503 matches
-
nici el ales, găsindu-se în poziția voievozilor din perioada anterioară, numit de regalitate. Dieta rămânea însă principalul organ legislativ al țării, atribut recunoscut și întărit în anul 1791 de Francisc al II-lea: "majestatea sa preasfințită a recunoscut cu milostivire că puterea de a întocmi legi, de a le abroga și a le interpreta în mod autentic, în Marele principat al Transilvaniei, aparține în comun principelui, stărilor și ordinelor care se adună în chip legiuit în diete"816. Problemele dezbătute
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și care a hrănit cultura europeană. Este adevărat că Dumnezeul lui Abraham era Dumnezeu al Universului și este adevărat că mesajul creștin s-a adresat tuturor ființelor omenești; însă vreme de secole de-a rîndul, doar credincioșii au beneficiat de milostivirea lui Hristos. Este adevărat că democrația greacă a recunoscut demnitatea omului-cetățean; însă ea îi exclusese de aici pe sclav și pe barbar. Este adevărat că germanii și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată libertatea pentru altcineva în afară de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Iacob din Vitry redacta mai multe exemplare ale aceleiași scrisori și le expedia la diferite persoane, schimbând doar numele destinatarului. Preasfântului părinte și domn Honoriu [III], suveran pontif prin harul lui Dumnezeu, Iacob, slujitor umil al bisericii din Accum, prin milostivirea divină, aduce o necesară și profundă reverență, sărutându-i picioarele. (După ce a relatat despre cucerirea miraculoasă a cetății Damietta, care rămăsese aproape pustie în urma unei ciume foarte violente, amintind și de o incursiune precedentă a cruciaților însuflețiți doar de mândrie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lumea slabă, nu poate posti îndelung sau să vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se odihnească în milostivirea lui Cristos, care pe cruce a făcut pocăință pentru noi și a pătimit pentru slăbiciunile noastre. Alții sunt capabili să se dedice meditației, să citească și să se roage, și cu aripile rațiunii și ale inteligenței se înalță la cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în luna noiembrie, la Roma, s-a ținut conciliul general sub conducerea papei Inocențiu [III], un om magnific și prudent. Mărinimia și consecvența sa ieșeau în evidență înaintea tuturor. Providența divină a făcut în aceste timpuri să răsară din tezaurul milostivirii sale doi mari luminători, cel al Ordinului Predicatorilor și cel al Fraților Minori. Dumnezeu i-a așezat pe firmamentul Bisericii. Astfel, prin intermediul doctrinei lor, limpede și luminătoare, și prin splendoarea vieții lor sfinte, au luminat în mod minunat întreaga lume
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui caracteristică este peregrinarea și cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin «neputința mea și a altora care, ca și mine, au fost trimiși în Germania». Fratele Giordano, în timp ce se arată fericit de realizările sale și ale însoțitorilor săi, este convins că situația actuală este
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
compune. Dacă iau în considerație umilința și nevrednicia mea și a acelora care împreună cu mine au fost trimiși în Germania, și o compar cu starea actuală de înflorire și glorie a Ordinului nostru, rămân uimit și preamăresc în inima mea milostivirea divină, simțindu-mă constrâns să înalț către voi această voce apostolică: «Prețuiți vocația voastră, fraților: nu sunt mulți cei înțelepți trupește care au dat formă Ordinului nostru cu înțelepciunea lor, nu sunt mulți cei puternici care au pretins să-l
