1,006 matches
-
adesea „fluidă”: o „prietenie” se poate realiza sau „uita” în câteva momente, în timpul pe care oamenii îl petrec în aceeași vecinătate. În momentul în care o muncă apare în altă zonă din Italia sau la o anumită distanță de oras, migranții adesea „își uită” prieteniile și își fac alte „prietenii”. Procesul de uitare în experianța de migrație este observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anumită distanță de oras, migranții adesea „își uită” prieteniile și își fac alte „prietenii”. Procesul de uitare în experianța de migrație este observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare și de revalorizare a relațiilor sociale se referă în special la „cunoscuții” făcuți în mediul din Milano și mai puțin la rudele din localitățile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare și de revalorizare a relațiilor sociale se referă în special la „cunoscuții” făcuți în mediul din Milano și mai puțin la rudele din localitățile de origine. Borșenii provin dintr-un oraș mic, în care „fiecare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai puțin la rudele din localitățile de origine. Borșenii provin dintr-un oraș mic, în care „fiecare se știe cu fiecare”, și au sosit la Milano în număr relativ mare; de aceea, numărul de cunoștințe sau de rude pe care migranții îi au în Milano este mare comparativ cu cazurile altor migranți români, care provin din alte zone ale României. Astfel, în multe cazuri, oportunitățile de a găsi de muncă și de a minimiza riscurile migrației sunt mai mari comparativ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este nu numai un spațiu al insecurității și riscurilor, dar și un loc de reconstruire sau de menținere a relațiilor de solidaritate și de construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să înființeze mici companii sau să muncească autonom, iar alții speculează din când în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să înființeze mici companii sau să muncească autonom, iar alții speculează din când în când alți migranți ilegali, la intermedierile de muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
când în când alți migranți ilegali, la intermedierile de muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat între migranți legali și migranți ilegali, există încă mulți migranți legali care păstrează relații cu migranții ilegali fie pentru că au încă multe cunoștințe printre migranții ilegali, fie pentru că pot să își micșoreze costurile (prin constituirea de menaje comune cu migranți ilegali) sau să câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți români este relativ segmentat între migranți legali și migranți ilegali, există încă mulți migranți legali care păstrează relații cu migranții ilegali fie pentru că au încă multe cunoștințe printre migranții ilegali, fie pentru că pot să își micșoreze costurile (prin constituirea de menaje comune cu migranți ilegali) sau să câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații este antreprenoriatul informal de migranți. Aceștia sunt migranți români
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câștige din intermedierea (constantă ori întâmplătoare) de muncă. Varianta extremă a acestei relații este antreprenoriatul informal de migranți. Aceștia sunt migranți români care câștigă constant sume substanțiale de bani din subînchirierea de apartamente sau din intermedierea constantă de muncă pentru migranții ilegali 18. Piețe de muncă, etnicitate și informalitate la Milano În Milano, borșenii muncesc în general în sectorul secundar: cea mai mare parte în sectorul de constructii sau amenajări interioare, o parte lucrează în fabricile din jur, iar cei mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din sud. Referitor la mobilitatea migranților est-europeni, Morokvasic (1999) remarcă, de asemenea, o mobilitate ridicată, dar o asociază cu schimbările ce au loc în societățile de origine ale migranților. În cazul borșenilor din zona Milano, mobilitatea ridicată pare să fie generată în primă instanță de insecuritatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din sud. Referitor la mobilitatea migranților est-europeni, Morokvasic (1999) remarcă, de asemenea, o mobilitate ridicată, dar o asociază cu schimbările ce au loc în societățile de origine ale migranților. În cazul borșenilor din zona Milano, mobilitatea ridicată pare să fie generată în primă instanță de insecuritatea (dezindustrializarea și pierderea locurilor de muncă) din România, iar în Italia, de condițiile dure ale mediului de migranți ilegali. De asemenea, turismul comercial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în general munca salariată. Acest lucru este valabil și pentru o mare parte dintre borșeni, dar situația din Italia este mai complexă, deoarece în sectorul de construcții emerg companii etnice românești. Astfel, până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mare parte dintre borșeni, dar situația din Italia este mai complexă, deoarece în sectorul de construcții emerg companii etnice românești. Astfel, până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă o sursă suplimentară de oportunități (dar și de speculație) pentru migranții români. În plus, nu trebuie subestimat rolul intermediarilor informali din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă o sursă suplimentară de oportunități (dar și de speculație) pentru migranții români. În plus, nu trebuie subestimat rolul intermediarilor informali din mediile de migranți. Referitor la munca femeilor, acestea fac curățenie sau asistă persoane în vârstă. Munca se găsește în general prin intermediul altor românce care lucrează deja și cunosc italience ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dinamică și practic tolerată de statul italian, parțial și datorită deficitului de forță de muncă în anumite sectoare ale economiei, dar și a dificultății de a controla migrația ilegală. Din cauza migrației ilegale continue, chiar dacă au loc politici de regularizare a migranților, numărul lor rămâne în continuare ridicat. Când numărul de migranți depășește nevoile sectorului secundar, atunci pe piața de muncă scad salariile și găsirea unui loc de muncă este mai dificilă. În cazul românilor, anul 2002 este foarte important. Până în acel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ajunși în Italia într-un interval scurt de timp, de doar unul-doi ani, concurența a devenit mult mai dură și posibilitățile de speculă s-au mărit. Ca urmare, situația noilor migranți a fost mai dificilă și mediul deja fragil al migranților ilegali a devenit și mai problematic. Fragmentare, supramuncă și încorporare în societatea italiană Odată deveniți migranți legali și învățând italiana, mulți români pot să își „înceapă” viața în Italia; pot să își caute o slujbă constantă, să facă credite la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relații strânse cu ceilalți, din cauza situației în care se aflau, statusul legal schimbă această stare de fapt, în sensul că aceștia sunt acum capabili să aleagă între a rămâne sau nu în același mediu. În cazurile studiate, o parte dintre migranții români legali nu mai frecventau mediile de migranți și au început deja să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
români legali nu mai frecventau mediile de migranți și au început deja să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale migranților români. Mai mult decât atât, migranții cu oportunități profesionale și economice tind uneori să se distanțeze față de alți români și să se integreze în societatea italiană.22 După o perioadă, își aduc familiile cu ei, își dau copiii la școală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de migranți și au început deja să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale migranților români. Mai mult decât atât, migranții cu oportunități profesionale și economice tind uneori să se distanțeze față de alți români și să se integreze în societatea italiană.22 După o perioadă, își aduc familiile cu ei, își dau copiii la școală sau la grădiniță și închiriază sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la școală sau la grădiniță și închiriază sau cumpără locuințe. Oricum, procesul de încorporare implică niște costuri mari și riscuri legate de aceste costuri, și atunci supramunca 23 este soluția minimizării riscurilor ce apar din cauza costurilor ridicate. Astfel, odată cu legalizarea migranților, apare un proces de încorporare în societatea italiană 24 și, în timp, mediul de migranți legali poate fi descris mai degrabă ca o realitate socială fragmentată și individualizată. Creând identitatea locală: identitate, teritoriu și socialitate la Milano În Milano, mediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]