8,525 matches
-
terenurile joase. Din Bursuc Vale provine un topor - ciocan cu gaură din rocă dură neagră, ce poate data din epoca bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2.3. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ Evoluția numărului total al populației nu este liniară și nici uniformă, datorită sporului natural (bilanțul natural), mai exact a diferenței dintre natalitate și mortalitate, într-un an, la o mie de locuitori, dar și pe fondul migrațiilor care au loc în fiecare an. Bilanțul natural poate avea valori negative, atunci când mortalitatea este mai mai mare decât natalitatea. Bilanțul natural, alături de cel migratoriu, influențează direct evoluția numerică a populației. Pentru comuna Lespezi, bilanțul natural a avut între cele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poate fi privită din mai multe puncte de vedere: pe sexe, pe categorii de vârstă, pe naționalități, după ocupații etc. Structura pe sexe este, de regulă, rezultatul unor cauze biologice, dar și al altor contexte sociale cum sunt războaiele sau migrațiile la muncă. În comuna Lespezi, această structură a fost urmărită pe o perioadă mai întinsă, fiind folosite datele recensămintelor din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Astfel, se observă că pentru anul 1930, dintr-o populație de 6.335
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în 1966 populația tânără reprezenta 42,3% din totalul populației stabile, putem considera populația comunei Lespezi o populație tânără. Cei vârstnici reprezintă 10,8%. În 1972, populația tânără reprezentă 37%, iar în 199231,7%. Scăderea populației tinere este cauzată de migrația definitivă a acesteia spre oraș, iar în ultima vreme peste granițe (în special în Italia și în Spania), dar și de o scădere a natalității. În ceea ce privește ponderea populației mature, se observă o creștere până în anul 1977 (47,3%), după care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
3.4. DUMBRAVA (Fotin Ionescu) Este așezat în SE comunei Lespezi, pe Valea Siretului. Este deservit de D.C. LespeziVânători și de gara Lespezi, situată la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921, pe moșia Sirețelului, de către Fotin Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
managementului resurselor umane din mediul internațional. Indispensabil ca instrument de supraviețuire și de dezvoltare a companiilor economice și non-economice, brandul de angajator are un potențial uriaș din perspectiva dezvoltării durabile, competitivității și, strict în planul managementului de resurse, a diminuării migrației forței de muncă și a fluctuației de personal, potențial nespeculat la adevărata putere. Wally Olins 1, profesor al mai multor facultăți de management din lume, printre care și Said Bussines School de la Oxford University, proeminentă personalitate în domeniul identității corporatiste
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
schimbat și ea profund profilul așteptărilor forței de muncă. Însuși creatorul conceptului de brand de angajator remarca: "Experiența noastră indică faptul că atunci când li se dă angajaților mai mult control asupra condițiilor de muncă, ei muncesc mai bine"30. Globalizarea, migrația forței de muncă, fluctuația de personal, la care se adaugă și transformările complementare despre care am vorbit mai sus, au întărit relevanța contractului psihologic. Contractul psihologic descrie așteptările și credințele angajaților relativ la obligațiile și promisiunile reciproce. În fond, este vorba
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
amenințarea posibilelor activări ale clauzelor de salvgardare. Admiterea s-a realizat de altfel (ca și în cazul primirii în NATO), mai degrabă din considerente geopolitice și strategice, decât din evoluții spectaculoase ale societății românești spre asumarea deplină a acquis-ului comunitar. Migrația masivă a românilor spre Occidentul dezvoltat și prosper, cu consecințele ei previzibile (de genul "cazului Mailat", din Italia), a fost, în fond, rezultatul aplicării formale a legislației europene, al preluării formelor presupuse de aceasta, fără ca fondul să fie pregătit. Faptul
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
cunoaște pe Dejan Ferari, un tînăr rom cu bacalaureat, dezertor în timpul războiului din Iugoslavia, fiu al unei cîntărețe. Devenit subiect al pasiunii amoroase și obiect de studiu pentru Bille, el o însoțește demonstrativ la toate simpozioanele și colocviile academice consacrate migrației și romilor. Iubirea celor doi, minată de interese diferite, se stinge treptat: Dejan vrea doar să ajungă la un statut social pe care altfel nu-l poate obține și la averea Sybillei. Venirea pe lume a micuței Mira nu cimentează
