499 matches
-
a lungul a de 28 de ani. Expoziția de bază este adăpostită în cinci săli, fiecare cu o tematică aparte și este extinsă pe un spațiu de 473 de mp. Astfel în primele două săli este expusă o expoziție de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mineralele și rocile sunt așezate în ordine sistematică, materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
an mai târziu s-a reîntors la Sczeczin pentru a preda matematica, fizica, germana, latina, religia, e drept că la un nivel modest. Peste patru ani însă, Grassmann a trecut acele examene în urma cărora putea preda matematica, fizica, chimia și mineralogia la nivel secundar. În 1847 a devenit "Oberlehrer", un fel de profesor titular, iar în 1852 a fost numit profesor în locul tatălui său la gimnaziul din Szczecin. La recomandarea lui Ernst Kummer, Grassmann este numit profesor universitar prin ordin ministerial
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
la specializare în Austria și apoi în Germania. Teza sa de doctorat (1900), tratând probleme de petrografie, este distinsă cu mențiunea "Magna cum laude" a "Universității din Munchen". În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie), în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la ""Școala națională de poduri și șosele "" din București, iar când aceasta se transformă
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
a "Universității din Munchen". În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie), în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la ""Școala națională de poduri și șosele "" din București, iar când aceasta se transformă în ""Școala Politehnică"" îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al "Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului". Creația sa științifică
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la ""Școala națională de poduri și șosele "" din București, iar când aceasta se transformă în ""Școala Politehnică"" îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al "Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului". Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra Dobrogei
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
caligrafie. În timpul său cabinetul de istorie și geografie avea 30 de hărți, cîteva globuri pământești, 25 de tablouri istorice, 12 planșe geografice, iar muzeul de științe naturale avea 33 de piese pentru zoologie, 152 pentru botanică, 327 de piese pentru mineralogie. A fost profesor la gimnaziul din Brad timp de 40 de ani, între 1884/85-1823/24, mult peste durata obișnuită de 30 de ani după care erau pensionați profesorii școlilor confesionale, membri ai „Fondului de Pensiuni a Arhidiecezei greco-ortodoxe române
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Justus von Liebig, rezultatele cercetărilor privind caracterul polimeric al acizilor cianic și cianuric. Berzelius, în raportul său către Academia Regală de Științe din Suedia, a calificat aceste lucrări drept cele mai importante din acel an în domeniiles fizicii, chimiei și mineralogiei. Aceste rezultate, imprevizibile, au adus dovezi suplimentare în favoarea conceptului de izomerie. Descoperirile lui Wöhler au avut o mare influență asupra teoriei chimiei. În perioada 1820-1881, practic toate revistele de chimie au publicat în fiecare an articolele sale. Wöhler a fost
Friedrich Wöhler () [Corola-website/Science/299500_a_300829]
-
geologie și paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893. În 1905 este numit titular al unei noi catedre de paleontologie a Universității din București - apărută în urma diviziunii treptate a catedrei inițiale (1864) de geologie, mineralogie și paleontologie, deținută de Grigoriu Ștefănescu, în cele trei ramuri componente. În această calitate, păstrată până în 1929, una din preocupările lui a fost dezvoltarea unui laborator de paleontologie pe lângă catedră, pe care l-a înzestrat cu colecția sa proprie și
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
este „Scop.”. În anul 1769, Scopoli a fost transferat, probabil ca urmare a criticii superiorilor săi în Idria din cauza investigațiilor sale științifice consumatoare de mult timp, la Academia de Minerit în Schemnitz (în prezent în Slovacia), ca profesor de chimie, mineralogie și metalurgie. În același timp a fost numit consilier imperial și evaluator la Camera Oficiului Ungariei Regale, iar în 1776, a urmat vocației, devenind profesor de chimie și botanică la Universitatea din Pavia (pe atunci Ducatul Milanului), unde a stabilit
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
domeniul petrolier, bancar și imobiliar. Dan Costache Patriciu, s-a născut la data de 3 august 1950, în familia unui cunoscut petrolist din perioada interbelică. Tatăl său, Valeriu Patriciu (1903-1987), a fost inginer în mine, doctor în geologie, geofizică și mineralogie și a lucrat ca geolog-șef, începând din anul 1935, în Societatea Astra Română (societate română cu capital anglo-olandez), o sucursală a trustului petrolier Royal Dutch Shell Co. Tatăl său a fost anchetat de către Parchetul Militar din România în scandalul
Dinu Patriciu () [Corola-website/Science/305471_a_306800]
-
Grigore", "Gregoriu", n. 10 februarie 1836, Eliza Stoenești, Ialomița - d. 20 februarie 1911, București) a fost un geolog și paleontolog român, explorator, membru titular (1876) al Societății Academice Române. Împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul școlii române de științele pământului (geologie, mineralogie, paleontologie). A fost primul profesor în acest domeniu al Universității din București, a condus lucrările pentru elaborarea primei hărți geologice a României și este descoperitorul unor rămășițe fosile de importanță deosebită. A absolvit Liceul Sf. Sava din București și a
