1,369 matches
-
de expresie. Autocontrolul vizual În oglinda, apoi pe perechi și În grup, sau tema de expresivitate pe care le da profesorul unui executant, care În cazul când răspunde cerințelor expresive, grupul Îl va limita. Astfel se dirijează și se exersează mimica pe o gamă variată de sentimente, trăiri cât mai diferite și care se pot exersa prin imitație și sub formă de jocuri care angrenează executanții și afectiv. După Învățarea cât mai complexă a gamei de expresivitate se poate trece la
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
pe o gamă variată de sentimente, trăiri cât mai diferite și care se pot exersa prin imitație și sub formă de jocuri care angrenează executanții și afectiv. După Învățarea cât mai complexă a gamei de expresivitate se poate trece la mimica de „crescendo” și „descrescendo” prin contrast de sentimente diametral opuse. Exemplu: se propun de către profesor teme de mimică: de la bucurie, hohot de râs (fără zgomot) la enervare, la furie spre durere, bineînțeles fără lacrimi, mimica se va exersa pe „tăcute
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
sub formă de jocuri care angrenează executanții și afectiv. După Învățarea cât mai complexă a gamei de expresivitate se poate trece la mimica de „crescendo” și „descrescendo” prin contrast de sentimente diametral opuse. Exemplu: se propun de către profesor teme de mimică: de la bucurie, hohot de râs (fără zgomot) la enervare, la furie spre durere, bineînțeles fără lacrimi, mimica se va exersa pe „tăcute”. Pentru obținerea mobilității mimicii de contrast scurt, care cere mult rafinament și finețe artistică, se vor efectua exercițiile
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
expresivitate se poate trece la mimica de „crescendo” și „descrescendo” prin contrast de sentimente diametral opuse. Exemplu: se propun de către profesor teme de mimică: de la bucurie, hohot de râs (fără zgomot) la enervare, la furie spre durere, bineînțeles fără lacrimi, mimica se va exersa pe „tăcute”. Pentru obținerea mobilității mimicii de contrast scurt, care cere mult rafinament și finețe artistică, se vor efectua exercițiile de expresivitate pentru obținerea unei „mobilități” de mimică după cum urmează: de la fericire la nenorocire, de la Îndrăzneală la
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
descrescendo” prin contrast de sentimente diametral opuse. Exemplu: se propun de către profesor teme de mimică: de la bucurie, hohot de râs (fără zgomot) la enervare, la furie spre durere, bineînțeles fără lacrimi, mimica se va exersa pe „tăcute”. Pentru obținerea mobilității mimicii de contrast scurt, care cere mult rafinament și finețe artistică, se vor efectua exercițiile de expresivitate pentru obținerea unei „mobilități” de mimică după cum urmează: de la fericire la nenorocire, de la Îndrăzneală la frică, de la plăcere la dezgust, de la dragoste la ură
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
la enervare, la furie spre durere, bineînțeles fără lacrimi, mimica se va exersa pe „tăcute”. Pentru obținerea mobilității mimicii de contrast scurt, care cere mult rafinament și finețe artistică, se vor efectua exercițiile de expresivitate pentru obținerea unei „mobilități” de mimică după cum urmează: de la fericire la nenorocire, de la Îndrăzneală la frică, de la plăcere la dezgust, de la dragoste la ură, de la gelozie la indiferență. În mod special, pentru poezia care este În pregătire se pot efectua exerciții de mimică, adecvate pe care
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
unei „mobilități” de mimică după cum urmează: de la fericire la nenorocire, de la Îndrăzneală la frică, de la plăcere la dezgust, de la dragoste la ură, de la gelozie la indiferență. În mod special, pentru poezia care este În pregătire se pot efectua exerciții de mimică, adecvate pe care le solicită poezia respectivă. Se va folosi fondul muzical de un anumit gen, a cărei factură muzicală va trebui să coincidă cu o anumită mimică mai Întâi separat muzica și apoi versul sau ideea propriu-zisă. Deci În
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
special, pentru poezia care este În pregătire se pot efectua exerciții de mimică, adecvate pe care le solicită poezia respectivă. Se va folosi fondul muzical de un anumit gen, a cărei factură muzicală va trebui să coincidă cu o anumită mimică mai Întâi separat muzica și apoi versul sau ideea propriu-zisă. Deci În paralel, cu muzica și versurile, exercițiile de mimică pot fi și mai bine realizate. b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine Redarea expresiei numai facial, singulară, după
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Se va folosi fondul muzical de un anumit gen, a cărei factură muzicală va trebui să coincidă cu o anumită mimică mai Întâi separat muzica și apoi versul sau ideea propriu-zisă. Deci În paralel, cu muzica și versurile, exercițiile de mimică pot fi și mai bine realizate. b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine Redarea expresiei numai facial, singulară, după albume, „rețete” de mimică convențională, care Însă nu se completează gradat cu motricitatea gestului, atitudinii, face ca mimica să fie