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
și invaziv local, cu posibilitatea invaziei intracraniene, ceea ce poate determina în timp decesul pacientului. Din punct de vedere histologic, este caracterizat de tendința de creștere și dezvoltare spre interior și nu la suprafață. Foarte rar, în timpul embriogenezei poate apărea o migrație ectopică a membranei schneideriene de la nivel rinosinusal, ceea ce poate determina dezvoltarea ulterioară a unor papiloame sinonazale în zone precum faringe, sacul lacrimal sau urechea medie. Deși are numeroase denumiri în literatură, precum papilom cu celule tranziționale, papilom fungiform, papilom epitelial
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
Ursu ar putea fi povestirile lui Joyce din volumul Oameni din Dublin. Un altul, în sens mai larg, filosofic, poate fi Gogol, cu ale sale Suflete moarte. Acestora li s-ar putea adăuga altele sugerate de unele fapte ale personajelor (Migrațiile lui Crnjanski, transpuse în postmodernitate, Musil), de tipurile de umor ori de particularitățile de limbaj (Ha�ek, Hrabal, poate chiar Ionesco și Beckett). Cadrul în care se mișcă aceste personaje puțin bizare (adorabile sunt exprimările în limba română ale etnicilor
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
în care se mișcă aceste personaje puțin bizare (adorabile sunt exprimările în limba română ale etnicilor maghiari) este România tranziției, cu sistemul său falimentar de învățământ și politicienii ei corupți și imorali, țara libertinajului sexual și a angoaselor existențiale, a migrațiilor cu substrat economic și a foștilor demnitari comuniști transformați peste noapte în stâlpi ai capitalismului. În epoca noului consumism, criza valorilor culturii nu ține cont de limbă. Întrebările pe care ni le pune zilnic în legătură cu degradarea valorilor culturii sunt și
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
Cred că cine nu are ce pierde, nu are ce cîștiga". Nu e consemnată, din păcate, sursa documentară a citatului. Cronicarul - care are deja ani buni și frumoși la România literară - a văzut, la redacție și în alte părți, asemenea migrații, în care oameni care se lămuresc rapid că o revistă sau o editură, să zicem, nu e chiar un loc de îmbogățire la nivel de buzunar, ci numai la nivel intelectual și sufletesc, lucru cu totul neinteresant în ziua de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
aleg ca destinație 2 Mai, am evidențiat șase elemente ca fiind definitorii (Tașcu Stavre, 2011, pp. 126-128). Un prim element îl constituie cererea crescută pentru petrecerea vacanțelor la mare. Or, pe fondul ofertei relativ modeste existente în restul litoralului Mării Negre, migrația spre sud și (re)descoperirea unor destinații sunt foarte atrăgătoare. Cel de-al doilea element identificat îl reprezintă opțiunea pentru o soluție testată, statul la gazdă înlocuind pensiunea interbelică și oferind avantaje familiilor numeroase sau grupurilor de prieteni. Al treilea
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
și apoi al ocupării, la propriu, a Vămii Vechi de către turiști. Acest lucru se produce în primii ani de după 1990 pe fondul aglomerării produse în 2 Mai și al posibilităților de a campa direct pe plajă în Vama Veche. Despre migrația turiștilor din anii ’90 vorbesc practic toți interlocutorii intervievați în diversele cercetări de teren amintite anterior. Spre exemplificare, Vintilă Mihăilescu afirma că, „la un moment dat, când a început să se aglomereze 2 Mai-ul, să se aglomereze pentru că venea
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
că, „la un moment dat, când a început să se aglomereze 2 Mai-ul, să se aglomereze pentru că venea mai multă lume și să se aglomereze pentru că s-a micșorat plaja - la Vamă era plaja mult mai mare -, a început migrația” (Vasile, 2011, p. 99). Un element determinant pentru succesul pe care Vama Veche îl cunoaște în anii care urmează îl constituie plaja, care va deveni în scurt timp un fel de no man’s land, accesul și camparea nefiind în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
doar 1% din populația regiunii. (În ceea ce privește mărimea populației satelor - care nu sunt independente din punct de vedere administrativ - în Regiunea Vest se găsesc semnificativ mai multe localități cu populația sub 1000 de persoane.) În regiunea Dél-Alföld, pe lângă sporul natural și migrație, distribuirea populației pe medii de rezidență este determinată și de obținerea titlului de oraș a unui număr de localități. În 2011, în regiunea Dél-Alföld, 53 de localități aveau statut de oraș, ocupând astfel locul al doilea în rândul regiunilor cu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