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
Sava și Matei Basarab (1863) și a scris primul manual de zoologie român (1865). În anul 1864, printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie", în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec în anul 1894 și în anul 1905 o catedră de paleontologie, condusă de Sabba Ștefănescu. Catedra de geologie a revenit în 1910, lui Sava Athanasiu. Grigoriu Ștefănescu a organizat și condus "Biroul Geologic", înființat în 1882
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
mare de studenti activează în programe de cercetare ce se derulează cu Universități și Institute de cercetări din: Germania, Franța, Olanda, Elveția, Austria, Grecia, Anglia, SUA, Italia, Ucraina și Ungaria. Mari personalități care au predat sau s-au format aici: • Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Geologie (ZI), Geofizica (ZI), Inginerie geologică (ZI). Număr de cadre didactice: 49 Număr studenți : 496 Număr masteranzi: 71 Număr doctoranzi: 55 Număr laboratoare: 40 Posibilități de încadrare: • Profesori și cercetători în învățămîntul preuniversitar și universitar; • Cercetători în geologie petrolieră și mineralogie; • Specialiști în stații geoservice; • Specialiști în gestiunea deșeurilor și a substanțelor chimice; • Inspectori în evaluarea și monitorizarea calității solurilor; • Muzeografi; • Evaluatori ai pietrelor prețioase; • Cercetători în cadrul instituțiilor de cercetare; • Analiști în probleme de resurse și economie mondială; • Specialiști în managementul
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit (nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. Interesul stârnit de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
numit profesor de liceu și profesează în mai multe orașe din țară. Între anii 1901-1907, Dr. a predat științele naturale la Liceul Cantemir Vodă (actualul Colegiu Național „Cantemir-Vodă”) din București. Între 1909-1910 a fost profesor de botanică agricolă, geologie și mineralogie al Școlii superioare de agricultură de la Herăstrău. Între 1920-1927 a fost profesor la Liceul Matei Basarab. În 1924 a fost conferențiar la Facultatea de Farmacie din București. În 1927 este însărcinat cu conservarea ierbarului de criptogame al Institutului botanic din
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
Isere, din francez. Însă, la început, probele descoperite s-au crezut a fi de turmalină. Cu toate acestea, epidotul a fost descris pentru prima oară de mineralogul francez "René Just Haüy" în anul 1801. Din anul 2001, "Asociația Internațională de Mineralogie" (IMA), utilizând noul sistem de clasificare, epidotul aparține clasei silicați-germanați, subclasa sorosilicați.
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
1924) s-a născut în comuna Dognecea, județul Caraș-Severin, fiind descendent a mai multor generații de mineri. A fost pasionat de mic de geologie, minerale și roci. Adunând cu pasiune toată viața exponate minerale, a întemeiat în 1945 Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (vechi centru minier din Munții Dognecei). În prezent, este membru al Societății Geografice Române și ghid al vizitatorilor în muzeul ce-i poartă numele, din propria casă. Încă din tinerețe s-a
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
Constantin Gruescu este cel care a descoperit o anumita formatțune de roci, Macla Gruescu, o juxtapunere de două cristale de curat de 7 centimentri intersectate într-un unghi de 90 de grade, cristale care formează o cruce albă. Muzeul de Mineralogie Estetică “Constantin Gruescu”, construit în una din camerele din propria casă a lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier este vizitat și aprecitat de numeroși specialiști din România, Norvegia, Rusia, Marea Britanie, Franța, Italia, Egipt, Liban sau Ungaria, iar cristalele din
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
particulare, pietrele lui intrând și în colecția reginei Beatrice a Olandei. Constantin Gruescu este membru al Societății Române de Stiinte Naturale și membru al Asociației Interanționale a Mineralogilor din Basel, Elveția. Este cunoscut ca fiind o personalitate remarcabilă din domeniul mineralogiei estetice atât în România, cât și pe plan internațional.
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
timbre fiscale, mărci poștale, plicuri "prima zi", serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00); 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de 100 de ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
noțiunii de indentare pe baza durității, deoarece în acest caz deformațiile locale apar ca urmare și a fenomenului de separare prin tăiere (zgâriere), suprapus peste deformațiile de imprimare. Ca metodă de determinare a durității materialelor, această tehnică este folosită în mineralogie, iar ulterior zgârierea s-a introdus ca metodă de încercare a acoperirilor galvanice, a determinării durității straturilor subțiri și la verificarea calitativă a îmbinărilor realizate prin sudare. Între duritatea de zgâriere și cea de indentare există unele relații univoce. Acest
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
timbre fiscale, mărci poștale, plicuri «prima zi», serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00); 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de 100 de ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217327_a_218656]