Pavele., o să știi.... Iar eu o să îți dau semne: Cănd o respira prima oară lutul după îngheț , cănd o da firul ierbii și frunza codrului și o mai cănta și mierla în zăvoi , tu,Pavele, să te faci una cu cerul și cu pamăntul, ca o veșnică biserică .... -Așa o să fac,Doamne! -...Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer..... -Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer,Doamne
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
meserie. Băgase bani serioși în pictură, în sculptură de mici dimensiuni. Îl vizitez (fusese dorința lui, dar și plăcerea de a-i revedea minunile de pe pereți), îi urmez așadar invitația și sun la ușă (celebra lui sonerie cu tril de mierlă). Stupoare! Nici urmă de lucrări. Le vînduse pe toate. Cu cît mai dai pînza? mă iscodește într-un tîrziu, gratuit-amuzat, așa cum o făcea cît îl ținuse patima. Vivat! zic și nu-mi pot dezlipi ochii de pe dezolanții pereți goi. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe inimă suav”. Natură vizionara a lirismului și aspirația spre transcendență, care se insinuează și în raporturile cu limbajul poetic, sunt definitorii pentru poezia să: „A trebuit să-nvăț acel grâi pământesc/ întreb piatră și ea nu-mi răspunde/ întreb mierla și ea tace/ nedumerita/ Norul se furișează tiptil/ Vulturul mă ciocănește disprețuitor/ - Descoperă tu cuvântul, spune el/ Află cuvântul care nu se spune și ne ține pe toate/ să nu ne prăbușim” (Cerșirea limbii). O primă culegere de eseuri, Ființa
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
sub cămașă, Chișinău, 1989; Moldova de peste Nistru - vechi pământ strămoșesc, Chișinău, 1990; Aripă sub cămașă, îngr. Andi Andrieș, pref. Const. Ciopraga, Iași, 1991; Domnia lui Ștefan cel Mare, Chișinău, 1991; Daciada, Chișinău, 1991; Nasc și la Moldova oameni, Chișinău, 1992; Mierla domesticită, Chișinău, 1992; Dreptul la eroare, Chișinău, 1993; Lacrima care vede, Iași, 1994; Oul de piatră, Chișinău, 1995; Libertatea are chipul lui Dumnezeu, Craiova, 1997; Cercul de cretă, Chișinău, 1998; Fotograful de fulgere, pref. Eugen Simion, București, 1998; Cerul lăuntric
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
trece de acuma înainte cu tăcere În asemenea împrejurări Bulgaria, care tot se mai putea mănținea față cu Bizanțul cel slab și căzăcios, s-apropia de pieirea-i politică și în luptă contra turcilor năvălitori suferi la Cossovo, pe câmpul Mierlei (1389) o înfrîngere deplină, iar după ce fu prins Șișman, cel din urmă rege neatârnat al ei, căzu și ea sub stăpânire osmană ca simplă provincie (vilaiet) (1391)). Românii, atât cei dinlăuntru cât și cei din afară de Bulgaria, avură curând aceeași
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în care elementul slav câștigă o înăbușitoare precumpănire numerică în defavorul celui românesc, ce rămase mare parte mărginit la Macedonia, o precumpănire ce se-ntărise pe cale politică și socială prin unirea cu regele sârbesc Șișman. În anul 1389 pe câmpul Mierlei de la Cossovo, elementul romîno-slav, întrunit în forma unui regat româno-bulgar, își încheie existența lui politică și curând după asta căzu cu totul pradă în mînile turcilor. Cu cât înaintau turcii mai departe în Europa, trăgând la sine supremația în cuprinsul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și „scrum”, primul fiind simbol al voluptății de a gusta clipa, iar celălalt al melancoliei de a contempla trecerea. M. agreează firescul și simplitatea, expresia armoniei clasice ori folclorice. A publicat și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii și insistența lirică
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii și insistența lirică prozatorul realizează o carte de atmosferă și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă, Timișoara, 1973; Vacanța
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă, Timișoara, 1973; Vacanța perpetuă, București, 1975; Tărâmul de flacără, Timișoara, 1976; Paloșul strămoșesc, București, 1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie, 130-140; Grigurcu, Teritoriu, 253-258; Alexiu, Ideografii, 178-180; Ruja, Valori, 77-78; Grigurcu, Existența, 344-348; Ruja, Parte, II, 267-273; Carmen Odangiu
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
observație atentă asupra succesiunii proceselor naturale În cursul primăverilor din New England. Pentru băștinași, calendarul cel mai vizibil al acestui anotimp Îl constituia o succesiune ordonată de evenimente precum, să zicem, apariția unui anumit tip de varză, Înmugurirea sălcilor, Întoarcerea mierlei și prima muscă. Chiar dacă aceste evenimente se petrec mai devreme sau mai târziu Într-un anumit an și chiar dacă ritmul lor poate fi când mai lent, când accelerat, ordinea lor este aproape Întotdeauna respectată. Ca regulă empirică, sfatul dat de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