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au fost dăruite de Domnul și ajutoare dictate de recunoștința carității, și astfel voi, pentru aceasta și pentru alte opere bune ce le veți săvârși, în urma inspirației divine, să puteți ajunge la bucuriile fericirii veșnice. Noi, într-adevăr, încredințându-ne milostivirii lui Dumnezeu cel Atotputernic și mijlocirii sfinților apostoli Petru și Paul, tuturor acelora care vor participa printr-un ajutor la această operă, acordăm cu îndurare o indulgență de patruzeci de zile din pocăința ce le-a fost impusă. Dată la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dată la Rieti, la 29 aprilie 1228, în cel de-al doilea an al pontificatului nostru. 8. Bula «Mira circa Nos» a lui Grigore al IX-lea Grigore episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, etc. 1. O, minunată vrednicie a divinei milostiviri față de noi și neprețuită iubire a bunăvoinței sale pentru care și-a dat fiul la moarte pentru a-l răscumpăra pe slujitor! Fără a renunța la darurile milostivirii sale și păstrând cu o permanentă grijă via plantată cu dreapta sa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, etc. 1. O, minunată vrednicie a divinei milostiviri față de noi și neprețuită iubire a bunăvoinței sale pentru care și-a dat fiul la moarte pentru a-l răscumpăra pe slujitor! Fără a renunța la darurile milostivirii sale și păstrând cu o permanentă grijă via plantată cu dreapta sa, trimite lucrători în ea chiar și în al unsprezecelea ceas, pe care o cultivă cu folos, prășind cu sapa și cu plugul - cu care Samgar a doborât șase sute
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
toată viața pe tălpi geografia locului natal. Lumea - o sublimă tocăniță de destine. Se pare că destinul unor popoare nu poate fi reglat decât prin traume. Destinul își schimbă prea des telegarii. Norocul este locul geometric al hazardului și al milostivirii divine. Pozăm nud în fața destinului. Unele destine sunt atât de plate încât nici Dostoievski nu ar putea scoate ceva din ele. Destinul este instrumentul care ne dă cu capul de pereții vieții. Cele mai multe destine sunt reglate de claxoanele celor din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este în așa măsură inserat în autosuficiența sa, căci are bani, bogății, case, lux, putere de șantaj, etc., că în cele din urmă nici nu-și dă seama de „starea sa de corupție”. Coruptul se fixează pe lucruri, nu înțelege milostivirea și pietatea; nu se deschide mântuirii pline de iubire a lui Dumnezeu, dimpotrivă caută să-i păcălească pe Dumnezeu și pe alții. Și iată aici celălalt motiv pentru care cel corupt nu poate fi iertat: încă o dată pentru că este în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ideea că așteaptă să facă altele care nu se știe dacă vor apărea; II. Dacă i se solicită mai multe lucrări de milostenie în același timp și n-are cum să le facă deodată, va trebui să aleagă în funcție de rînduiala milostivirii, ținînd seama de cît îi permit propriile-i forțe; III. În cele din urmă, să nu se sature și să nu se simtă plictisit din cauza nici unei lucrări de milostenie; și dacă poate să le ducă pe toate la bun sfîrșit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
n.n.), căci Îl cheamă să se Întoarcă la El și după săvârșirea păcatului. El recheamă pe acela care s‑a Înde‑ părtat de El. Nu ține seama de păcatele săvârșite. Aceluia care se reîntoarce, Îi deschide inima Sa plină de milostivire 56 Suferința și creșterea spirituală ... Dacă nu ne temem de dreptatea Lui, ar trebui, cel puțin, să ne rușinăm că nu am răspuns chemării milostivirii”60. Oricât de mult bine ar săvârși și oricâte virtuți ar Împlini omul În viața
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ține seama de păcatele săvârșite. Aceluia care se reîntoarce, Îi deschide inima Sa plină de milostivire 56 Suferința și creșterea spirituală ... Dacă nu ne temem de dreptatea Lui, ar trebui, cel puțin, să ne rușinăm că nu am răspuns chemării milostivirii”60. Oricât de mult bine ar săvârși și oricâte virtuți ar Împlini omul În viața aceasta, ele nu se ridică la Înălțimea cinsti‑ rilor și a iubirii lui Dumnezeu revărsate din belșug spre el : „Chiar de am muri de nenumărate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îmbolnăvit nici eu, nici vreunul dintre slujitorii mei, nici vreunul din casa mea și cred că Dumnezeu Și‑a Întors fața de la mine din cauza păcatelor pe care le‑am făcut. De aceea plâng, ca să mă cerceteze repede Dumnezeu pe măsura milostivirii Saleă. Surprins de un așa suflet Înțelepțit, am făcut rugăciune pentru ea și am plecat dând slavă lui Dumnezeu”216. Suntem sfătuiți de