peste 2%. Față de începutul anului 2009, dintre cele șapte județe doar populația județului Timiș a înregistrat o creștere de 0,5 %. Evoluția populației stabile este influențată de mișcarea naturală a populației (diferența dintre cei născuți vii și decese), respectiv migrația (națională și internațională). În perioada 2008 - 2011 atât în regiunea ungară cât și în cea din România s-a înregistrat o scădere a numărului de născuți vii, iar cel al deceselor a stagnat. În 2011 - asemănător anului 2008 - în regiunea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
populației în regiunea Dél-Alföld a fost de 6 persoane la o mie de locuitori, iar în Regiunea Vest această cifră a fost în jur de 4 persoane. În regiunea din Ungaria acest proces a fost amplificat și mai mult de migrație (-1,0 persoane/1000 locuitori), pe când în regiunea din România migrația a reprezentat un factor de echilibrare parțială (0,4 persoane/1000 locuitori). Față de 2008, scăderea naturală a populației arată o tendință constantă în toate cele șapte județe. În evoluția
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
mie de locuitori, iar în Regiunea Vest această cifră a fost în jur de 4 persoane. În regiunea din Ungaria acest proces a fost amplificat și mai mult de migrație (-1,0 persoane/1000 locuitori), pe când în regiunea din România migrația a reprezentat un factor de echilibrare parțială (0,4 persoane/1000 locuitori). Față de 2008, scăderea naturală a populației arată o tendință constantă în toate cele șapte județe. În evoluția mărimii acesteia, un rol important îl are structura populației pe grupe
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
se înregistrează în cazul județului Békés, unde trăiesc cei mai mulți oameni în vârstă (-7,8 persoane/1000 de locuitori), iar în județul cu populația cea mai tânără, Timiș, se înregistrează cel mai mic număr (-1,8 persoane/1000 de locuitori). Fenomenul migrației a amplificat tendința de scădere naturală a populației în patru din cele șapte județe - Békés, Hunedoara, Caraș-Severin, respectiv Csongrád - Bács Kiskun, iar în județele, Arad și Timiș l-a atenuat într-o oarecare măsură sau chiar în întregime. Evoluția mortalității
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
populației. Apoi, prin creșterea exigențelor în aprecierea calității reproducătorilor masculi, pe baza performanțelor proprii și consolidarea însușirilor valoroase în populația nou formată, concomitent cu utilizarea exclusivă la reproducție a berbecilor proveniți din prăsilă proprie, s-a reușit o reducere a migrațiilor genelor caracteristice. Aceste acțiuni au determinat creșterea gradului de izolare reproductivă la 0,80 în anul 1986, fiind îndeplinită astfel una din condițiile primordiale de recunoaștere ca rasă nou formată. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durată de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
principale , iar cele roite în locuri mai rele, fie în amonte ori aval față de satul de origine, respectiv pe afluenți mai mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 190). Ulterior secolului al XIX-lea, colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rezidență și asociat vieții unui individ poate reprezenta un design instituțional deosebit de inteligent în lumina acestor scopuri. Alături de alte elemente, ca locuirea în marcă alături de familie, acest design specific are ca efect destimularea retragerii în fața pericolului, inclusiv prin mutare sau migrație: indivizii nu se pot retrage fără a pierde dreptul, care însă, în plus față de dreptul genealogic, permite și repopularea mărcii prin imigrație. Acest proces de intenție nu este însă decât o pură speculație. În concluzie, republica țărănească a Vrancei era
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din domeniul agricol: viticultura, grădinăritul, apicultura, vânătoarea și pescuitul. Ceara, seul și alte grăsimi naturale erau folosite frecvent la iluminatul locuințelor. MEȘTEȘUGURILE Prelucrarea metalelor. O activitate care s-a bucurat de mare prețuire în cadrul societății geto-dace , continuând și în perioada migrațiilor era valorificarea resurselor miniere ale solului și ale subsolului și mai ales a fierului. Atelier metalurgic s-a descoperit la Gornea(atelierul data din secolul al XII-lea). În urma cercetărilor mineralogice și petrografice făcute s-a ajuns la concluzia că
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]