București, 1972; Aici, lângă Carpați, București, 1972; Aerul de sub fluturi, București, 1974; Analogia suverană, București, 1975; Creație și implicare, București, 1976; Punctul sensibil, București, 1976; Caligrafii critice, București, 1977; Acordul cu lumea, București, 1978; Elvira și locotenentul, București, 1978; Ochiul mierlei, Craiova, 1979; Teme și variațiuni, București, 1979; Introducere în opera lui Mircea Eliade, București, 1980; Iluzia, București, 1981; Despre analogie și alte eseuri, București, 1982; Cârtița albă, București, 1984; Cămașa de mire, București, 1985. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, „Azimut”, LCF
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
weniger [În felul acesta dorm mai puțin], București, 1980; Ion Barbu, Das dogmatische Ei [Oul dogmatic], București, 1981 (în colaborare cu Hedi Hauser); Eugen Jebeleanu, Dem Leben geborgt [Împrumutat vieții], București, 1983; Adrian Popescu, Die Amseln sind im allgemeinen ungefährlich [Mierlele în general sunt inofensive], București, 1985; Alexandru Căprariu, Die allgegenwärtigen Augen [Ochii de pretutindeni], Cluj-Napoca, 1987; Ana Blandiana, Engel ernte [La cules îngeri], București-Zürich, 1994, Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schale - La Balance à un
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
Oradea, 2000 (în colaborare cu Mirela Pop); Rainer Brambach, Kopf oder Zahl? - Cap sau pajură?, ed. bilingvă, Oradea, 2000; Peter Bicsel, Povestiri, pref. trad., Oradea, 2001; Gerhard Meier, Die Strasse lang pfeift eine Amsel - De-a lungul străzii fluiera o mierlă, ed. bilingvă, Oradea, 2002; Rudolf Bussmann, Nimm die Dinge - Ia lucrurile, ed. bilingvă, Oradea, 2003 (în colaborare cu Mirela Pop); Frank Geerk, Circulum vitae, ed. bilingvă, Oradea, 2003. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Portocale și cascadori”, ST, 1978, 8; Constantin Hârlav
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Verile după Conachi (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile de stil pe marginea încercării de a circumscrie o nouă viziune asupra Evului Mediu românesc, versurile exprimă acum o stare de spirit senzual euforică. După realizarea unor retrospective în Mierla de la Casa Pogor (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
în cele aproape două decenii scurse de la Mona-Monada la Lucianograme. SCRIERI: Mona-Monada, Iași, 1981; Despre felul cum înaintez, București, 1983; Să alergăm împreună, Iași, 1985; Fiul omului, București, 1986; Verile după Conachi, Iași, 1990; Albumul Iași (în colaborare), Iași, 1994; Mierla de la Casa Pogor, introd. Eugen Simion, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Timișoara, 1995; Monografia cimitirului Eternitatea (în colaborare), Iași, 1996; Prin Iașii de odinioară (în colaborare), Iași, 1996; Iașii între legendă și istorie (în colaborare), Iași, 1997; Lucianograme, Botoșani, 1999; Poeme-Poèmes
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
lumi..., ECH, 1992, 1-2; Traian T. Coșovei, Lucian Vasiliu - După 20 de ani, CNT, 1993, 18; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, Iași, 1993, 88-92; Țeposu, Istoria, 64-65; Alex. Ștefănescu, Născut la minus douăzeci și patru de grade, RL, 1994, 48; Alexandru Pintescu, „Mierla de la Casa Pogor”, PSS, 1994, 10-12; Dan Stanca, Poezie fără frontiere, VR, 1995, 3-4; Cornel Moraru, Lucianograme, VTRA, 1995, 7; Dumitru Mureșan, Gâlceava trupului cu spiritul, VTRA, 1995, 7; Ștefan Ion Ghilimescu, Pince-nez-ul poesco-teatral al lui Lucian Vasiliu, LCF, 1995
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
1982; Fluturi, păsări, cai..., pref. Vasile Nicolescu, București, 1983. Traduceri: Poezia germană modernă (De la Ștefan George la Enzensberger), I-II, îngr și pref. trad., București, 1967 (în colaborare); ed. București, 1999; Georg Trakl, 59 poeme, pref. trad., București, 1967, Tânguirea mierlei, pref. trad., Timișoara, 1983, Sebastian im Traum-Sebastian în vis, ed. bilingvă, București, 1998, Metamorfoza răului, pref. trad., București, 2000; Poezia nordică modernă, I-II, îngr. Veronica Porumbacu și Tașcu Gheorghiu, pref. Veronica Porumbacu, București, 1968 (în colaborare cu Tașcu Gheorghiu
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
mea?// Mărie, a stins-o noaptea.// Zâmbetul ți-a-nțelenit/ Vocea albă ți-a-nnegrit/ Treci! Cărașul l-am grăbit.” Alintul e neobișnuit, apelativul „merlița” aparținînd unei inițiative aparte, legat, probabil, de folclorul zonei. Dar în miraculosul bestiar își face loc o pasăre psihopompă. Mierla evocă o confluență și o sugestie - regimul sentimental îl prefațează pe cel imnic. Un ecou palid al lui Arghezi („Tu, creangă cazi, tu frunză te ridici”) întîlnește o temă vie: aceea a cuibului și a palmei care ocrotește și poate
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]