Părinți ca atunci când Dumnezeu Îngă‑ duie să vină asupra noastră diferite boli, să le primim cu mulțumire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin căință intensă și mărturisire (spovedanie) sinceră. Căci Dumnezeu nu poate să‑l salveze pe om și să‑l mântuiască fără consimțământul și participarea acestuia. Durerea bolnavului cu inima Înfrântă și smerită Îl face pe acesta să ajungă la dumnezeiasca milostivire și să se arunce la picioarele Celui Răstignit. Rugăciunea lui atrage privirea miloasă și compătimitoare a lui Dumnezeu, și‑L cheamă pe Fiul Său să Se Întrupeze În el, să‑l vindece și să‑l transfigureze până la statura bărbatului desăvârșit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuvânt de mulțumire către Dumnezeu, urmând apoi recunoașterea păcatelor și abia după aceasta trebuie Înfățișate cererile noastre Înain‑ tea Lui. Când ne gândim la rugăciunea de cerere, ne aducem aminte cu precădere de psalmistul David care cerea Îndu‑ rarea și milostivirea lui Dumnezeu din varii motive. În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat mai Întâi motivul cererii, apoi promisiunea că vor fi păzite poruncile lui Dumnezeu. „Graiurile mele, ascultă‑le Doamne ! Înțelege strâmtorarea (strigarea) mea ! Ia aminte la glasul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast] imitare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevoie. Milostenia este iubirea lucrătoare, iubirea cu fapta. Este o iubire efectivă, care trebuie să transpună în forme concrete iubirea afectivă. “A fi îndurător față de alții înseamnă - spune sfântul Ciprian - a imita cu adevărat pe Tatăl ceresc”, care este însăși milostivirea. Mântuitorul, Care este modelul desăvârșit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a arătat că la judecata de apoi faptele îndurării trupești și sufletești sunt acelea care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
am fost hotărât să dau ascultare tuturor poruncilor, dar mai ales, am făcut un legământ cu mine însumi să nu judec pe nimeni, ci numai pe mine. Și am respectat cu sfințenie acest legământ. De aceea nădăjduiesc că voi primi milostivirea lui Dumnezeu și gândul acesta îmi dă pacea, cu care plec de pe acest pământ. Pacea cu Dumnezeu, cu semenii mei și cu mine însumi. După scurt timp, călugărul a plecat la Domnul, învăluit de o tainică pace; pace pe care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Spre exemplu, în a doua parte a Învățăturilor, în mod explicit, textul ia cunoscuta turnură pragmatică, prin trimiterile (în vocabular politic local) la momentele importante ale ceremonialului de curte - masa împreună cu boierii, primirea solilor, adunările de judecată și luarea deciziilor, "milostivirea", sfatul domnesc - sau la atitudinea în/față de război. Aceste fragmente de viață politică, redate cu un mare grad de generalitate, sunt exemplificate însă prin pilde și prin parabole biblice. Spre exemplu, plecând de la interesanta alegorie sfat boieresc - grădină, Neagoe construiește
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Chesar voiește ca și pe la alte țări a prea Înălțimii sale să așeze în Bucovina pravile și obiceiuri cu tot folosul stărei a fieștecărui suflet, cu care așezământuri noi partea duhovnicească nu ne putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a apuca și a întrebuința armele spre apărare țărilor împărăției sale și pe toată creștinătate de vrăjmaș de stricăciune ce de istov"150. În plan intern, Vasile Balș a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lui, atât de episcopul de Rădăuți, cât și de totalitatea stărilor Bucovinei, cuprinse aici Sub <litera> A, îndrăznește să ceară excelenței voastre prea înalt sprijin până la capăt, pentru ca, după cum va fi posibil, să înaintați prezenta atât Preaînaltului Aerariu, cât și milostivirii Preaînaltelor Locuri, pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei și prin aceasta, Bucovina să poată vedea apropiindu-se prosperitatea sa. Excelenței Voastre Vasile Balș boier și deputat al Bucovinei Descrierea Bucovinei și a raporturilor sale interne După cum într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]