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
muzica și apoi versul sau ideea propriu-zisă. Deci În paralel, cu muzica și versurile, exercițiile de mimică pot fi și mai bine realizate. b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine Redarea expresiei numai facial, singulară, după albume, „rețete” de mimică convențională, care Însă nu se completează gradat cu motricitatea gestului, atitudinii, face ca mimica să fie trunchiată și ruptă totodată de trăirea intensă a Întregului corp și a ființei noastre ceea ce deservește total expresivitatea artistică, de aceea este necesar să
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
exercițiile de mimică pot fi și mai bine realizate. b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine Redarea expresiei numai facial, singulară, după albume, „rețete” de mimică convențională, care Însă nu se completează gradat cu motricitatea gestului, atitudinii, face ca mimica să fie trunchiată și ruptă totodată de trăirea intensă a Întregului corp și a ființei noastre ceea ce deservește total expresivitatea artistică, de aceea este necesar să se angreneze. Se știe că de-a lungul timpului gestul a fost apreciat ca
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
pentru comunicarea artistică, astfel sub diferite obiecte de recuzită sau portative din gimnastica ritmică sportivă ca: mingea, cercul, coarda, panglica, precum și recuzita auxiliară, ca: ramuri, flori, tamburine, flaut, etc. c) Pantomima este arta de a exprima idei și sentimente prin mimică și gesturi. Spre deosebire de euritmie prin forma dansantă care duce direct la exprimarea motrică a tematicii propuse Întrecând forța naturală de expresie Într-o formă mai exagerată. Costumul, În mod obișnuit este, este un dres Întreg colant pe corp, pentru a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
același timp, bază a exprimării și a înțelegerii permițând chiar exprimare de idei abstracte. Comunicarea gestuală se perfecționează și se modifică în funcție de capacitatea psihică a subiectului, de specificul personalității, de capacitatea grupului cu care interacționăm de a decodifica comunicarea gestuală. Mimica, pantomimica și comunicarea gestuală formează limbajul mimico-gestual. Necesar de știut este faptul că limbajul mimico-gestual poate fi învățat, ca și limbajul oral. Acest lucru trebuie să se realizeze cât mai de timpuriu, astfel încât să permită trecerea nemijlocită la grafie. Cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
reliefate de B.T. Tervoort: - limbajul verbal are un înalt grad de convenționalitate față de conținutul realității pe care îl denumește, gestul este însă strâns legat de concret; - comunicarea prin gesturi este față în față, percepându-se vizual gestul și toate mișcările mimice. În consecință, gesticulația are o mai mare libertate de exprimare, fiind mai puțin limitată de organizarea gramaticală puternic structurată; - în condiții nefavorabile comunicării vizuale (timp de noapte, emițătorul aflat la distanță mare sau în contraluminăă, nu se poate realiza dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
limbă, dar nici limba nu există în afara limbajului.De aici rezultă că o limbă dispare dacă oamenii încetează să o mai folosească în limbajul comunicării și al gândirii. Limbajul nu este legat cu necesitate de cuvânt. Există un limbaj al mimicii și al gestului, un limbaj al ochilor și al mâinii. Deci, limbajul este ansamblul mijloacelor care ne ajută să ne exprimăm, să comunicăm, să ne facem înțeleși folosind posibilitățile mintale și senzoriale. Cu cât viața personală și viața colectivă sunt
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un plan prealabil, nedispunând de o susținere prin dialog. Scrierea implică direct citirea: noi citim succesiv (în gând sau cu voce tare) tot ceea ce scriem; mai mult, pe planul limbajului intern anticipăm tot ceea ce urmează să scriem. Intonația, accentul și mimica, gesticulația - proprie limbajului oral sunt sărac reprezentate prin semne grafice. Cele mai însemnate omisiuni sau erori de ortografie pot schimba înțelesul unor fraze. Deci, scrierea dispune de mai puține mijloace expresive decât vorbirea. Se folosesc însă diverse semne de punctuație
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
a elipselor, considerate "fenomene lingvistice destul de variate cuprinse prin tradiție în aceeași categorie", este întreprinsă în ELR, s.v. elipsă: a) "elipsa contextual-situațională (în care elementul absent din enunț e de fapt suplinit de contextul spațio-temporal sau de mijloace extralingvistice gest, mimică)"; b) "elipsa (independentă de context) în care absența unui element este indicată doar de intonație" (exemple tipic orale, cum sunt Aici liniște; De mâine la muncă); c) "elipsa condiționată textual, strict determinată de contextul lingvistic, constând în nerepetarea unor elemente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
contextuală" (v. Collet, pp. 195-201). Autoarea teoriei nu ține seamă de faptul că există și elipse în care absența unor elemente fie are ca suport existența unei situații extralingvistice care suplinește vorbele, fie este indicată exclusiv de intonație, gestică sau mimică ori nu este sugerată decât de tăcere, de suspendarea propoziției sau frazei. Ea se referă doar la nivelul textual, al contextului lingvistic, care poate condiționa sau nu apariția fenomenului, și relevă câteva caracteristici ale celor două categorii de omisiuni (pe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
reluare anaforică") nu poate elimina decât determinanții. * Putem stabili, așadar, că, pentru a identifica esența procedeului condensării, trebuie să eliminăm din discuție, din capul locului, elipsele caracteristice sintaxei propoziției și frazei, în care elementele omise sunt sugerate prin intonație, gesturi, mimică (De luni la muncă!; Dă-mi creionul, că de nu...) sau, în scris, prin semne de punctuație (virgulă, linie de pauză, puncte de suspensie) ori sunt subînțelese din contextul lingvistic imediat, în dialoguri (Vrei să pleci? Da, vreau; Cînd pleci
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și vehicularea mesajelor. Fenomenele paralingvistice, adică tonalitatea, viteza, timbrul, intensitatea vocii și accentul exprimă numeroase informații afective și relaționale. Alături de acestea, existentă o serie de alte canale de comunicare care fundamentează, însoțesc și califică comunicarea verbală. Astfel de căi sunt: mimica, gesturile, contactul vizual, ținuta, distanța dintre persoane etc. Diferitele manifestări nonverbale funcționează împreună și de obicei paralel cu cele verbale. Un anumit canal de comunicare nu poate fi interpretat izolat de celelalte căi și de situația data. Dacă, din motive
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organice specifice; există trăsături psihologice izbitor de constante. Afecțiuni somatopsihice: - reacții psihice la tulburări somatice. CAPITOLUL III COMPORTAMENTUL VERBAL ȘI NON-VERBAL În comunicarea interpersonală medic-pacient uneori cuvintele nu sunt de ajuns, apelul la cuvinte este chiar inutil. Gesturile, postura, împreună cu mimica, utilizarea spațiului, contactul vizual, atingerile corporale, tonul vocii, reprezentarea timpului însoțesc și, uneori, înlocuiesc cuvintele. Toate acestea alcătuiesc comunicarea non-verbală. 3.1. Kinestezica sau studiul mișcărilor corpului Termenul “Kineks”, derivat din cuvântul din limba grecească ce desemnează mișcarea este o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mișcare. “Orice regiune nobilă a corpului este expresivă, fie că este în repaus, fie că este în mișcare. Cât privește expresivitatea formei și a structurilor, suntem limitați, încă, la interpretări pe baze empirice - intuitive fiziognomonice”. (A. Athnasiu, 1998). În cercetarea mimicii trebuie să ținem seama de intervenția factorilor sociali în programarea, modelarea și în controlul expresiei emoționale. Există mari diferențe individuale în ce privește spontaneitatea expresiei, nevoia de exprimare, gradul de expresivitate, gradul ei de socializare, forma de expresie etc.; lumea expresiei este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și în controlul expresiei emoționale. Există mari diferențe individuale în ce privește spontaneitatea expresiei, nevoia de exprimare, gradul de expresivitate, gradul ei de socializare, forma de expresie etc.; lumea expresiei este o “lume a nuanțelor” (Minkowschi). În domeniul manifestărilor expresive intră faciesul, mimica, ținuta corporală, mersul, gesturile, vocea, scrisul etc. În acest domeniu s-au efectuat numeroase cercetări; de exemplu: s-au descris până la 1.000 de poziții statice semnificative diferite (E. W. Strauss, 1952; G. W. Henves, 1955); expresie este și poziția
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de a cerceta personalitatea. Se consideră că femeile sunt superioare bărbaților în ce privește interpretarea intuitivă a comportamentului expresiv. Faptul poate fi explicat prin însemnătatea deosebită a relațiilor personale în viata femeilor (Allport). Minkowschi citează următoarele alterări ale expresiei: 1) tulburări ale mimicii; 2) pseudoexpresii (fenomene fără semnificație explorabilă fără context coerent - râsul, plânsul pseudobulbar); 3) manierismul (în care mijloacele de expresie le lipsește simplitatea și naturalețea); 4) teatralismul (în care autenticitatea este dubioasă - dominând facticele); 5) verbalismul. Cu aceste alterări vine încontact
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Cu aceste alterări vine încontact nu numai medicul psihiatru ci și medicul din orice cabinet de consultații sau de la patul bolnavului. Încercările de a sistematiza fiziognomia, după scopul lor se împart în: a) tentative referitoare la expresia emoțiilor. Este caracteristică mimica legată de durere (stăpânită sau nu), din cefalee, dispnee, angor, gastroalgii, colică renală. b)tentative semiologice (faciesul ca element de diagnostic și de prognostic); există faciesuri patognomonice; c)tentative referitoare la cunoașterea constituției, temperamentului și a caracterului; d)tentative privitoare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]